?>

Personalul medical, tot mai afectat de burnout. Cum se manifestă și cum reducem epuizarea

Personalul medical, tot mai afectat de burnout. Cum se manifestă și cum reducem epuizarea

Pandemia de COVID-19 are un impact psihologic puternic asupra tuturor oamenilor. Una dintre cele mai importante resurse pentru a depăși o astfel de criză o constituie menţinerea unei stări mintale sănătoase, însă tot mai dificil de obţinut în această perioadă. Și mai dificil este pentru persoanele care se luptă în prima linie cu virusul.

Personalul medical este expus la un nivel crescut de stres de-a lungul întregii cariere profesionale și este susceptibil să sufere de sindrom „burnout”. Urmările, pe termen scurt, mediu și lung, se răsfrâng nu numai asupra lor, ci și asupra pacienților și sistemului de sănătate. Medicii afectați prezintă risc crescut de a lua decizii eronate, de a avea o atitudine ostilă față de pacienți, dar și relații dificile cu colegii.

Ce este burnout-ul?

În psihologie, sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale reprezintă o stare de epuizare, atât fizică cât și psihică, care apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii. Apare tot mai adesea în epoca modernă și conduce la scăderea performanțelor la locul de muncă, afectează relațiile cu cei din jur și calitatea vieții individului.

Termenul a fost introdus în anii 70′ de către psihologul Herbert Freudenberger, care în 1980 a publicat lucrarea Burn Out: The High Cost of High Achievement. What it is and how to survive it, în care descrie această tulburare.

Citește și: Studiu: Nivel crescut de stres în rândul salariaților medicali. Top 16 efecte negative ale pandemiei, în România

Sindromul burnout se aseamănă cu depresia prin: tulburări de somn și de digestie, senzația de epuizare și de scădere a randamentului profesional, scăderea capacității de dialog și de interacțiune cu cei din jur, senzația de goliciune sufletească și că viața profesională invadează viața privată.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat recent includerea sindromului de burnout ca fenomen ocupațional în Clasificarea Internațională a Maladiilor ediția a XI-a (ICD-11), sistem folosit la scară largă drept reper în stabilirea diagnosticelor medicale.

Sindromul burnout este definit în ICD 11 drept: “un sindrom conceptualizat ca rezultat al gestionării fără succes a stresului cronic de la locul de muncă”.

Care sunt principalele simptome? 

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, constatarea din partea medicului că o persoană are prezent acest factor burnout care-i afectează sănătatea se va face pe baza existenței a trei caracteristici:

  • lipsa de energie sau epuizare
  • distanțare mintală crescută față de locul de muncă sau sentimente negative ori cinice cu privire la locul de munca;
  • eficiență profesională redusă.

Conform OMS, în mediul profesional pot exista diferiți factori de risc pentru sănătatea mintală, cel mai frecvent rezultați din interacțiunea dintre tipul de muncă efectuată, modul în care este organizată și condusă instituția, aptitudinile și competențele pe care le au angajații și disponibilitatea sprijinului pentru aceștia.

Nu există metode general valabile pentru a stabili diagnosticul de sindrom „burnout”. Sunt disponibile o serie de chestionare pentru auto-evaluare, cel mai frecvent utilizat fiind „Maslach Burnout Inventory” (MBI), disponibil pentru diferite grupuri profesionale, însă nu este acreditat pentru a fi folosit ca test diagnostic. Majoritatea chestionarelor disponibile nu sunt capabile să distingă dacă simptomele sunt provocate de burnout sau de alte tulburări mintale, precum depresia, anxietatea sau sindromul de oboseală cronică.

Citește și: Burnout-ul sau sindromul epuizării profesionale în domeniul medical. Cauze și cum poate fi tratat

Conform Maslach și Jackson, sindromul „burnout” are trei dimensiuni ale simptomatologiei:

  • epuizare emoțională provocată de muncă (oboseală, lipsă de energie, simptome fizice precum dureri de cap sau abdominale);
  • depersonalizare (atitudine cinică, distanțare față de pacienți);
  • scăderea performanței (dificultate de concentrare).

Un studiu realizat în SUA a comparat gradul de epuizare și de satisfacție profesională a medicilor cu media acestora din populația generală americană. S-a observat că acestea variază în funcție de specialitate, cele mai mari rate ale satisfacției înregistrându-se în rândul medicilor dermatologi și pediatri, iar cele mai mici niveluri, la medicii chirurgi generaliști și ginecologi. Cei care lucrau în specialitățile de chirurgie generală și medicină internă, deși aveau printre cele mai mici niveluri ale satisfacției profesionale, prezentau rate de burnout sub medie, mai arată studiul. De asemenea, specialitățile în care s-au întâlnit rate crescute ale epuizării (precum neurologie), nu prezentau niveluri atât de scăzute ale satisfacției.

Nivel crescut de burnout în rândul cadrelor medicale și înaintea pandemiei

Nivelul de stres și oboseală este unul ridicat în rândul întregii populații. Aproape 30% dintre români admit că au ajuns deja la burnout, potrivit unei analize a portalului de recrutare Best Jobs. Oboseala resimțită în urma unui program solicitant îi face pe alți aproape 20% dintre angajați să creadă că în cel mult jumătate de an vor ajunge la epuizare, dacă stresul se va menține la același nivel, în timp ce peste 15 procente estimează că vor ajunge la epuizare în cel mult un an. 

Situația din cadrul lumii medicale este cu mult mai gravă. Stresul și sindromul de burnout au fost agravate de pandemia de COVID-19. La începutul acestui an, Medscape a publicat un raport care a inclus peste 12.000 de persoane ce lucrează în sistemul medical în peste 29 de specialități medicale. Cadrele medicale au fost chestionate în perioada 30 august – 5 noiembrie 2020, iar cifrele sunt îngrijorătoare: aproape jumătate dintre respondenţi (42%) au raportat simptome ale sindromului de burnout.

Citește și: Menținerea sănătății mintale a personalului medical – ce pot face managerii de spitale

Dacă în urmă cu un an, specialitățile cu cel mai mare nivel de burnout au fost: terapia intensivă, medicina de urgenţă, medicina de familie, medicina internă, neurologia și urologia, anul acesta, în contextul pandemiei de COVID-19,  specialitățile cu cel mai ridicat nivel de burnout al personalului sunt: terapia intensivă, reumatologia, bolile infecțioase, urologie și medicina pulmonară. 

În ceea ce privește distribuţia pe sexe, se pare că sexul feminin este mai frecvent afectat, în proporţie de 51% vs. 36% la sexul masculin.

Întrebați dacă sindromul de burnout a început înainte sau în timpul pandemiei, 79% dintre respondenți au declarat că înainte și doar 21% că s-au simțit epuizați odată cu debutul pandemiei. 

În ceea ce privește analiza factorilor care au contribuit la apariţia sindromului de burnout, aceștia au fost: munca birocratică (58%), numărul mare de ore de muncă (37%), urmate de lipsa respectului colegilor de la personalul administrativ, până la colegii de echipă. 

Aproape jumătate (47%) dintre respondenți au spus că burnout-ul are un impact sever asupra vieții personale, 24% susțin că are un impact moderat, iar 29% că are un impact redus asupra vieții lor.

55% dintre medicii din București suferă de stres profesional

În România, cea mai recentă evaluare privind stresul medicilor a fost realizată în 2017 de către Colegiul Medicilor din București. Studiul a arătat că 55% dintre medicii din acest oraș sufereau de stres personal (mai mult decât în Franța, Germania sau SUA – cu valori în jurul a 40%), 52% de stres profesional, 36% de stres legat de interacțiunea cu pacientul, iar 24% de toate cele trei tipuri. Același studiu a arătat atunci că ar trebui implementate programe de management al stresului, debirocratizat sistemul și adecvate resursele, de la dotări, la personal.

Citește și: Cât de mare e impactul COVID-19 asupra accesului la servicii medicale de sănătate mentală, neurologică și adicții

Când ar trebui să ceară medicii ajutor specializat

Fiecare persoană are limitele sale, iar acum este o perioadă în care medicii nu pot lăsa garda jos. Toate resursele lor merg către salvarea de vieți omenești și în funcție de cât de bine îți pot doza energia, pot face față acestei perioade de presiune.

Deși este recomandat să faceți o pauză atunci când începeți să vă simțiți epuizat, uneori s-ar putea ca acest lucru să nu fie posibil – indiferent că este vorba de a ține pasul cu cerințele de la rezidențiat, dacă lucrați în unitatea de primiri urgențe, sunteți de gardă sau urmează să intrați în sala de operații. Realitatea din teren arată că uneori nu este posibil să atenuați epuizarea imediat. Așadar, recomandarea este să faceți schimbări în stilul de viață care să vă ajute pe termen lung.

Pe termen scurt, sunt câțiva pași ce vă pot ajuta: 

  • Recunoașteți simptomele. Un simptom al epuizării este pierderea sentimentului de eficacitate profesională și, dacă faceți greșeli sau deveniți iritabil cu prietenii și familia, acest lucru vă poate afecta stima de sine sau chiar vă poate pune la îndoială decizia de a deveni un doctor.
  • Luați-vă un scurt concediu de odihnă. Poate aveți nevoie de o perioadă mai lungă, însă chiar dacă acest lucru nu este posibil, luați-vă măcar o zi de pauză. Este mult mai grav să veniți la muncă atunci când nu puteți avea grijă cum trebuie de pacienți.
  • Cereți ajutorul. Dacă nu recunoașteți că sunteți epuizat și nu cereți ajutorul colegilor sau sprijinul familiei, până ajungeți să discutați cu un specialist, acest lucru vă poate accentua sentimentele de frustrare și oboseală. 

Citește și: Ești workaholic? Iată efectele negative ale dependenței de muncă

Ce pot face medicii pentru reducerea epuizării

Atunci când simt că se instalează epuizarea profesională, căutarea sprijinului din partea colegilor, prietenilor, familiei este una dintre primele măsuri care trebuiesc luate în momentul respectiv. Colaborarea și comunicarea în cadrul colectivului de muncă pot oferi sprijin emoțional sau soluții ori măsuri utile pentru a depăși situația.

De asemenea, programele de reducere a stresului s-au dovedit a fi utile. Mulți medici care suferă de burnout încearcă diverse măsuri individuale de reducere a stresului și a epuizării prin activități relaxante precum yoga, pilates, meditație. Tehnicile de „mindfulness” constau în practici de concentrare intensă asupra respirației și asupra fiecărei senzații și sentiment resimțite în fiecare moment. La locul de muncă, această practică se traduce în abordarea situațiilor într-un mod deschis, calm, dând dovadă de răbdarea. Există dovezi care sugerează că participarea la astfel de programe de comunicare se asociază pe termen scurt și lung cu îmbunătățiri ale nivelurilor de burnout la medici. Un studiu american care a evaluat efectele unui program desfășurat timp de 8 săptămâni, urmat de o fază de menținere de 10 luni, a observat că ameliorarea, în aceste condiții, a tuturor celor trei dimensiuni ale sindromului burnout.

Citește și: 5 soluții și schimbări de care sistemul medical are nevoie, post-pandemie

O altă opțiune pentru medicii afectați de epuizare profesională este să apeleze la activitatea fizică regulată pentru relaxare, pentru a depăși perioadele stresante dar și pentru a se detașa de problemele de la locul de muncă. 

Pentru a avea un stil de viață sănătos și liniștit, alături de exercițiile fizice, sunt esențiale și odihna și cel puțin 8 ore de somn pe zi.

De asemenea, studiile au indicat că lectura poate ajuta reducerea nivelului de stres. Prin procesul de citire, se înregistrează niveluri ridicate ale empatiei.

În concluzie, epuizarea în rândul personalului medical este o problemă importantă, deoarece nu numai că are impact asupra vieții medicului, dar poate afecta și îngrijirea pacientului, familiile lor și societatea. Actuala pandemie a adus cu sine modalități de lucru la care medicii trebuie să se adapteze, iar dezvoltarea modalităților de a face față epuizării este imperativă.

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Despre Autor

Alexandra Ariton

Fire curioasă și creativă, privesc cu entuziasm comunicarea online. Cred în storytelling și puterea textelor care informează, captează și inspiră publicul.

Facebook Comment