Prof. Dr. Alexandru Rafila: Trebuie să vedem dacă ce s-a întâmplat în pandemie a fost rezultatul unui leadership autoritar sau participativ

Prof. Dr. Alexandru Rafila: Trebuie să vedem dacă ce s-a întâmplat în pandemie a fost rezultatul unui leadership autoritar sau participativ

Ministrul propus pentru portofoliul Sănătății, Prof. Dr. Alexandru Rafila, a criticat managementul situației pandemice de până acum în țara noastră, în cadrul discuției despre reziliența sistemului românesc de sănătate în pandemiei, la conferința ”Leaders in Healthcare România”, organizată de MEDIjobs și MedicHub.

În viziunea viitorului ministru al Sănătății, ceea ce se întâmplă în România după aproape doi ani de pandemie este un semnal de alarmă care ar trebui să ajute în evaluarea tipului de leadership care a dus la această situație: un leadership de tip autoritar sau participativ, democratic. „Leadershipul nu înseamnă neapărat să fii lider. Este un proces prin care o persoană reușește să mobilizeze în jurul unui proiect energie, pasiune, entuziasm – caracteristicile unui grup care urmează să dezvolte viziunea acelei persoane care, într-un fel sau altul, inspiră și conduce acel grup”, este de părere Rafila. Acesta consideră necesară și o evaluare a măsurilor luate, pentru a vedea dacă sistemul nostru de sănătate este sau nu unul rezilient și totodată rezistent la șocuri precum crizele sau valurile pandemice. 

Există sau nu o reziliență a sistemului de sănătate în România?

Potrivit Prof. Dr. Rafila, anumite sectoare medicale au avut performanțe neașteptate, precum activitatea din spitale și echipele medicale care au gestionat unitățile de pacienți infectați cu COVID-19 și s-au descurcat în situații limită. Deputatul nu vede însă că ar exista la momentul de față o viziune integrativă asupra sistemului de sănătate, asupra modului în care acest sistem ar trebui să fie pregătit în caz de criză. 

„Sunt zone importante care nu au reușit să fie aduse în prim-plan și să fie făcute operaționale – mă refer în primul rând la asistența medicală ambulatorie, fie ea primară sau de specialitate. Au contribuit relativ puțin la efortul general al sistemului de sănătate din pandemie și greutatea a fost mai mult pe spitale și zona de UPU”, a explicat deputatul. 

Citește și: Vreau să fiu un lider medical în era digitală. Ce opțiuni există?

Rafila a amintit și diferențele de performanță dintre diversele instituții. „Au existat mari deosebiri în ceea ce privește performanța structurilor de sănătate publică – direcțiile de sănătate publică sunt foarte diferite între ele, în ceea ce privește resursa umană, dar și aspecte de ordin material sau care le permit intervenții în situații limită”, a spus Rafila la conferința Leaders in Healthcare România.

Foarte aproape de postul de ministru al Sănătății, Rafila spune că, de multe ori, deciziile autorităților nu au ținut seama de sfaturile specialiștilor. „Apropo de leadership, acesta a fost autoritar, autocratic, fără sa țină seama de sugestiile reprezentanților din sănătate. Ministerul Sănătății nu a fost ajutat să integreze, din punctul meu de vedere, toate aceste elemente, și de foarte multe ori deciziile de sănătate publică, care de multe ori nu au ținut seama de recomandările oamenilor din instituțiile de sănătate publică, nu au fost cele mai bune”, spune Rafila. 

Există însă și  câteva elemente cheie care pot fi îmbunătățite, în perioada următoare, pentru a permite o mai bună adaptabilitate a activității medicale, în opinia Dr. Rafila. „Este important ca spitalele să poată oferi servicii medicale și pacienților cu alte patologii – cu atât mai mult cu cât acest lucru a afectat drastic populația: Lipsa accesului la serviciile medicale a creat o supramortalitate în România în ultimele 3 luni ale anului trecut de circa 20.000 de persoane”, a declarat acesta. 

Te-ar putea interesa și: Cât de important este coaching-ul medical în vreme de criză

MEDIjobs

Cum putem asigura reziliența sistemului de sănătate?

Leadership-ul participativ poate fi cheia asigurării unui sistem de sănătate rezilient, crede Rafila. „Dacă vrem să fim (mai) bine pregătiți pentru eventualele valuri viitoare și să pregătim un sistem medical mai rezilient, este nevoie de un leadership democratic care implică mai mulți actori din societate în managementul deciziilor de sănătate publică: marii angajatori care pot fi afectați de aceste măsuri, reprezentanți ai organizațiilor profesionale și de sănătate, reprezentanți din învățământ și sindicate”, spune el. 

Aceste măsuri ar putea ajuta la obținerea unui grad mai mare de acceptare și participare la efortul comun pentru controlul sițuației pandemice. ”Așa nu va mai fi atât de mare nici adversitatea față de anumite măsuri care, din păcate, nu sunt explicate și sunt implementate în intervale foarte scurte de timp, încât pun probleme mari de adaptare fie mediului economic, fie mediului social”, explică Rafila.

În viziunea deputatului, este necesară o reconfigurare a felului în care funcționează sistemul pe baza unei instituții precum Institutul Național de Sănătate Publică. „Nu putem să egalizam. Avem datoria să regândim sistemul de sănătate publică, mai exact INSP-ul. Trebuie să existe un sistem de sănătate publică regional, dar și teritorial. Noi am ajuns în situația să avem aproape jumătate din direcțiile publice să nu fie conduse de medici, ci de ingineri sau avocați. Din cauza lipsei de interes, dar și din cauza politizării de multe ori, am ajuns în situația să avem jumătate din DSP care nu sunt conduse de medici. Pare paradoxal, dar sunt conduse de ingineri, avocați. Dacă nu ne dăm seama că profesionalizarea structurilor de sănătate publică este extrem de importantă, o să avem o problemă. Atunci,  atragerea oamenilor în această zonă care asigură reziliența sistemului de sănătate este la fel de importantă”, este de părere ministrul propus al Sănătății.

Citește și: Prof. dr. Elizabeta Popa: Pacienții au nevoie de înțelegere, diagnosticare și tratament, nu să aștepte pe holuri

Întrebat despre ce fel de programe universitare ar fi necesare pentru a avea mai mulți lideri empatici în sănătate, Prof. Dr. Rafila a explicat că este nevoie de un proces care nu se poate întâmpla rapid, dar implicarea universităților și facultăților de medicină este esențială. Deputatul a explicat și două elemente care ar putea fi luate în calcul în acest sens. „Inclusiv la nivel legislativ se discuta acest lucru, de preluare a responsabilităților privind pregătirea profesională de către universități și facultăți de medicină, ceea ce este perfect normal. Pe de altă parte, cred că această zonă de sănătate publică – care nu e doar specialitatea de sănătate publică, ci și epidemiologie și microbiologie – ar trebui să constituie obiectul unui analize, al unei reflecții. Cred că dezvoltarea unor departamente integrate care să încurajeze specializarea în acest domeniu tot mai important poate sa fie una dintre soluții”, a explicat Rafila.

Ce pot face viitorii lideri din sistemul medical românesc

Ministrul propus al sănătății a oferit în cadrul conferinței Leaders in Healthcare România și câteva sfaturi viitorilor manageri și medici în devenire. În opinia dânsului, un lider în sănătate ar trebui să aibă calități precum: sinceritate, claritate, colaborarea și consultarea cu colegii care îi pot ajuta, luarea de decizii bine cântărite și explicate cu privire la de ce le-au luat, pentru cât timp și pe cine ar putea să afecteze, cel puțin din punctul lor de vedere. 

„Neîncrederea în deciziile de sănătate publică sau administrative a fost generată de stilul pripit de a lua aceste decizii, de multe ori incorect profesional. Și de foarte multe ori implementarea deciziei, chiar dacă trebuie făcută rapid, trebuie să dea răgaz diverselor sisteme afectate să se pregătească pentru implementarea sa – în felul acesta nu creezi adversitatea mediului asupra căruia intervii. Pentru că scopul, până la urmă, este să lucrăm împreună pentru ceva, asta înseamnă și leadershipul, trebuie să lucrăm împreună pentru un obiectiv comun. Și în momentul de față, acest obiectiv este controlul pandemiei și revenirea la normalitate”, a încheiat Prof. Dr. Alexandru Rafila.

Ești specialist medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Despre Autor

Andreea Enea

Content Specialist cu 10+ ani de experiență în jurnalism, content marketing și comunicare. Cred în puterea poveștilor cu sens care inspiră, educă, apropie și deschid inimi și comunități. Visez să aplic cât mai mult mixul de people skills și experiență cu o gândire analitică puternică și pasiune pentru conținut autentic, cu semnificație pentru oameni - așa cum au nevoie.

Facebook Comment