Indiferent dacă ești la primul job sau al zecelea, drepturile și obligațiile din contractul de muncă sau cele din Codul Muncii despre concediere și preaviz nu sunt un subiect popular de discuție. De multe ori, nici nu sunt cunoscute prea bine, pentru că bucuria de-a găsi un job este mai importantă decât a ne gândi la demisie sau concediere, nu? Însă surprize apar la tot pasul, mai ales anul acesta marcat de repercusiunile unei pandemii pe care încă nu o cunoaștem.
Cu toate schimbările imprevizibile din economie și de pe piața muncii, accentuate de răspândirea pandemiei, atât angajații, cât și angajatorii merg pe un teren nesigur, întrebându-se despre siguranța locului de muncă, a traiului de zi cu zi, a afacerii în care au investit. Între nerăbdarea de-a ne întoarce la lucru, de-a căuta un job sigur sau de-a găsi soluții pentru a menține un business pe piață și a păstra forța de muncă, este nevoie mai mult ca oricând să alocăm timp pentru a ne informa despre toate responsabilitățile și drepturile de angajat sau angajator, pentru a lua decizii în cunoștință de cauză spre binele nostru.
Fie că îți cauți un nou job sau vrei să știi ce drepturi și obligații are angajatorul, dar și tu ca angajat, cunoașterea clauzelor din Codul Muncii cu privire la concediere și dreptul la preaviz este de mare ajutor – oricând, dar mai ales în cazul în care mai apar situații de criză. Nu toate contractele de muncă sunt standard, nu toate sunt complete sau din contră, unele sunt foarte riguroase.
Nu doar salariul și beneficiile contează când accepți un job sau când vrei să schimbi jobul. Concedierea, demisia și preavizul sunt aspecte foarte importante pentru a ști ce accepți la un nou loc de muncă, ce beneficii ai sau din contră, ce trebuie renegociat, cât și ce condiții trebuie îndeplinite pentru a respecta cadrul legal și a evita surprize neplăcute.
Ți-am pregătit un ghid informat despre aceste scenarii profesionale: demisie, concediere și preaviz menționate în Codul Muncii, pentru a înțelege cât mai ușor drepturile și obligațiile cu privire la părăsirea unui loc de muncă sau acceptarea unuia nou. Ideal, ar trebui să le recitești măcar o dată pe an, pentru a le folosi când e necesar.
Cum arată piața muncii în sistemul medical, în 2022?
Situația alarmantă a crizei Covid-19 a produs o serie de schimbări și modificări pentru a face față cererii de personal medical și auxiliar. Sistemul sanitar românesc a trebuit să se mobilizeze cu mai mulți angajați pentru a face față numărului crescător de pacienți infectați, lucru permis odată cu ordonanța de urgență 40, din aprilie.
Acest lucru a permis angajarea rezidenților din ultimul an sau care au finalizat stagiul în perioada stării de urgență, cât și a posturilor de execuție și de conducere din instituțiile subordonate Ministerului Sănătății. Însă cu contracte pe perioadă determinată – află mai multe despre noile modificări adoptate la contractele de muncă determinate, încheiate în starea de urgență.
Noi locuri de muncă, chiar și temporare, au fost binevenite în rândul multor profesionști medicali. Mai mult decât atât, peste 46.000 de angajați din sănătate au primit stimulentul de risc (2500 lei) pentru luna mai. Față de alte industrii, în care mulți dintre angajați riscă sau au intrat deja în șomaj tehnic, sau și-au pierdut deja locurile de muncă, în acest domeniu lucrurile stau destul de optimist.
Specialiștii medicali și personalul auxiliar vor fi cei mai doriți și necesari angajați cel puțin în acest an, cât și anul viitor – fără a vorbi de cererea deja crescută pe piața de muncă internațională, datorată îmbătrânirii populației.
Cu toate acestea, niciun loc de muncă nu este garantat pe viață, ci face parte dintr-o dinamică pe care fiecare și-o formează în funcție de planurile de carieră și de domeniul ales. Iar cunoașterea drepturilor și obligațiilor, când vorbim de preaviz sau concediere și chiar demisie, este esențială pentru a naviga ușor și optimist printr-o piață a muncii instabilă.
Ce spune Codul Muncii despre concediere și preaviz (2020)
Lucrurile nu s-au schimbat legislativ, din cauza pandemiei, prin urmare drepturile și obligațiile au rămas aceleași. Contractul individual de muncă încetează de drept, ca urmare a acordului ambelor părți, la data stabilită de acestea, sau ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege (concediere sau demisie).
Angajatorul trebuie să explice angajatului, în decizia de concediere:
a) motivele care determina concedierea;
b) durata preavizului;
c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai in cazul concedierilor colective;
d) lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant.
De asemenea, este interzisă concedierea salariaților pe criterii de sex, orientare sexuală, vârstă, naționalitate, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, caracteristici genetice, origine socială, handicap sau responsabilitate familială, apartenență sau activitate sindicală.
Printre motivele pentru care un angajator te poate concedia se numără, conform articolului 61 din Codul Muncii:
a) În cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara;
b) in cazul in care salariatul este arestat preventiv sau arestat la domiciliu pentru o perioada mai mare de 30 de zile, in conditiile Codului de procedura penala;
c) in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat;
d) in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat.
Totuși, există motive clare pentru care nu poți fi concediat, iar aceste situații sunt menționate tot în Codul Muncii, în articolul 60:
1) Concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă:
a) pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii;
b) pe durata suspendării activităţii ca urmare a instituirii carantinei;
c) pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoştinţă de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;
d) pe durata concediului de maternitate;
e) pe durata concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
f) pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
g) pe durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, cu excepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârşite de către acel salariat (abrogat prin Decizia nr. 814/2015);
h) pe durata efectuării concediului de odihnă.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării angajatorului, în condiţiile legii.
Cu toate că intrarea în preaviz este văzut ca un lucru negativ mai ales după concediere, el oferă timpul necesar pentru un angajat să își caute un nou loc de muncă, ideal unul mai bun și mai potrivit, și să-și facă un plan de gestionare a situației; iar pentru angajator, este un scurt răgaz pentru a găsi un candidat compatibil pentru noul post disponibil.
Este și o perioadă în care există șansa de-a discuta și de-a oferi feedback despre relația profesională. Angajatorul poate să îmbunătățească experiența angajaților săi, iar tu ca angajat poți să rămâi într-o rețea de networking care te poate ajuta în carieră și care lasă loc de recomandări pentru joburi mai bune pentru tine.
Cât durează preavizul în caz de concediere?
Când angajatorul decide să concedieze pe cineva (din cauza desființării postului, a nepotrivirii profesionale sau a inaptitudinii fizice sau psihice ale angajatului), salariatul are dreptul să stea în preaviz minimum 20 de zile lucrătoare, indiferent de postul ocupat (executiv sau de conducere). Excepție fac persoanele care se află în perioada de probă, conform articolului 75 din Codul Muncii.
În această perioadă, ca angajat trebuie să îți continui programul de lucru și să îți respecți atribuțiile și responsabilitățile postului, iar munca ta va fi plătită conform salariului stabilit în contract. Există, însă, anumite cazuri în care ambele părți stabilesc de comun acord ca angajatul să înceteze activitatea la locul de muncă, dar perioada lui de preaviz să fie plătită.
Ce se întâmplă pentru angajații aflați în perioada de probă?
În acest caz, Codul Muncii nu prevede obligativitatea unei perioade de preaviz și nici de motivare. Încetarea colaborării se poate face printr-o notificare, la inițiativa oricăreia dintre părți.
Art 31:
1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.
(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizează exclusiv prin modalitatea perioadei de probă de maximum 30 de zile calendaristice.
(3) Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia.
(4) Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă.
(5) Pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, primele 6 luni după debutul în profesie se consideră perioadă de stagiu. Fac excepţie acele profesii în care stagiatura este reglementată prin legi speciale. La sfârşitul perioadei de stagiu, angajatorul eliberează obligatoriu o adeverinţă, care este vizată de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială de competenţă acesta îşi are sediul.
(6) Modalitatea de efectuare a stagiului prevăzut la alin. (5) se reglementează prin lege specială.
Ce stipulează Codul Muncii cu privire la demisie și preaviz
Se spune că este mai ușor să îți dai demisia decât să fii concediat, pentru că regulile și obligațiile sunt mai puțin stricte. Poți sta mai puțin în preaviz dacă stabilești asta de comun acord cu angajatorul.
Practic, demisia este actul unilateral de alegere a salariatului de-a înceta contractul individual de muncă, printr-o notificare scrisă comunicată angajatorului, după respectarea perioadei de preaviz. Nu ești obligat să motivezi demisia, iar angajatorul nu poate refuza demisia.
Dacă, din diferite motive, ești forțat, amenințat sau șantajat de angajator să îți dai demisia, acesta este un fapt ilegal și poate fi contestat în instanță, dacă abuzul acestuia este dovedit.
Cât trebuie să stai în preaviz în cazul demisiei?
Termenul este fie convenit de ambele părți în cadrul contractului, fie este cel prevăzut în contractele colective de muncă – nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare (pentru cei de pe posturi de execuție), sau mai mare de 45 de zile lucrătoare pentru cei cu funcții de conducere.
Dacă în timpul preavizului intervine suspendarea contractului de muncă din diferite motive (concediu medical, de exemplu), preavizul va fi suspendat și el și va fi reluat ulterior.
Tot conform articolului 81 din Codul Muncii:
(5) Pe durata preavizului contractul individual de muncă continuă să îşi producă toate efectele.
(6) În situaţia în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător.
(7) Contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz sau la data renunţării totale ori parţiale de către angajator la termenul respectiv.
(8) Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă.
Conform Ordonanței de urgență nr. 70/2020, din 14 mai 2020 (cu privire la situația epidemiologică), noi locuri de muncă sunt disponibile temporar în sistemul medical:
ART. 22 Posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătăţii şi unităţilor aflate în subordinea, coordonarea şi sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, inclusiv funcţiile publice de execuţie şi conducere, pot fi ocupate pe o perioadă de maximum 6 luni şi de către personal contractual, fără organizarea concursului, cu respectarea condiţiilor de calificare necesare pentru ocuparea postului.
Dacă vrei să afli mai multe despre ce poți face în perioada de preaviz, iată ce trebuie să știi.
Ce se întâmplă dacă România intră din nou în stare de urgență?
În primăvară, mulți dintre profesioniștii din sistemul sanitar au întâmpinat o serie de schimbări și reguli speciale în ceea ce privește locurile lor de muncă. Acest lucru s-a datorat valului mare de infecții de coronavirus în România, număr care a crescut semnificativ în timpul primăverii, chiar și în timpul perioadei de urgență.
Decretul 240/2020 emis de președintele României privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul țării a stabilit anumite măsuri care vizează direct salariații încadrați la unități sanitare, cel puțin pentru 30 de zile de la emiterea lui, în 14 aprilie 2020. Acestea au limitat dreptul acestora de a intra în preaviz în urma demisiei sau concedierii, atât în mediul privat, cât și de stat.
Articolul 56:
Termenele de preaviz prevăzute la art. 81 alin. (4) din Codul muncii nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe întreaga durată a stării de urgență, în cazul personalului încadrat în unități sanitare, de asistență socială, de asistență medico-socială și în instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale. Pe durata stării de urgență, pentru aceste categorii de personal nu se aplică dispozițiile art. 81 alin. (8) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii (cele referitoare la condițiile de preaviz)
Din păcate, din cauza evoluției numărului de cazuri de îmbolnăviri raportate în iunie, se discută de o eventuală revenire la starea de urgență, ca ultimă soluție. În acest caz, este posibil ca măsurile de mai sus menționate în decret să fie impuse din nou pentru personalul medical, pentru a face față unui nou val de pacienți bolnavi.
Dacă ai fost concediat sau deja ți-ai dat demisia de la fostul loc de muncă, poți să te orientezi spre a găsi un job mai potrivit, ținând cont de schimbările rapide de pe piața muncii.
Acum, ai șansa să-ți îmbunătățești abilitățile soft și să ai un interviu video reușit. Domeniul medicinei și farmaciei este unul competitiv și este recomandat să profiți de orice canal de comunicare pentru a candida la postul dorit. Sau poate este timpul pentru o pauză mult așteptată care să-ți aducă mai multă claritate și focus în ceea ce îți dorești să faci mai departe în cariera ta medicală. Orice ar fi, rămâi conectat la prezent și informează-te despre cele mai importante drepturi și obligații ale tale ca angajat. Nu doar ca beneficii și program de lucru, ci mai ales în ce privește concedierea, demisia și perioada de preaviz – în acest fel, va fi mai ușor să alegi o oportunitate sigură și de viitor, chiar și în perioada pandemiei.
Mult succes!
Ești specialist medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.
Content Specialist cu 10+ ani de experiență în jurnalism, content marketing și comunicare. Cred în puterea poveștilor cu sens care inspiră, educă, apropie și deschid inimi și comunități. Visez să aplic cât mai mult mixul de people skills și experiență cu o gândire analitică puternică și pasiune pentru conținut autentic, cu semnificație pentru oameni – așa cum au nevoie.