Ce spune legea și Codul Muncii: Concediul de maternitate și reîntoarcerea la muncă

Condițiile de acordare a concediului de maternitate sunt puțin cunoscute de angajați – uneori, chiar și de către angajatori. Asta se poate întâmpla pentru că celelalte tipuri de concedii sunt mai ușor de acordat și mai des întâlnite în cazul tuturor angajaților, dar și deoarece concediul de maternitate este adesea confundat cu cel de creștere a copilului. 

Din fericire, Codul Muncii și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate reglementează toate aceste drepturi și obligații.

Pentru că este un subiect foarte important pentru angajatele însărcinate și pentru că acest concediu le protejează siguranța și sănătatea, ți-am pregătit un articol în care să-ți explicăm pe rând cum se poate acorda concediul de maternitate, care e diferența față de concediul de creștere a copilului sau de cel de risc maternal, cât și cum te poți întoarce la job.

Iată ce spune Codul Muncii și OUG nr. 158/2005 despre drepturile și obligațiile privind aceste subiecte de interes pentru angajate, dar și angajatorii care doresc să urmeze regulile și să asigure relații optime cu salariații.

Când este recomandat să anunți angajatorul despre sarcină?

Pentru multe salariate, vestea unei sarcini este una care ridică unele întrebări la locul de muncă: când anunți echipa, care sunt drepturile și obligațiile tale și ale angajatorului, cum și când iei concediu de maternitate, cum îți desfășori munca etc. 

Cel mai bun sfat este să îți anunți angajatorul când ai confirmarea unei sarcini de 3 luni și într-un mod cât mai transparent, mizând pe o atitudine de colaborare. 

Nu există un termen limită pentru acest anunț la locul de muncă, precizat în lege. 

Dar, dacă dorești să beneficiezi de protecția legii, ai anumite obligații de îndeplinit:

• Să informezi angajatorul printr-o notificare scrisă 
• Să anexezi adeverința care atestă starea de graviditate (și data posibilă a nașterii),

Art. 2, litera (c) din OUG nr. 96/2003 precizează aceste lucruri: “salariata gravidă este femeia care anunță în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate şi anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste această stare”.

Angajatorii au și ei anumite obligații, conform aceleiași OUG nr. 96/2003:

• să prevină expunerea salariatelor la riscuri ce le pot afecta sănătatea şi securitatea; 
• salariatele să nu fie constrânse să efectueze o muncă dăunătoare sănătății sau stării lor de graviditate ori copilului nou-născut, după caz
• să evalueze împreună cu medicul de medicina muncii, anual și la orice modificare a condițiilor de muncă, natura, gradul și durata expunerii salariatelor la activități, procedee și condiții de muncă riscante
• să informeze în scris salariatele gravide asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi supuse la locul de muncă, cât și aupra drepturilor lor (raportul de evaluare)
• să modifice corespunzător condițiile și/sau orarul de muncă ori să repartizeze salariata gravidă în alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea și securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale – în cazul în care există activități care prezintă riscuri (Art. 9).

Citește și Ce spune Codul Muncii despre concediere, demisie și dreptul la preaviz: ce trebuie să știi ca angajat

Ce este concediul de maternitate și cine beneficiază de el?

Acest tip nu trebuie confundat cu concediul de creștere a copilului. 

Concediul de maternitate se acordă salariatelor asigurate, dar și femeilor care își pierd calitatea de asigurate din motive neimputabile lor – cu condiția să nască în termen de 9 luni de la data pierderii calității de asigurat. 

Concediul maternal include perioada de dinainte de naștere, și imediat după naștere. Perioada acestuia este de 126 de zile calendaristice și se împarte în:

• Concediul prenatal (concediul de sarcină) – 63 de zile
• Concediul postnatal (concediul de lăuzie) – 63 de zile

Articolul 24 arată că nu este obligatoriu să distribui zilele în mod egal: 

“Concediile pentru sarcină și lăuzie se pot compensa între ele, în funcție de recomandarea medicului și de opțiunea persoanei beneficiare, în așa fel încât durata minimă obligatorie a concediului de lăuzie să fie de 42 de zile calendaristice”.

Prin urmare, angajatele însărcinate pot alege un concediu prenatal de maximum 84 de zile calendaristice și un postnatal de minimum 42 de zile calendaristice. Sau, din contră, există persoane care doresc să lucreze până la momentul nașterii și să beneficieze de concediul de maternitate de 126 de zile ca postnatal.

Și persoanele cu handicap asigurate beneficiază, la cerere, de concediu pentru sarcină după luna a șasea de sarcină, astfel încât durata minimă a concediului postnatal să fie de 42 de zile.

Ce se întâmplă cu contractul de muncă?

Codul Muncii precizează câteva condiții clare privind acordarea concediului de maternitate și contractul individual de muncă:

• Contractul se suspendă de drept în acest caz (Art. 50)
• Concedierea nu poat fi dispusă pe durata concediului (Art. 60)

Concediul de maternitate se consideră activitate prestată, la fel ca și concediul de risc maternal sau concediul pentru îngrijirea copilului bolnav – de aceea, durata concediului de odihnă anual nu este afectată negativ de acestea. (Art. 145)

De asemenea, dacă concediul de maternitate sau de risc maternal apare în timpul concediului de odihnă, acesta se întrerupe, urmând ca salariata să efectueze restul zilelor de concediu după încheierea concediului de maternitate sau risc maternal (Art. 145).

Citește și Ce să faci dacă te simți discriminat la locul de muncă: ce spune Codul Muncii

Cum se acordă indemnizația pentru maternitate?

Indemnizația de maternitate este de 85% din baza de calcul, care înseamnă media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni, din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare (Art. 10) și se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. 

De asemenea, este bine să știi că acest tip de indemnizație de maternitate nu se impozitează – doar se reține CAS-ul (25%), conform Codului Fiscal, art. 42.

În funcție de când decizi să iei concediu prenatal și postnatal, poți beneficia de o indemnizație de maternitate mai mare (dacă amâni să intri în prenatal și iei mai multe zile în postnatal). Asta se întâmplă pentru că:

Art.10. (1) Baza de calcul a indemnizațiilor prevăzute la art. 2 se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni pe baza cărora se calculează, conform legii, contribuția pentru concedii și indemnizații, din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare.

Pentru a beneficia de indemnizația pentru maternitate, trebuie să îndeplinești câteva condiții, printre care cea mai importantă este să fi făcut plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (însemnând contribuția pentru concedii și indemnizații). Așadar, iată ce condiții trebuie să îndeplinești ca să primești indemnizația pentru maternitate:

• Să fi cotizat cel puțin 6 luni la contribuția pentru concedii și indemnizații – fie lunar, prin intermediul contractului de muncă (și o face angajatorul), fie de către tine direct, prin contractul de asigurare cu Casa de Asigurări de Sănătate (dacă ești PFA). 

Legea spune că: Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d) este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical (Art. 7 din OUG)

• Să ai domiciliul (sau reședința) pe teritoriul României
• Să ai certificatul medical care atestă sarcina, eliberat de medicul curant, conform reglementărilor în vigoare. Medicul curant este orice medic aflat în relație contractuală cu CAS, precum și oricare alt medic cu autorizație de liberă practică, care are o convenție cu CAS.

În cazul femeilor însărcinate neasigurate, Art. 23 precizează că: baza de calcul a indemnizației de maternitate se constituie din media veniturilor lunare pe baza cărora s-a calculat contribuția pentru concedii și indemnizații, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderii calității de asigurat, cu respectarea prevederilor art. 10.

Art. 25 din OUG precizează, de asemenea, că în cazul unui eveniment precum în situația copilului născut mort sau în situația în care acesta moare în perioada concediului postnatal, indemnizația de maternitate se acordă pe toată durata acestuia.

Există și alte situații speciale în care indemnizația de maternitate nu se acordă doar beneficiarei. Articolul 39 din OUG nr 158/2005 menționează că indemnizația de maternitate poate fi primită și de alte persoane:

(1) Indemnizațiile se achită beneficiarului, reprezentantului legal ori mandatarului desemnat prin procură de către acesta.

(2) Indemnizațiile cuvenite și neachitate asiguratului decedat se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor, părinților sau, în lipsa acestora, persoanei care dovedește că l-a îngrijit până la data decesului.

Certificatul de concediu medical – condiții

Calculul și plata indemnizației se realizează în funcție de documentele justificative pentru plată, în acest caz fiind certificatul medical eliberat de medicul curant potrivit legii. Acesta poate fi medicul de familie sau medicul de specialitate obstetrică-ginecologie care urmărește sarcina.  

Pentru salariatele angajate, angajatorul este cel care se ocupă de aceste calcule și plăți. Însă, “persoana asigurată sau reprezentantul legal sau mandatarul desemnat prin procură se obligă să anunțe angajatorul despre acordarea concediului medical și să depună certificatul de concediu medical până cel târziu la data de 5 a lunii următoare celei în care s-a acordat concediul medical (Art. 36 din OUG 158/2005) – valabil și pentru concediul maternal.

Conform Ordinuui nr 1092/745/2020, în vigoare de la 2 iulie 2020:

• Certificatul de concediu medical constituie ordin de plată și în baza căruia se acordă indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, precum și indemnizațiile de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale
• Medicul care eliberează certificatul de concediu medical este responsabil de realitatea datelor înscrise în rubricile completatea. Necompletarea lor sau completarea eronată constituie contravenție și se sancționează 
• Aici există modelul unic de certificat medical.

Ce este concediul de risc maternal și cine beneficiază de el?

În cazul în care angajatorul nu poate să asigure sănătatea și securitatea salariatei însărcinate, din motive justificate în mod obiectiv, conform Art. 9 din OUG 96/2003 (când desfăşoară la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii şi alăptării), aceasta poate beneficia de concediu de risc maternal. 

Cum se acordă concediul de risc maternal? Articolul 10 precizează că se acordă astfel:

• înainte de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale; 
• după data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, în cazul în care nu solicită concediul şi indemnizația pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani. 

Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracționat, pe o perioadă ce nu poate depăşi 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

De asemenea, eliberarea certificatului medical se va face în condițiile în care salariata s-a prezentat la consultațiile prenatale şi postnatale, conform normelor Ministerului Sănătății.

Cum se acordă indemnizația de risc maternal?

Pe durata concediului de risc maternal salariata are dreptul la indemnizație de risc maternal, care se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat și reprezintă 75% din media veniturilor lunare realizate în cele 10 luni anterioare solicitării, pe baza cărora s-a achitat contribuția de asigurări sociale de stat. 

De asemenea, indemnizația de risc maternal nu se datorează contribuția de asigurări sociale de stat, iar calculul acesteia se face lunar de către angajator. 

Mai multe despre acest subiect și despre drepturile salariatelor gravide înainte de concediul de maternitate poți afla în OUG nr. 96/2003.

Condițiile de reîntoarcere la muncă după concediul de maternitate

În primul rând, este important să știi că legea te protejează, conform Art. 21 din OUG nr. 96/2003, dar și a Legii 53/2003 (Codul Muncii):

(1) Este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul: 

1. salariatei gravide, care a născut recent sau care alăptează, din motive care au legătură directă cu starea sa; 
2. salariatei care se află în concediul de risc maternal; 
3. salariatei care se află în concediul de maternitate; 
4. salariatei/salariatului care se află în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 3 ani; 
5. salariatei/salariatului care se află în concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 18 ani.

Citește și La ce să te aștepți când te întorci din concediul de maternitate (și cum sa faci față emoțiilor)

În schimb, aceste dispoziții nu mai sunt valabile în cazul concedierilor pe motive excepționale: economice, desființarea postului din cauza dificultăților economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării.

Privind reîntoarcerea după concediu, la locul de muncă:

• (8) salariata/salariatul are dreptul de a se întoarce la ultimul loc de muncă ori la un loc de muncă echivalent, având condiții de muncă echivalente, și, de asemenea, de a beneficia de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul în timpul absenței (Legea nr. 202/2002, republicată)
• La revenirea la locul de muncă în condițiile prevăzute la alin. (8), salariata/salariatul are dreptul la un program de reintegrare profesională, a cărui durată este prevăzută în regulamentul intern de organizare și funcționare și nu poate fi mai mică de 5 zile lucrătoare. (Legea nr. 202/2002, republicată)

Există câteva situații în care revenirea la locul de muncă este reglementată diferit. De exemplu, prin OUG nr. 96/2003, salariatele lăuze sau care alăptează care doresc să se întoarcă la job trebuie să notifice în scris angajatorul despre starea lor pentru a beneficia de măsuri de prevenire a riscurilor asupra sănătății sau securității lor la locul de muncă: 

• program flexibil; 
• repartizarea pe o poziție fără riscuri, dar cu menținerea veniturilor salariale;
• reducerea cu ¼ a duratei programului; 
• pauze regulate și amenajări speciale pentru repaus sau pentru mișcare.

Nu există reglementări sau condiții speciale pe care trebuie să le respecte salariatele care revin la serviciu după concediul de maternitate sau după concediul de creștere a copilului.

În schimb, pot exista reglementări interne în cadrul companiilor angajatoare și contracte colective de muncă, care pot oferi mai multe informații despre acest proces. 

Dacă vrei, însă, să faci revenirea mai ușoară, citește câteva sfaturi importante și utile pentru întoarcerea la locul de muncă, fie după concediul de maternitate, fie după cel de creștere a copilului.

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.