?>

Tot ce trebuie să știi despre cererea de demisie în 2022

Tot ce trebuie să știi despre cererea de demisie în 2022

Ultimii doi ani au adus schimbări majore la nivel profesional pentru o mulțime de angajați, după doi ani de pandemie nefiind deloc puțini cei care și-au reorganizat viețile într-un fel sau altul. Schimbarea locului de muncă nu trebuie însă să sperie pe nimeni, fiind vorba la urma urmei de o etapă normală în cariera oricărei persoane care își dorește să evolueze din punct de vedere profesional. Dacă și tu te regăsești în această situație, trebuie să știi că cererea de demisie este una dintre cele mai simple soluții pe care le ai la îndemână pentru a îți părăsi actualul angajator. 

Dacă plănuiești să îți dai demisia, ia în considerare faptul că vorbim despre o acțiune pe care ar fi indicat să ți-o planifici din timp. La prima vedere ai putea crede că este vorba despre o simplă hârtie pe care o pui pe biroul unui superior sau pe care o trimiți către departamentul de resurse umane, însă lucrurile sunt ceva mai complicate decât atât. Așadar, este de preferat să știi care sunt obligațiile tale, ce este preavizul și de ce este imperios necesar să îți continui activitatea de zi cu zi în mod corespunzător până îți închei socotelile cu actualul angajator. 

Ce este demisia 

Potrivit legislației, demisia reprezintă un act unilateral al angajatului prin care acesta solicită încheierea unui contract de muncă. Pentru a înțelege cât mai bine toate aspectele legale ce țin de demisie trebuie mai întâi de toate să aruncăm o privire asupra Articolului 81 din Codul Muncii actualizat, articol care reglementează atât modul în care un angajat poate renunța la locul de muncă pe care îl are, cât și drepturile și obligațiile fiecărei părți implicate. 

Potrivit Art. 81, Alin (1) din Codul Muncii, prin demisie se înțelege actul unilateral de voință a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz. Apare așadar în discuție termenul de “preaviz”, ceea ce întărește ceea ce spuneam în rândurile anterioare, și anume că nu îți poți da demisia de la un loc de muncă de pe o zi pe alta. 

Citește mai multe aici: Ce spune Codul Muncii despre concediere, demisie și dreptul la preaviz: ce trebuie să știi ca angajat

În cazul demisiei, preavizul este necesar pentru că interesele angajatorului să fie protejate atunci când unul dintre salariați decide să părăsească organizația în care lucra. Dacă preavizul nu ar exista, activitatea unei companii ar putea fi dată peste cap în cazul unei demisii apărute din senin, un anumit post rămânând descoperit. Având la dispoziție acest preaviz, angajatorul are însă timpul necesar pentru a face toate demersurile necesare pentru a aduce un înlocuitor pentru postul care rămâne descoperit. 

Preavizul este la fel de important și atunci când vorbim despre concediere, în acest caz fiind protejate interesele angajatului. Atunci când angajatorul decide să încheie colaborarea cu un anumit angajat în mod unilateral, salariatul are la dispoziție o perioadă de preaviz de 20 de zile lucrătoare pentru a se repune pe picioare și pentru a își găsi un nou loc de muncă. 

Tot legea este cea care prevede faptul că există doua tipuri de preaviz. Mai exact, în cazul persoanelor care au o funcție de execuție se aplică o perioadă de preaviz de maximum 20 de zile lucrătoare, în schimb ce pentru persoanele ce lucrează într-o funcție de conducere se aplică o perioadă de preaviz de cel mult 45 de zile lucrătoare. Există și situații speciale în care preavizul este agreat de părți în contractul individual de muncă sau în contractele colective de muncă. 

Atunci când știi că vrei să îți dai demisia trebuie să știi că acest act nu se poate face printr-o simplă declarație verbală, aceasta neavând nicio valoare juridică prin care contractul individual de muncă să poată fi încheiat. Așadar, este necesară o notificare scrisă din partea angajatului. Angajatorul își poate manifesta dezacordul cu privire la demisia salariatului, însă legal nu are nicio pârghie la dispoziție pentru a o împiedica. Concret, demisia nu trebuie aprobată, singurul lucru necesar fiind acela ca angajatorul să ia act de existența ei. 

Te-ar putea interesa și: Cum să demisionezi cu tact și să păstrezi relații bune cu foștii șefi și colegi

Tipuri de demisie 

Ținând cont de momentul în care încetează un contract de muncă, un angajat are la dispoziție doua tipuri de cerere de demisie: cu preaviz sau fără preaviz. 

În cazul demisiei cu preaviz, salariatul își poate da oricând demisia din funcția pe care o ocupă, fiind obligat însă să își continue activitatea până la expirarea perioadei de preaviz. Perioada de preaviz se calculează începând din a doua zi lucrătoare de la data depunerii demisiei. Mai exact, dacă ți-ai notificat angajatorul că îți dai demisia în data de 20 septembrie (marți, zi lucrătoare), prima zi de preaviz este miercuri, 21 septembrie.

Așa cum spuneam și mai devreme, există și situații în care poate exista o demisie fără preaviz. Pentru ca acest lucru să se întâmple însă, este nevoie ca angajatorul să fie de acord să renunțe la această perioadă de preaviz. În acest caz, contractul de muncă încetează în ziua stabilită de comun acord între angajat și angajator. De asemenea, Codul Muncii mai spune că se poate ajunge la situația unei demisii fără preaviz în cazul în care angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate în contract. Spre exemplu, atunci când angajatorul nu plătește salariile la timp sau atunci când refuză să acorde concedii de odihnă salariaților. 

Lăsând la o parte aceste două tipuri de demisii, mai există două situații care sunt confundate deseori cu demisia, chiar dacă de fapt lucrurile sunt diferite. Mai exact, ne referim la încetarea contractului de muncă cu acordul părților și la demisia în perioada de probă. Ambele situații sunt reglementate de Codul Muncii prin articole separate față de cele care se referă la demisia propriu-zisă despre care am vorbit în rândurile precedente. 

Te-ar putea interesa și: De ce pierderea locului de muncă nu este sfârșitul lumii

Există cazuri în care atât angajatul, cât și angajatorul, ajung de comun acord la concluzia că nu mai au de ce să lucreze împreună. Astfel, ambele părți cad de acord asupra încetării contractului de muncă, caz în care este de la sine înțeles că nu avem de a face cu o demisie propriu-zisă. Fiind vorba despre o încetare de comun acord a relațiilor contractuale de muncă între părți, în acest caz nu se mai pune nici problema perioadei de preaviz. Situația de față este reglementată de Codul Muncii prin Art. 55.

Apoi, avem situația demisiei în timpul perioadei de probă. Potrivit legii, contractul de muncă poate stabili o perioadă de probă de maximum 90 de zile pentru o funcție de execuție, respectiv de cel mult 120 de zile pentru o funcție de conducere. Potrivit Art. 31, Alin. (3) din Codul Muncii, în perioada de probă sau la sfârșitul acesteia, contractul de muncă poate fi încheiat de oricare dintre cele două părți printr-o simplă notificare, fără să fie nevoie de preaviz. 

În cele din urmă ne mai vedem nevoiți să aducem în discuție și un caz special – demisia după concediul pentru creșterea copilului. Acest lucru este posibil, un salariat având tot dreptul să părăsească un loc de muncă prin demisie la finalul perioadei legale a concediului pentru creșterea copilului. Dacă vrea să facă asta, salariatul trebuie doar să trimită o notificare angajatorului prin care solicită încetarea contractului individual de muncă. Având în vedere că demisia survine după o perioadă de concediu legal, angajatul nu mai are obligația de a rămâne în companie pentru perioada de preaviz. Situația în cauză este reglementată de OUG 111/2010, modificată de Legea 66/2016

Vezi aici Ce spune legea și Codul Muncii: Concediul de maternitate și reîntoarcerea la muncă

Drepturile și obligațiile angajatului care demisionează 

Așa cum am evidențiat și în rândurile anterioare, orice angajat are dreptul de a își da demisia de la un loc de muncă, indiferent de tipul de contract de muncă sub care lucrează. Salariatul are însă obligația de a își depune demisia în scris și de a își continua activitatea în mod normal în timpul perioadei de preaviz. În caz contrar, lipsa nemotivată de la locul de muncă va fi considerată cel mai probabil o abatere disciplinară, ceea ce va atrage după sine cercetări suplimentare și sancțiuni. Pentru a putea lua măsuri, compania angajatoare trebuie să demareze o cercetare disciplinară. În aceasta perioadă, contractul de muncă al salariatului este suspendat. 

Atunci când își dă demisia, salariatul nu este obligat să își argumenteze în vreun fel decizia. În cazul în care angajatorul refuză să primească demisia, salariatul poate apela la alte metode prin care poate dovedi că a înștiințat compania la care lucrează cu privire la demisia sa. Spre exemplu, poate trimite notificarea de demisie prin intermediul Poștei, cu confirmare de primire. 

Potrivit Codului Muncii, salariatul își poate lua concediu în timpul perioadei de preaviz. Pentru a face asta însă, salariatul are nevoie de o aprobare din partea angajatorului. Lucrurile stau diferit în cazul în care vorbim despre un concediu medical, situație în care perioada de preaviz se suspendă. 

Citește și: Te-ai gândit să renunți la cariera în medicină – de ce este atât de dificil?

În situația excepțională în care angajatul revine asupra deciziei și hotărăște că vrea să rămână la locul de munca pe care îl are, trebuie știut faptul că demisia nu poate fi ruptă pur și simplu. Astfel, cele două părți trebuie să încheie un alt contract individual de muncă, începând cu prima zi lucrătoare de la expirarea perioadei de preaviz. 

Obligațiile angajatorului cu privire la demisia unui angajat 

Angajatorul trebuie să înregistreze demisia unui salariat în registrul de intrări și ieșiri al companiei în ziua în care a fost primită. Este important acest lucru deoarece în funcție de această zi se poate calcula când se termină perioada de preaviz a angajatului care și-a dat demisia. În situația în care angajatorul refuză să accepte demisia, iar salariatul poate demonstra cu probe că a transmis-o în forma scrisă către angajator, compania poate fi sancționată cu o amendă cuprinsă între 1.500 și 3.000 de lei. De asemenea, demisia trebuie înregistrată de către angajator și în Registrul de Evidență a Salariaților – REVISAL. În caz contrar, compania poate primi o amendă de până la 8.000 de lei. 

Angajatorul este obligat să își plătească în continuare angajatul care și-a înaintat cererea de demisie, în baza contractului de muncă încheiat și care rămâne în vigoare până la încheierea perioadei de preaviz. 

Conform Art. 34, Alin. (5) din Codul Muncii, angajatorul este obligat să elibereze, la solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, un document care să ateste activitatea desfășurată de acesta, durata activității, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate. 

Citește și despre Adeverința de vechime în muncă: Ce este și cum o obții

În cazul demisiei cu preaviz, angajatul va primi următoarele documente: decizie de încetare a contractului de muncă în original, adeverință de vechime în original, fișa de lichidare și copii ale paginilor din registrul electronic care cuprind înscrierile referitoare la persoana angajatului. Potrivit Hotărârii nr. 905 din 2019, adeverința de muncă este eliberată de angajator la data încetării contractului individual de muncă, însoțită de un extras din REVISAL, datat și certificat pentru conformitate. 

Model cerere de demisie 

Subsemnatul/a _______, domiciliat/ă în_______, strada _______, posesor/oare a CI seria _______ nr _______, identificat/ă prin CNP _______, având funcția de _______, la _______ SRL, prin prezenta vă rog să îmi aprobați încetarea raporturilor de muncă prin demisie începând cu data de _______, în conformitate cu art. 81 Codul Muncii. Menționez că termenul de preaviz este cel prevăzut în contractul de muncă, și anume _______ zile lucrătoare.

Data _______ Semnătura _______

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România. 

Despre Autor

Adrian Șomai

Îmi plac provocările și sunt cel mai fericit atunci când călătoresc și am șansa de a cunoaște oameni și locuri noi. Nu am studiat jurnalismul, însă mi-a plăcut dintotdeauna să scriu și să ofer informații utile celor din jur. Încerc să prezint într-o manieră accesibilă lucruri pe care și eu le caut, oferind explicații și răspunsuri simple la întrebări esențiale.

Facebook Comment