Te-ai gândit să renunți la cariera în medicină – de ce este atât de dificil?

Tot mai mulți medici își doresc, în ultima perioadă, să renunțe la parcursul tipic spre cariera dorită. Aceștia caută tot mai multă flexibilitate, împlinire personală, un echilibru mai bun între viața profesională și viața personală sau pur și simplu nu își mai doresc să lucreze într-un spital sau o clinică.

Pentru un medic, o cale alternativă de urmat poate fi decizia de a colabora cu un ONG, de a pleca în străinătate după ce își încheie rezidențiatul sau poate își dorește să își întemeieze o familie și renunță la jobul full-time pentru a putea lucra part-time pentru o revistă de specialitate, ori practicând telemedicina.

Indiferent dacă sunteți un medic care se pensioneaza, un medic care a decis că își dorește o a doua carieră, un medic care dorește să lucreze mai mult de acasă sau pur și simplu vă confruntați cu sindromul burnout, decizia de a renunța la cariera în medicină nu este una ușoară. 

De ce este o decizie atât de dificilă? 

Chiar și cei mai buni profesioniști se lovesc uneori de perioade dificile la locul de muncă. Pentru a lua decizia corectă privind parcursul tău profesional trebuie mai întâi să lași temerile deoparte și să conștientizezi că realizarea unei tranziții în carieră este ceva perfect normal, mai ales dacă optezi pentru un job care îți va aduce bucurie și pe care îl vei realiza cu pasiune. Dacă percepi situația așa, vei înțelege că nu renunți la cariera de până acum, ci aduci educația, experiența și abilitățile pe care le ai deja în alt domeniu.

Vei rămâne întotdeauna doctor, aceasta este o distincție pe care nimeni nu ți-o poate lua după ce ai obținut diploma. De asemenea, renunțarea la medicină nu înseamnă că ești o persoană slabă sau egoistă, ci poate însemna că iei o decizie înțeleaptă pentru bunăstarea ta, pentru a-ți asigura un viitor fericit ție și familiei tale.

Fiecare persoană își dorește lucruri diferite de la cariera sa, așadar motivele personale pentru care fiecare dintre noi poate fi nemulțumit pot fi la fel de diverse. Însă, indiferent de problemă, este important să vă întrebați mai întâi „o pot corecta?”. Dacă răspunsul este da, puteți face pași în acea direcție. Poate soluția este să practicați în continuare medicina și să alegeți un alt spital sau o clinica unde să faceți acest lucru. Dacă răspunsul este „nu” și cariera în medicină este acel lucru ce vă nemulțumește – ați descoperit că nu vă place pe cât credeați, că suferiți de burnout sau, din contră, că nu vă oferă provocările la care vă așteptați – trebuie să aveți în considerare și alte opțiuni. 

Citește și: Obiceiurile la care trebuie să renunți pentru a avea o carieră de succes în medicină

Atunci când vă gândiți să luați o astfel de decizie, începeți cu o introspecție, pornind de la câteva întrebări care vă pot ajuta:

• De ce îmi doresc să renunț la cariera în medicină?
• Ce carieră m-ar face cu adevărat fericit? 
• Ce mă oprește să fac această schimbare? 

Motive pentru care medicii renunță la carieră 

Pandemia COVID-19 continuă să aibă efecte asupra bunăstării și satisfacției profesionale ale furnizorilor de asistență medicală, arată un sondaj recent care reflectă opinia a peste 5000 de medici. Aproximativ 1 din 5 medici au susținut că au luat în considerare părăsirea locului de muncă din cauza provocărilor de a lucra în timpul pandemiei COVID-19. În plus, 30% au declarat că iau în considerare reducerea orelor de lucru.

„Există un număr substanțial de angajați și stagiari care se confruntă cu niveluri foarte ridicate de stres și perturbări ale muncii din cauza pandemiei”, a declarat Rebecca K. Delaney, medicul care a coordonat studiul. „Este deosebit de alarmant faptul că persoanele care au petrecut cinci sau chiar mai mulți ani în pregătirea pentru specialitate se confruntă cu greutăți în munca lor, atât de mult încât au luat în considerare chiar renunțarea la medicină sau reducerea orelor de muncă”.

În plus, pentru cei care lucrează într-o clinică sau un spital, mai multe studii au arătat că există un stres substanțial mai mare pentru lucrătorii din domeniul sănătății în timpul pandemiei, comparativ cu înainte de pandemie. Mai multe studii recente au examinat efectele epuizării, stresului, depresiei și anxietății asupra personalului medical din prima linie. Numeroase studii din întreaga lume au demonstrat faptul ca lucrătorii din prima linie sunt epuizați fizic și psihic. 

Citește și: Studiu: Nivel crescut de stres în rândul salariaților medicali. Top 16 efecte negative ale pandemiei, în România

Cu toate acestea, multe dintre aceste studii au fost limitate fie prin examinarea doar a acestora sau a medicilor stagiari. Majoritatea studiilor nu abordează, de asemenea, probleme importante cum ar fi echilibrul intre viata profesionala si cea personala, sau nevoile de îngrijire a copilului în timpul pandemiei, care contribuie foarte mult la stresul și epuizarea personalului.

Un alt studiu, realizat în Europa de această dată, arată aceleași îngrijorări. Mai mult de jumătate din personalul de asistență medicală a luat în considerare părăsirea locului de muncă în ultimul an și aproape o treime s-au gândit „foarte des” să renunțe. Potrivit sondajului efectuat în luna aprilie, aproape două treimi (64%) dintre respondenți, personal medical, au considerat că moralul echipei este „slab” sau „foarte slab”. În plus, trei din patru (75%) angajați care au răspuns au declarat că sunt obosiți sau epuizați după ce au lucrat în perioada de pandemie. 

Costul pandemiei în rândul medicilor din România

Zeci de medici din țară și-au dat demisia la începutul pandemiei de coronavirus, motivând gestul fie prin lipsa de echipamente necesare, fie prin dorința de a nu intra în contact cu pacienți infectați cu noul coronavirus. Acest lucru a produs reacții la nivel înalt. Premierul de atunci, Ludovic Orban, a anunțat că Guvernul analizează mai multe soluții pentru a rezolva problema medicilor care decid să demisioneze: retragerea dreptului de liberă practică sau prelungirea perioadei de preaviz.

„Este ușor să spui să nu mai practice medicina, dar România și așa duce lipsă de cadre medicale. Avem nevoie de fiecare medic, de fiecare asistent medical, de fiecare personal cu experiență. Trebuie să asigurăm condiții mai bune în spitale, să cumpărăm materialele necesare, să asigurăm resursele necesare. Solicitarea mea către personalul medical este să îşi facă datoria, să respecte jurământul lui Hipocrate, să trateze toţi pacienţii, nu numai pacienţii infectaţi cu coronavirus, ci şi pacienţii care au nevoie de îngrijiri medicale”, declara în luna aprilie a anului trecut Ludovic Orban. 

Deși accesul la echipamente de protecție și la vaccin s-a realizat între timp, problemele persistă. Epuizarea fizică și psihică, lipsa de personal din spitale rămân probleme serioase pentru cei care sunt în domeniul sănătății. „Realitatea acestei profesii, de medic și personal ATI, arată că se acumulează un stres enorm în contact permanent cu suferința și cu moartea, de aceea cei mai expuși la depresii sunt medicii specialitatii ATI. Se adaugă, în aceste zile, presiunea socială, reacțiile negative ale unor cetățeni care nu par să înțeleagă prin ce trecem”, declară profesorul Dorel Săndesc, vicepreședintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă.

Te-ar putea interesa și: Tehnici simple care vă eliberează de stres în timpul pandemiei de COVID-19

Un proiect-pilot de evaluare psihologică la Spitalul „V. Babeș” din Timișoara confirmă îngrijorările. Rezultatele indică răspunsul psihic la dificultățile cu care se confruntă angajații acestui spital de linia întâi în lupta cu pandemia: 56,37% din personalul chestionat are un nivel mediu sau ridicat de burnout, 55,88% se simt extenuați emoțional, 67,16% declară un grad ridicat de stres, iar 64,22% resimt îngrijorare, din lipsa odihnei și a timpului personal.
„Un semnal de alarmă este legat de gradul de anxietate. În urma cercetării, s-a constatat o creștere a anxietății, nivelul acesteia ajungând la 34,8%”, consemnează studiul.

În luna aprilie, managerul Institutului „Marius Nasta” din București, medicul Beatrice Mahler, a tras un serios semnal de alarmă, referindu-se la criza de medici din secțiile ATI și la cazurile în care lucrătorii medicali au decis să își dea demisia. Situația se regăsește în special în rândul personalului medical angajat pe perioada determinata, mai exact pe durata stării de alertă.

„Lucrurile sunt diferite pentru fiecare spital. Pentru „Marius Nasta”, care este în subordinea Ministerului Sănătății, posturile pentru medicii de Terapie Intensiva nu au putut fi scoase la concurs pe perioadă nedeterminată. Posibilitatea angajării personalului la ATI, în acest moment este doar pe perioada determinată, adică pe perioada stării de alertă. Există un deficit de personal la ATI, unii dintre ei sunt medicii, dar asistența medicală în aceste secții nu poate fi susținută fără infirmiere și asistenților medicali, care și ei au nevoie de training pentru a face față unui număr mare de aparate pe care să știe să le folosească”, a spus Beatrice Mahler. 

Probleme există și pentru personalul medical care lucrează în secțiile non-COVID pentru că unii dintre ei nu și-au putut practica specializarea. „Am avut rezidenți care au făcut rezidențiatul aici și s-au reorientat. (…) După un an în care specialiștii de mare anvergură nu și-au putut face profesia, sunt mai mulți specialiști care probabil se vor reorienta. Pentru noi, ca spital, va fi o mare dramă să îți pierzi specialiștii, pentru că cel mai important e tratamentul pacientului, iar pacientul îl putem trata cu un specialist”, a precizat Victor Cauni, managerul Spitalului Colentina.

Citește și: Personalul medical stresat din cauza pandemiei poate primi consiliere psihologică gratuită

O altă situație tensionată în care medicii din secţiile de Anestezie şi Terapie Intensivă au amenințat că vor demisiona în bloc a avut loc în luna martie. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan a anunțat schimbări în ce privește legislația privind salarizarea bugetarilor și includerea sporurilor, care în sistemul de sănătate ajung și la 85%, să fie incluse în salariile de bază. Medicii s-au declarat îngrijorați de faptul că le-ar putea scădea veniturile. O demisie în bloc a medicilor din secţiile de terapie intensivă ar însemna spitale blocate, spune medicul Eleodor Cârstoiu, preşedintele Sindicatului Promedica.

În concluzie, tot mai mulți medici și asistenti medicali se gândesc să părăsească profesia, după un an istovitor, marcat de pandemia COVID-19. 

Dacă ești decis că ai nevoie de o schimbare în carieră, este important să știi că nu trebuie să te subestimezi atunci când vine vorba de abilitățile tale în afara medicinei. Dacă ai tot ce trebuie pentru a deveni medic, atunci ai deja capacitatea intelectuală, perseverența și abilitățile pentru a excela în orice alt domeniu al carierei pe care îl alegi. Cu determinare și efort, poți realiza aproape tot ce îți propui. 

Pentru a ajunge în locul pe care ni-l dorim din punct de vedere profesional, trebuie să fim conștienți de punctele forte și să depunem eforturi pentru dorințele noastre. Nu uita că „uneori de ce îți este cel mai frică să faci este exact lucrul care te va elibera”. (Robert Tew)

Ești specialist medical și vrei să schimbi locul de muncă? Creează-ți acum un profil pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Alexandra Ariton

Fire curioasă și creativă, privesc cu entuziasm comunicarea online. Cred în storytelling și puterea textelor care informează, captează și inspiră publicul.