2021, Anul Lucrătorilor din Sănătate: cum va arăta lumea medicală?

Ne apropiem cu pași repezi de începutul unui an al speranței și al mobilizării colective, care să încheie un an incredibil de greu, unic în amintirile generației de azi. Nu doar simbolic, cât în cel mai real sens al cuvântului, anul 2021 promite un potențial final al pandemiei SARS-CoV-2, care a schimbat radical felul în care ne raportăm la normalitate. 

Un an în care, probabil, cea mai importantă lecție a fost să conștientizăm că sănătatea este cea mai importantă – pentru om și pentru societate.

În această iarnă, se pregătesc pentru implementare primele strategii naționale de vaccinare anti-COVID-19 în diferite țări ale lumii, inclusiv în România, începând cu categoriile prioritare de persoane care să atenueze radical evoluția pandemiei: lucrătorii din sănătate și asistență și persoanele aflate în grupa de risc crescut. 

Este o prioritizare firească, dat fiind că personalul din domeniul medico-social este cel care luptă zi și noapte cu efectele coronavirusului, într-un ritm copleșitor, și cel care își riscă cel mai mult sănătatea mentală și fizică.

Anul 2021, dedicat personalului din sănătate

Tocmai pentru a onora, cel puțin simbolic, eforturile și rolurile esențiale pe care le au lucrătorii din sănătate, arătate mai ales în 2020, statele membre din Organizația Mondială a Sănătății au decis să desemneze 2021 ca Anul Internațional al Lucrătorilor din Sănătate și Asistență Medicală. Anul 2020 a fost dedicat, în schimb, asistenților medicali și moașelor.

La cea de-a 73-a Adunare Mondială a Sănătății din noiembrie 2020, statele OMS au discutat despre migrația lucrătorilor medicali la nivel internațional, cât și nevoia stringentă de un cod de practică globală privind recrutarea în domeniul sănătății, pentru a adapta industria la noile schimbări survenite și odată cu pandemia.

OMS a dedicat următorul an întreg personalului medical pentru a recunoaște dedicarea și sacrificiul a milioane de lucrători în sănătate, care continuă să lupte în prima linie cu pandemia și să fie una dintre cele mai vulnerabile grupuri la infecție.  

„Trebuie să ne consolidăm în mod colectiv investițiile în formarea personalului medical pentru a pune capăt pandemiei Covid-19 și pentru a asigura starea de sănătate a tuturor” – Tedros Adhanom Ghebreyesus, director OMS

Citește și: Câștigătorii Romanian Healthcare Awards. Topul profesioniștilor în sănătate [2020]

Situația lucrătorilor din sănătate, în lume și în România

Ne apropiem și de o situație alarmantă privind numărul de cazuri de coronavirus, dar și de decese în rândul personalului medico-sanitar. Tot mai multe țări au înregistrat un număr crescut de infecții în ultimele luni, restricțiile s-au înmulțit, iar spitalele și unitățile sanitare care îngrijesc și pacienți COVID-19 sunt aproape la capacitate maximă.

După aproape un an de muncă asiduă și riscantă cu ture prelungite și un nivel foarte crescut de stres, în lipsa echipamentelor de protecție adecvate, izolație de familie și neputincioși în fața deceselor celor dragi sau a pacienților, lucrătorii din sănătate sunt la capătul puterilor – iar promisiunea unui vaccin în 2021 este mai necesară ca oricând. 

În spatele măștilor de protecție, a costumelor albe și a aclamațiilor de eroi, sunt oameni normali, cu griji și bucurii precum noi toți, vulnerabili în fața provocărilor pandemiei.

În septembrie, o analiză Amnesty International anunța că au avut loc peste 7000 de morți în rândul lucrătorilor medicali din cauza COVID-19, în lume. 

O lună mai târziu, în octombrie, o analiză a Consiliului Internațional al Asistenților Medicali concluziona că au murit peste 1500 de asistenți medicali doar din 44 de state din cele 195 afectate de pandemie, ceea ce face acest număr unul subestimat. De asemenea, aceeași analiză sugera că aproximativ 10% dintre cazurile globale sunt reprezentate de lucrătorii medicali – prin urmare, numărul deceselor ar fi de cel puțin 20.000. 

Dar multe date sunt insuficiente și incomplete. 

“Fiecare angajat în sănătate are dreptul să se simtă în siguranță la locul de muncă, și e scandalos că atât de mulți plătesc acest preț (…) Trebuie să existe o cooperare globală pentru a asigura că întreg personalul medico-social dispun de echipament de protecție adecvat, pentru a-și continua munca esențială fără a-și risca viețile” – Steve Cockburn, Director al Justiției Sociale și Economice, Amnesty International. 

Citește și: Studiu FHI: Cum vor tinerii medici români să transforme sistemul medical prin digitalizare [2020]

Nici în România, situația nu arată optimist, conform ultimelor noutăți privind situația spitalelor din țară, dar și studiului realizat de sindicaliștii din sistemul sanitar de la Federația Solidaritatea Sanitară:

• 10% dintre respondenți au fost deja infectați cu COVID-19 (corelat la numărul de lucrători medicali din țară, ar însemna ca 30000 de angajați din sistem să fi fost deja infectați cu coronavirusul, nu doar 6300 cât a fost declarat oficial)
• Mai mult de jumătate dintre aceștia au spus că nu beneficiază de dreptul la maximum 3 ore de activitate continuă în echipament
• Asistenții medicali au ponderea cea mai mare din totalul salariaților medicali afectați și procentul cel mai mare de infectare, dintre toate categoriile profesionale

Tocmai de aceea, dedicarea acestui nou an celor din sistemul de sănătate și asistență trebuie să fie însoțită de acțiuni clare și măsuri rapide pentru a proteja viața și demnitatea lor.  

Situația vaccinurilor în țară și în lume: cum arată strategia de vaccinare anti-COVID-19

Cel mai aprins subiect din presa internațională este producția vaccinului Pfizer/BioNTech, cu o eficacitate de până la 95% și care deja a primit aprobare pentru a fi folosit în Marea Britanie. 

Acesta pare să fie primul candidat pe lista majorității statelor, urmat de vaccinul produs de Universitatea Oxford și AstraZeneca, cu o eficacitate de până la 70%, dar cu condiții mai ușoare de stocare și distribuție. Pe locul al treilea urmează vaccinul Moderna, care pare să aibă o eficacitate de până la 94,5%. Toate aceste vaccinuri presupun administrarea a două doze. 

Milioane de doze din aceste vaccinuri au fost deja pre-comandate de diferite state pentru 2021. Din păcate, multe dintre țările slab dezvoltate vor aștepta chiar și până în 2023-2024 pentru a primi vaccinul, dat fiind că producătorii nu pot realiza zeci de milioane de doze într-o perioadă așa scurtă de timp. 

În Rusia, a început deja programul de vaccinare anti-COVID19, cu propriul lor vaccin Sputnik V, întâi în rândul salariaților din învățământ și sănătate, dar și lucrătorilor sociali.

În România, s-a anunțat la începutului lunii decembrie că peste 13 milioane de persoane ar putea fi imunizate în primele 6 luni ale anului 2021, dar în primă fază există capacitate de stocare pentru două milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 (cel mai probabil va fi vaccinul realizat de Pfizer și BioNTech). 

Aceste prime doze de vaccin vor fi trimise în centre special create în toată țara, conform declarațiilor medicului Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, și vor fi oferite diferitor grupuri de persoane, în funcție de gradul de risc. 

În prima etapă, sunt vizați pentru vaccinul anti-COVID-19 lucrătorii din domeniile medico-social, apoi populația cu grad ridicat de risc și abia apoi populația generală. 

Citește și: Excelența medicală din România, premiată la nivel european

Cum ar putea arăta 2021, Anul Lucrătorilor din Sănătate?

Poate că nu vor exista schimbări radicale în următorul an în domeniul medical și nici nu vom încheia definitiv capitolul pandemiei. Însă cu siguranță acest ecosistem al serviciilor de sănătate și asistență socială va începe treptat să se alinieze la normalitatea post-pandemie. 

Dar cum va putea arăta domeniul sănătății în viitorul apropiat?

Digitalizarea serviciilor medicale 

Telemedicina – consultațiile medicale și monitorizarea stării de sănătate a pacienților se va putea face foarte bine în sistem remote. 

De asemenea, vom vedea tot mai multe platforme și aplicații mobile prietenoase, pentru ca pacienții și medicii sau specialiștii în sănătate să fie în contact transparent și rapid oricând au nevoie. 

Nu mai vorbim de potențialul în gestionarea fișelor și istoricului medical al pacienților și prevenirea altor probleme majore, prin faptul că specialiștii medicali rămân cu datele actualizate și accesate ușor.

O mai bună infrastructură în unitățile sanitare

Pandemia a oferit lecții valoroase privind existența unor echipamente și facilități sanitare special create sau disponibile pentru diferite probleme de sănătate sau riscuri de infecție, cum s-a întâmplat în acest an. Prevenția este mai bună decât tratarea, așa că putem vedea schimbări la nivel de infrastructură și secții amenajate pentru a reduce contaminarea.

În gestionarea crizei pandemice, unele țări s-au mobilizat extrem de repede pentru a avea centre de testare de tip drive-through separate de alte secții non-COVID-19, unități de triaj, scannere CT și radiografii portabile pentru a evita infecția. 

La fel, este nevoie de o mult mai bună adaptare și modernizare a secțiilor medicale existente la cererea de pacienți și posibilele situații de urgență, pentru a nu fi luate pe nepregătite. 

Citește și: Cât de mare e impactul COVID-19 asupra accesului la servicii medicale de sănătate mentală, neurologică și adicții

Servicii de sănătate și îngrijire pentru vârstnici

O partea a populației care a fost mortal afectată de valurile de infecție, dar și de proasta gestionare a centrelor de îngrijire și azilelor de bătrâni, sunt persoanele în vârstă. Tot mai mulți pacienți sunt reprezentați de aceștia, mult mai vulnerabili în fața bolilor. 

Din păcate, în cazul acestei categorii există și cele mai multe probleme privind serviciile de sănătate și asistență, iar anul acesta le-a arătat pe toate. Se va investi mai mult în această direcție, personalul medico-social va fi instruit să observe și să testeze rezidenții cu atenție și se vor lua măsuri de precauție mai bune, dat fiind că pandemia nu va dispărea în doar un an.

Inovație, inovație, inovație

Una dintre cele mai controversate realizări ale acestui an a fost dezvoltarea unui vaccin nou împotriva unui virus nou, în doar 10 luni, în condițiile în care de obicei este nevoie de 10 ani pentru a dezvolta și aproba un vaccin pentru uzul în cadrul populației. 

Totodată, lipsa de anumite resurse și echipamente a dus la crearea unor alternative la fel de eficiente sau folosirea unor tehnologii care să poată ajuta sistemul medical și pacienții. 

Oameni și companii mici și mari din toată lumea au început să fabrice măști de protecție, scuturi sau ventilatoare și alte echipamente PPE, teste COVID-19 folosind tehnologia de printing 3D sau tehnicile de editare genetică CRISPR, multe la prețuri reduse. 

Alte inovații tehnologice îmbină inteligența artificială cu tehnologia smart – au apărut deja aplicații mobile care permit medicilor să urmărească semnele vitale ale pacienților în mod remote, cu ajutorul smartphone-ului, dar și dispozitive de ventilație pentru pacienți conectate prin cloud, prin care specialiștii medicali pot vedea toate datele și pot regla, personaliza și urmări starea fiecărui pacient care are nevoie de ventilație. 

Anul acesta a arătat cum s-au mobilizat comunități din întreaga lume pentru a lupta, fiecare în modul său, cu efectele nefaste ale pandemiei și pentru a susține alți eroi, epuizați pe front: lucrătorii medicali. E un silver lining care cu siguranță îl vom simți mai puternic în 2021: puterea comunității. 

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.