Retrospectivă 2021 | Ce s-a întâmplat în sistemul medical în 2021. Pandemia de COVID-19, impact major asupra personalului medical

Ne apropiem de finalul anului 2021, un an cel puțin la fel de greu ca cel precedent, pentru personalul medical în mod special, un an în care am învățat să prețuim sănătatea mai mult decât oricând, în care pandemia de COVID-19 a continuat să ne afecteze viețile și în care solidaritatea a fost cuvântul cheie.

Desfășurarea campaniei de vaccinare la nivel național, înregistrarea de recorduri negative în ceea ce privește numărul de îmbolnăviri și decese cauzate de COVID-19 sau semnalele de alarmă trase de medici privind extenuarea, sunt doar câteva dintre evenimentele marcante care au avut loc în acest an în domeniul sănătăţii.

Ultimele luni ale lui 2021 aduc însă și vești ceva mai optimiste pentru următoarea perioadă. România se află într-o faza descendentă a pandemiei de COVID, Ministerul Finanțelor a anunțat măriri salariale pentru personalul medical începând din 2022, iar Ministerul Sănătății a decis că medicii se pot pensiona la vârsta general valabilă, iar depășirea ei este opțiune personală. 

Anul 2021, dedicat Lucrătorilor în Sănătate 

Pentru a onora și sublinia importanța pe care o au lucrătorii în Sănătate, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a desemnat anul 2021 Anul internațional al lucrătorilor în domeniul sănătății și îngrijirii (YHCW). O onoare simbolică, dar firească, dat fiind că personalul din domeniul sanitar este în continuare, după mai bine de un an și jumătate de muncă asiduă, încă în prima linie în fața acestei boli. 

În acest sens, în mesajul transmis de Organizația Mondială a Sănătății este menționată „recunoașterea rolului critic al lucrătorilor din domeniul sănătății și asistenței medicale în asigurarea sănătății și bunăstării indivizilor și comunităților”.

„Trebuie să ne consolidăm în mod colectiv investițiile în formarea personalului medical pentru a pune capăt pandemiei COVID-19 și pentru a asigura starea de sănătate a tuturor”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul OMS. 

Dincolo de a oferi laude și aplauze, OMS a transmis că își propune să stimuleze țările pentru a aborda în mod colaborativ provocările cu care se confruntă lucrătorii din domeniul sănătății și îngrijirii.

Sănătatea și bunăstarea forței de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii au fost întotdeauna importante, dar acum sunt și mai vitale. Pe măsură ce societățile se confruntă cu consecințele stresului prelungit și ale presiunii asupra lucrătorilor acestui domeniu, este important ca statele membre să ia măsuri concrete pentru a-și răspunde nevoilor, a transmis organizația.

Pandemia de COVID-19, evenimentul anului și în 2021

La fel ca în 2020, anul 2021 a fost influențat major de situația alarmantă privind numărul cazurilor de coronavirus înregistrate în țară. Acest lucru a perturbat activitatea din spitale și a însemnat, din păcate, și un număr crescut de decese în rândul personalului medico-sanitar.

Dacă privim în urmă la cum arăta situația la început de an, măsurile restrictive păreau să aibă efecte și se vedea lumina de la capătul tunelului. Atunci, România a început în forță vaccinarea. Încă de la începutul anului ne-am situat printre primele state din UE în ce privește rata de vaccinare. Însă, odată cu venirea verii, a scăzut numărul de îmbolnăviri și la fel și interesul pentru vaccinare și intensitatea restricțiilor. Pe acest fond, din toamnă, valul patru al pandemiei a afectat grav sistemul de sănătate și a fost cel mai greu de dus de către personalul medical. După o perioadă de relaxare privind restricțiile, spitalele împreună cu  unitățile sanitare care îngrijesc și pacienți COVID-19 au anunțat că sunt la capacitate maximă, au cerut sprijin din partea autorităților și au făcut apel către populație să se vaccineze în număr cât mai mare.

În luna octombrie, România a cerut sprijin internațional pentru gestionarea crizei sanitare. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Guvernului României a emis o hotărâre prin care solicită asistenţă internaţională pentru gestionarea crizei sanitare din România. Conform CNSU, am transmis că avem nevoie de medicamente, echipamente, echipaje şi echipe medicale pentru tratarea pacienţilor cu forme severe şi critice de COVID-19. Decizia a fost luată „având în vedere nevoia acută de asigurare a medicaţiei şi echipamentelor necesare pentru tratarea pacienţilor cu forme critice şi severe de COVID-19, precum şi imposibilitatea asigurării, într-un număr suficient, a personalului medical de specialitate pentru acordarea asistenţei medicale acestor pacienţi”.

Apariția noilor tulpini îngreunează eforturile personalului medical. Varianta Delta are un grad de contagiozitate de două ori mai mare față de tulpina inițială a virusului (și cu aproximativ 60% mai mare decât tulpina Alpha, cunoscută ca varianta britanică). Identificată pentru prima dată în India în octombrie 2020, varianta Delta este acum predominantă în majoritatea țărilor, inclusiv în România, conform statisticilor din octombrie 2021. Această variantă reprezintă 100% din toate cazurile de COVID-19 în țări precum: Germania, Italia, Spania, Franta. În România, 99.55% dintre infecțiile cu coronavirus sunt cauzate de această variantă.

Cea mai nouă variantă, Omicron, a fost descoperită în Africa de Sud în urmă cu aproape o lună, iar de atunci și până în prezent s-a extins în peste 70 de țări la nivel mondial. Un nou studiu efectuat de cercetătorii din Marea Britanie vine cu noi informații referitoare la această variantă, despre care deja se știe că sunt peste 10 cazuri în România. Specialiștii au descoperit că riscul de reinfectare cu noua variantă este de peste cinci ori mai mare faţă de variantele precedente. 

Aceste mutații ale virusului au alimentat creșterea accelerată a numărului de infectări și au pus presiune tot mai mare pe sistemul medical. Din păcate, îngrijorările nu se opresc aici.

Valul 5 al pandemiei loveşte acum vestul Europei, iar la începutul anului viitor ar putea ajunge şi în ţara noastră. Criza sanitară ar putea continua, însă unele scenarii sumbre arată că valurile 4 şi 5 s-ar putea suprapune şi riscăm să avem un număr mare de îmbolnăviri pentru o perioadă mai lungă de timp. Singura armă pe care o au medicii și populația generală în lupta cu valul 5 rămâne vaccinarea.

Pe final de an, ministrul Sănătății Alexandru Rafila a anunțat, în cadrul ședinței de Guvern, că are loc o evaluare a spitalelor înainte de Crăciun, pentru a afla dacă sunt pregătite pentru pacienții cu alte patologii, dar și pentru valul al cincilea.

„Evaluăm la Ministerul Sănătății, în acest moment, capacitatea de răspuns la nivelul spitalelor. Avem un mecanism flexibil, adică în această perioadă ne preocupă accesul la servicii medicale pentru pacienții cu alte patologii, pe măsură ce gradul de ocupare în spitale al pacienților Covid a scăzut”, a spus Alexandru Rafila.

De asemenea, oficialul a precizat că este avut în vedere și un sprijin pentru medicii de familie pentru a ști exact cum să trateze bolnavii și ce terapii să le prescrie. „Prin intermediul societăţilor profesionale şi prin intermediul Colegiului Medicilor, vom difuza aceste protocoale de bună practică în ceea ce priveşte diagnosticul, evaluarea şi tratamentul ambulatoriu al pacienţilor COVID”, a spus Rafila. 

Vaccinarea anti-COVID, subiectul aflat pe buzele tuturor

Unul dintre cele mai aprinse subiecte din acest an a fost vaccinarea anti-COVID. Fie că s-a vorbit despre diferitele tipuri de vaccin, despre intenția de vaccinare, modalitatea de programare, vârsta celor cărora li se poate administra vaccinul sau potențialele efecte adverse sau limitarea răspândirii virusului, toată lumea a dezbătut acest subiect.

Bineînțeles, prevenirea răspândirii coronavirusului s-a aflat în topul obiectivelor tuturor unităților spitalicești din România, chiar şi în sistemul privat, iar vaccinarea a fost un subiect de maxim interes, pentru medici și personalul medical. După aproape un an de muncă neîntreruptă, ture prelungite și un nivel foarte crescut de stres și de epuizare, lucrătorii din sănătate au tras mai multe semnale de alarmă și au cerut populației să se vaccineze. În spatele măștilor de protecție, a costumelor și a profesionalismului, medicii și asistenții medicali sunt oameni normali, care au familii, oameni apropiați, și sunt vulnerabili în fața provocărilor pandemiei.

Riscurile pentru personalul medical sunt unele cât se poate de serioase. În octombrie, o analiză Amnesty International anunța cifre alarmante; în lume, au avut loc peste 115.000 de decese în rândul lucrătorilor medicali din cauza COVID-19.

Situația din România, prin prisma numărului de îmbolnăviri de COVID-19, nu arată în niciun caz mai bine. Asistenții medicali au ponderea cea mai mare din totalul salariaților medicali afectați și procentul cel mai mare de infectare, dintre toate categoriile profesionale.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Sănătății, 70% dintre medicii din spitalele publice sunt vaccinați împotriva COVID-19 (25.387 de medici din totalul de 36.312 încadrați), 69% (25.040 de medici) cu schemă completă. În total, 59.48% din personalul medical aflat în contact cu pacienții – medici, asistenți medicali, infirmieri, brancardieri – din unitățile sanitare cu paturi din sistemul public este vaccinat împotriva COVID-19, 58.08% cu schemă completă și 1.4% cu prima doză. Datele au fost colectate de către direcțiile de sănătate publică la nivel național la finalul lunii iulie în acest an.

Cu toate acestea, numai 10% dintre angajații din sănătate și-au făcut booster-ul. Potrivit datelor de la Comitetul Național pentru Vaccinare, la 7 decembrie 2021, 10,82% dintre lucrătorii din domeniul sănătății și social – sistem public și privat – erau vaccinați cu doza a treia.

În ceea ce privește vaccinurile disponibile, finalul de an aduce o veste îmbucurătoare din partea Uniunii Europene, care dorește ca Pfizer să modifice vaccinul special pentru varianta Omicron a virusului Sars-CoV-2. BioNTech a început la sfârşitul lunii noiembrie să lucreze la o variantă specifică pentru noua tulpină a virusului Sars-CoV-2. BioNTech speră ca în martie 2022 să poată livra primele comenzi din această nouă variantă a vaccinului, iar Uniunea Europeană a anunțat că va cumpăra peste 180 de milioane de doze de vaccin Pfizer. 

Personalul medical este epuizat

Prin prisma profesiei, medicii sunt expuși la foarte multe emoții puternice precum: dorința de a-și salva pacienții, neputința în fața bolii, frustrare în cazul eșecului, frica de a se îmbolnăvi sau lipsa de respect din partea pacienților. Dincolo de riscul profesiei, odată cu pandemia, și pe fondul orelor de muncă tot mai lungi și mai grele, numărul celor afectați de stres și de epuizare este la cel ridicat nivel. 

În octombrie, Colegiul Medicilor București a tras un semnal de alarmă și a transmis o scrisoare deschisă către români în care a transmis că medicii au ajuns la limita maximă. „Ultimele zile ne arată un sistem medical întins la maximum și ajuns la limită, mai ales pe zonele unde se tratează pacienții COVID-19. Zi de zi asistăm la tragedii: pacienți care mor, familii aflate în suferință, medici ajunși la capătul puterilor, pacienți și cadre medicale infectate cu SARS-CoV-2 care au nevoie de îngrijiri medicale. Iar numărul este foarte mare”, se arată în scrisoarea deschisă transmisă de Colegiu.

Un studiu recent la care au participat peste 1.600 de medici, asistenti medicali, rezidenți și infirmieri din Sibiu arată că 45% dintre aceștia simt că nu mai sunt implicați în munca pe care o fac și nici nu mai simt energie și dedicare. Întrebați ce îi menține pe linia de plutire, ei au menționat sprijinul oferit de familie și de prieteni drept principala resursă. Aceștia mai consideră că pentru a rezista presiunilor din spitale, ar fi nevoie de o mai mare susținere și din partea asociațiilor profesionale și a bisericilor, dar și din partea șefilor direcți.

Pe fondul acestei situații sindicaliștii vin în sprijinul personalului medical, la final de an. În decembrie, Consiliul de Coordonare al Federaţiei „Solidaritatea Sanitară” a transmis că solicită acordarea drepturilor salariale cuvenite profesioniştilor din sănătate, constând în creşterea salariilor de bază ale lucrătorilor din sănătate conform nivelului prevăzut de Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, raportarea tuturor sporurilor lucrătorilor din sănătate la salariile de bază în plată şi plata gărzilor cu tariful orar al normei de bază.

De asemenea, organizația sindicală cere și alte măsuri complementare: posibilitatea lucrătorilor de a-şi lua concediile de odihnă (lăsată acum la bunăvoinţa angajatorilor de legislaţia stării de alertă), recunoaşterea COVID-19 ca boală profesională, evaluarea riscului de epuizare profesională şi asigurarea intervenţiilor de sprijin necesare, instituirea unor forme speciale de recunoaştere şi recompensă a sacrificiilor profesioniştilor din sănătate.

Este bine de știut că personalul medical afectat de stresul cauzat de pandemie poate primi consiliere psihologică gratuită. Ministerul Sănătății a demarat în aprilie un proiect prin care personalul medical poate beneficia de suport psihologic emoțional, prin apelarea unei linii telefonice gratuite (numărul de telefon 021/9081). Medicii și celelalte categorii de personal medical vor fi ajutați de peste 40 de psihoterapeuți voluntari. Această linie telefonică funcționează de luni până sâmbătă, conform programului 12:00 – 20:00 și poate fi apelată cu tarif normal din toate rețelele telefonice. Linia este disponibilă atât pentru cadrele medicale, cât și pentru alte persoane afectate de pandemie. 

Exodul medicilor a continuat, chiar și în pandemie. Șase doctori au plecat din țară în fiecare zi

Una dintre cele mai grave probleme ale sistemului sanitar rămâne exodul medicilor. Din păcate, acesta a continuat și în ultimii ani.  În 2020, primul an de pandemie, 2.173 de medici și farmacisti români au plecat din țară, o medie de 5,95 de medici pe zi, ceea ce înseamnă aproape un medic la fiecare 4 ore, potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății pentru Hotnews.ro.

În România sunt aproximativ 63.000 de medici în total, arată cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică, publicate în anul 2020.

Citește și: Medicii români au continuat să emigreze, după măririle de salariu, chiar și în pandemie

Majoritatea medicilor care au ales să părăsească sistemul românesc sunt din București, aproape 1.100 – în perioada 2019–2020. În ultimii doi ani, peste 750 de medici din județe precum Timiș sau Iași au ales, de asemenea, să profeseze în străinătate.

Telemedicina, un trend ascendent. Peste 50% dintre români sunt încântați de serviciile de telemedicină

Utilizarea telemedicinei era foarte redusă la începutul lui 2020 în România, deși are un potențial foarte mare, vine cu multe avantaje și poate fi susținută de nivelul de evoluție tehnologică din ultimii ani. 

Această situație s-a schimbat, urmare a reglementării sale oficiale din noiembrie 2020, când cadrul legal general aplicabil telemedicinei a fost în sfârşit definit de Guvern, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 196/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Anul 2021 a fost cu adevărat anul schimbării și anul în care unitățile sanitare publice și private, indiferent dacă acestea se află sau nu se află în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate au putut acorda asistenţă medicală prin telemedicină, iar normele prevăd că aplicarea reglementărilor nu mai este temporară, doar pentru situaţia actuală generată de COVID-19, ci se va extinde în viitor, ceea ce reprezintă o veste bună. 

În contextul generat de pandemie, când distanţarea socială a devenit obligatorie, dar și pentru limitarea riscurilor răspândirii virusului, telemedicina a fost una dintre practicile adoptate rapid de operatorii de servicii medicale atât privaţi, cât şi de stat. 

Acest subiect a fost abordat și în cadrul conferinței Leaders in Healthcare România, organizată de MEDIjobs în parteneriat cu MedicHub, pe 18 noiembrie. 

Deși, în România, telemedicina este practicată de mai mult timp, medicina este în urma altor industrii în ce privește digitalizarea și încă este nevoie de platforme sau sisteme care să standardizeze interacțiunea dintre medici și pacienți, a argumentat Dr. Radu Veștemean arhitect şef de informaţii şi cercetător principal la NirvSystem Corp – companie blockchain de îngrijire a sănătăţii cu sediul în Toronto.

El a transmis, în cadrul conferinței că, în Canada, fiecare pacient are datele electronice stocate „într-un wallet”, inclusiv certificatul verde și informațiile privind imunizările împotriva COVID-19. Astfel dosarul medical poate fi ușor accesat, rapid, inclusiv pe telefon. 

El a atras atenția că în România, există această problemă a standardizării și că trebuie făcute politici în acest sens, trebuie create standarde, astfel încât toate datele să fie în același format și să putem „să împărțim informațiile între Spitalul Colentina și Medlife”, de exemplu, dacă este nevoie de acest lucru.

Te-ar putea interesa și: Interacțiunea cu pacienții în mediul digital. Dr. Radu Veștemean: Poate fi mai umană decât în spitale, în mod paradoxal

Telemedicina a prins contur în multe dintre țările occidentale, inclusiv în România, și este dorită de pacienți. Un studiu făcut în 12 state ale Uniunii Europene arată că românii au cea mai mare încredere în telemedicină. Peste jumătate (56%) dintre români cred în serviciile de telemedicină, cel mai mare procent dintre cetățenii Uniunii Europene (37%). Totodată, 56% dintre români sunt încântați de aceste servicii. Românii sunt însă pesimiști cu privire la felul în care telemedicina este implementată în România. Doar 28% cred că lucrurile funcționează. O treime (31%) dintre cei din mediul urban au apelat la astfel de servicii, cele mai populare canale pentru consultații fiind apelul telefonic (20%), aplicația WhatsApp (12%), și platformele de telemedicină ale clinicilor (6%).

De asemenea, un studiu IPSOS arată că medicina la distanță a reprezentat o soluție, însă nu pentru toți pacienții și mai degrabă pentru cei tineri, pentru părinți și pentru bucureșteni. Mai puțin de o treime dintre românii din mediul urban (31%) au apelat la medicina la distanță, canalele preferate fiind consultațiile prin telefon (20%) sau WhatsApp (12%), valori mai mici fiind înregistrate de consultații video prin platformele de telemedicină ale clinicilor (doar 6%).

Studiul IPSOS a confirmat faptul că la telemedicină au apelat în special persoanele mai tinere, cu vârsta până în 44 ani, în timp ce persoanele de peste 55 ani au folosit mai puțin medicina la distanță (20%).

Un alt factor care a influențat accesul la telemedicină este reprezentat de mărimea localității; astfel, 41% dintre bucureșteni au apelat la medicina la distanță, față de 26% în rândul locuitorilor orașelor sub 50.000 locuitori. Consultațiile prin telefon și WhatsApp au fost utilizate într-o proporție mai mare de către părinți în perioada pandemiei, comparativ cu persoanele fără copii.

Noutăți și inovare în lumea medicală

Pe lista veștilor bune de anul acesta în domeniul medical se află mai multe premiere. 

Anul acesta a avut loc primul transplant de trahee din istorie, în SUA. Transplantul, efectuat la un spital din New York, este o premieră mondială, întrucât până în prezent au fost realizate numai transplanturi de trahee sintetică, realizată din celule stem. Traheea este un organ mult mai complex decât pare și, timp de zeci de ani, experții medicali au considerat că astfel de transplanturi sunt imposibile, spune Eric Genden, chirurgul care a condus echipa care a făcut operația.

În curând vom putea auzi de oameni care trăiesc cu o inimă artificială. E o soluție temporară care ar putea să salveze o mulțime de vieți. Comisia Europeană a aprobat în acest an vânzarea unei inimi artificiale, făcută de compania franceză Carmat. Aceasta acționează ca o punte de tranziție către transplantul unei inimi reale. În unele cazuri, un pacient poate să aștepte și doi ani pentru o inimă.

Vești bune au și cercetătorii care au inventat un implant wireless pentru creier ce se poate controla prin telefon și se poate reîncărca. Acesta permite manipularea pe termen lung a circuitului neuronal fără a fi nevoie de operații periodice perturbatoare pentru a înlocui bateria implantului. Oamenii de știință cred că această tehnologie poate ajuta la descoperirea și tratarea tulburărilor psihiatrice și a bolilor neurodegenerative, cum ar fi depresia și Parkinson.

11 incendii în spitalele din România în doar un an

Din păcate, există și cifre mai puțin îmbucurătoare. În mai puțin de un an, mai multe incendii au avut loc în spitalele din România. După tragedia de la Piatra Neamț, când zece persoane au murit într-un incendiu la Secția ATI, în noiembrie anul trecut, în ianuarie 4 pacienți au decedat într-un incendiu la Institutul „Matei Balș” din Capitală, iar tragediile nu s-au oprit aici. Cel mai frecvent, incendiile au izbucnit în secțiile care tratează pacienții cu COVID. Având în vedere presiunea asupra secţiilor de anestezie şi terapie intensivă (ATI), în contextul COVID-19, spitalele nu au reușit să se pregătească temeinic pentru valul mare de pacienţi. În plus, în secţiile de ATI sunt materiale uşor inflamabile, pornind chiar de la oxigenul folosit pentru pacienţi să poată respira. Mai mult, saloanele de ATI au fost mărite, însă nu și capacitatea instalației electrice, spre exemplu.

Incendii în spitale în ultimul an:

11 noiembrie 2021 – Un incendiu a avut loc la Spitalul suportCOVID  Movila din Ploiești, iar doi pacienți au decedat.

1 octombrie 2021 – Un incendiu s-a produs la Secția ATI a Spitalului de Boli infecțioase din Constanța. Nouă persoane au murit.

24 iulie 2021 – Un incendiu a avut loc la Spitalului Județean Constanța.

21 aprilie 2021 – Un incendiu a izbucnit la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Judeţean din Slatina. Au fost evacuate 36 de persoane, dintre care 6 au fost intoxicate cu fum şi transportate la UPU.

8 martie 2021 – Un incendiu a izbucnit la Spitalul de Psihiatrie din Craiova, iar 18 pacienţi şi cinci cadre medicale s-au autoevacuat, un alt pacient fiind scos de pompieri. Trei cadre medicale au fost transportate la spital cu fracturi, după ce au sărit pe geam.

21 februarie 2021 – Institutul „Marius Nasta”, unde a fost anunţat un incendiu la o unitate mobilă ATI.

29 ianuarie 2021 – Institutul „Matei Balș” din Capitală, iar 102 pacienți cu COVID-19 au fost evacuați. Patru persoane au decedat.

5 ianuarie 2021 – Spitalul de Psihiatrie din Gătaia. O saltea dintr-un salon a luat foc.

2 ianuarie 2021 – Un incendiu a izbucnit la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Municipal Roman, judeţul Neamţ, doi pacienţi şi două cadre medicale fiind transportate la Camera de Primiri Urgenţe, după ce au suferit uşoare intoxicaţii cu monoxid de carbon. 

25 decembrie 2020 – Un incendiu în urma căruia un pacient a decedat a avut loc la pavilionul de bărbaţi de la Spitalul de Psihiatrie Socola Iaşi.

14 noiembrie 2020 – Zece persoane au murit în urma unui incendiu izbucnit la secţia Anestezie Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ. Medicul de gardă de la secţia ATI a suferit arsuri de gradul 2 şi 3 pe circa 80% din suprafaţa corporală.

Citește și: Un medic român a fost premiat de Organizația Mondială a Sănătății

Spitale modernizate cu fonduri europene

Dacă în unele spitale au ieşit din nou la suprafaţă problemele vechi, lipsa managementului sau a resurselor, care au dus la tragedii de tipul celor de mai sus, avem și exemple pozitive. Ministerul Sănătății a anunțat că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a semnat trei contracte pentru îmbunătățirea condițiilor în spitalele publice.

Este vorba despre trei proiecte pentru îmbunătățirea condițiilor Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Ioan”, București,  Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” din Constanţa și Spitalului Municipal de Urgență Roman. 

„Concret, finanțarea prevede îmbunătățirea capacității de monitorizare și îngrijire a pacienților, în special a cazurilor severe, care necesită internare la terapie intensivă, având în vedere că dotările actuale sunt precare și insuficiente pentru a face față unei astfel de crize sanitare, în special în camera de gardă, ATI, blocul operator, pe secțiile și în compartimentele spitalului”, informează Ministerul Sănătății.

Citește și: 10 spitale din București vor să-și modernizeze instalațiile și accesează fonduri europene

Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucu­reşti, cea mai mare unitate spitalicească de stat din Capitală, a iniţiat un proiect de extindere și modernizare prin Planul Na­ţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). „Am depus un proiect de investiţie pentru aprobare, este vorba de o investiţie în extin­derea spitalului în două faze: în prima este vorba de extinderea şi modernizarea a două aripi ale spitalului, plus ambulatoriu, un spaţiu educaţional, un corp nou, iar a doua fază este extinderea celorlalte două aripi, pentru aceasta am depus proiectul. Este vorba despre creşterea calităţii în principal, nu neapărat a numărului de paturi. Vrem să ne îndreptăm spre crearea unui spital verde, să schimbăm modul de generare a energiei în conformitate cu recomandările euro­pene“, a spus pentru ZF managerul Spitalului Universitar, medicul Cătălin Cîrstoiu.

Cum ar putea arăta 2022? Tendințe pe care le vor urma furnizorii de servicii medicale

Cel mai probabil, anul 2022 va fi, de asemenea, umbrit de efectele pandemiei de COVID-19 și poate că nu vor fi schimbări majore în ceea ce privește modul în care se face medicina, însă, cu siguranță, experiențele din ultima perioadă vor fi lecții învățate și pietre de temelie pentru a face îmbunătățiri în cadrul sistemului sanitar. 

Așadar, ce am putea vedea diferit sau îmbunătățit în domeniul sănătății în anul care vine? 

1. Telemedicina va prinde teren

Telemedicina a făcut deja primele progrese semnificative și va fi parte din viitorul medical, însă integrarea cu platforme standardizate și cu îngrijirea în persoană reprezintă factori esențiali. Consultațiile online au un rol tot mai important în asistența medicală primară și în gestionarea afecțiunilor cronice, precum și ca soluție pentru unele probleme de acces legate de sănătatea mintală. Cu toate acestea, valorificarea sa la întregul potențial va necesita timp și efort. 

2. Salarii mai mari pentru personalul medical

Criza din domeniul sanitar a accentuat căutările de personal medical, iar medicii și asistenții medicali s-au dovedit, încă o dată, mai valoroși ca oricând.

Cererea de candidați este în continuă creștere și, pe fondul exodului, tot mai multe spitale și clinici vor să ofere salarii competitive personalului. De asemenea, și inflația motivează companiile să majoreze salariile și să găsească modalități de a crește satisfacția angajaților.

Chiar și în spitalele de stat sunt planificate măriri. Bugetul pe anul 2022 prevede majorarea salariilor angajaţilor din sănătate şi din învăţământ cu 25% din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021, potrivit proiectului de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022, publicat de Ministerul Finanţelor.

3. Extinderea soluțiilor de sănătate mintală

Pandemia a accentuat provocările de lungă durată legate de sănătatea mintală și de bunăstare emoțională. Au apărut, de asemenea, noi provocări. În timp ce pandemia COVID-19 a accelerat progresul în reducerea stigmatizării, aceasta a dus, de asemenea, și la informații noi privind perioadele prelungite de anxietate și stres, la impactul izolării sociale asupra sănătății mintale, informații noi referitoare la epuizare și la criza tulburărilor legate de consumul de substanțe (SUD).

Un semnal important de alarmă a fost tras și de cadrele medicale care au spus în mai multe rânduri nu doar că își riscă sănătatea fizică din cauza lucrului cu pacienți infectați sau suspecți de COVID-19, ci și pe cea emoțională și că epuizarea își spune cuvântul. De aceea, este de așteptat să vedem mai multe investiții în această direcție în anul următor.

4. Noi tendințe în recrutare

Pe fondul pandemiei, vom vedea și noi tendințe în recrutate, inclusiv în domeniul sanitar. Procesul de recrutare va deveni tot mai flexibil, astfel că tot mai mulți recrutori apelează la instrumente online pentru analiza, selecția și chiar intervievarea candidaților.Una dintre cele mai dinamice industrii va fi cea de sănătate. Valul 4 al pandemiei evidențiază creșteri în cererea, dar și în oferta pentru anumite domenii, cu activitate specifică contextului sanitar. 

5. Inovația, necesară pentru a rămâne o companie relevantă

Pe măsură ce digitalizarea asistenței medicale continuă să se extindă în întreaga industrie, tehnologiile medicale inovatoare vor oferi noi oportunități cu valoare adăugată substanțială pentru acele organizații spitalicești care le implementează cu succes. Într-o lume în care tehnologiile digitale revoluționează îngrijirea pacienților, a fi inovator nu este doar de dorit, ci va fi în curând și necesar. Atunci când sunt atât de multe în joc – de la o eficiență îmbunătățită, rezultate mai bune pentru pacienți și reputații sporite, la atragerea de personal talentat și menținerea competitivității – organizațiile din domeniul sănătății vor pune accent pe inovare în anii următori. 

Am văzut în ultima perioadă exemple pozitive în acest sens: măști de protecție sau ventilatoare fabricate folosind tehnologia de printing 3D sau aplicații care îmbină inteligența artificială cu tehnologia smart. Au apărut deja aplicații mobile care permit medicilor să urmărească remote semnele vitale ale pacienților, cu ajutorul smartphone-ului, dar și dispozitive de ventilație pentru pacienți conectate prin cloud, prin care specialiștii medicali pot vedea toate datele și pot regla, personaliza și urmări starea fiecărui pacient care are nevoie de ventilație. Recent, s-a anunțat că se pun mari speranțe în realizarea unui vaccin împotriva cancerului care foloseşte tehnologia ARN mesager, cea care a dat și cele mai eficiente vaccinuri împotriva COVID. Vaccinul anticancer este acum în faza a doua a testelor clinice, faza testării pe oameni. Acesta este dezvoltat chiar de compania BioNTech, cea care, împreună cu Pfizer, a dezvoltat vaccinul anti-COVID cel mai folosit în România.

Așadar, tehnologiile și procedurile digitale de ultimă generație contribuie la îmbunătățirea reputației organizațiilor spitalicești, diferențiindu-se de concurenți. Acest lucru nu numai că ajută la atragerea și păstrarea personalului clinic și a pacienților, dar, prin inovare, organizațiile spitalicești au potențialul de a îmbunătăți și eficientiza îngrijirea pacienților. În plus, tehnologiile noi au potențialul de a simplifica fluxurile de lucru, ceea ce duce la o mai bună gestionare a timpului, la o eficiență și o productivitate sporite. Spitalele și clinicile vor profita de inovație pentru a rămâne relevante pe o piață competitivă.

Ești specialist medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.