?>

Demotivarea la job: 5 cauze și soluții ca lucrătorii medicali să se bucure (din nou) de ceea ce fac

Demotivarea la job: 5 cauze și soluții ca lucrătorii medicali să se bucure (din nou) de ceea ce fac

Turele de 12+ ore de muncă, mediul de lucru sub presiune, pericolul fiecărei potențiale erori în ceea ce faci, lucrul cu pacienții dificili (și rudele lor), turele din timpul sărbătorilor…

Toate par îndeajuns de multe motive pentru care personalul medical să-și piardă motivația la locul de muncă și pasiunea pentru ceea ce fac. 

Dar menținerea motivației pentru lucrătorii în sănătate este extrem de importantă pentru noi toți. Pentru că, din păcate, consecințele afectează pe toată lumea – personalul medical, sistemul de sănătate și, indirect, pacienții.

Starea de demotivare se poate resimți prin diferite comportamente și emoții, printre care cele mai dese sunt: 

  • Întârzierile la locul de muncă
  • Atitudinea apatică și pasivă
  • Iritabilitate și conflictele cu colegii/șefii
  • Discuții neplăcute, negative
  • Lipsa unui scop în viața profesională, a ambiției
  • Încredere de sine scăzută, anxietate, depresie
  • Stare de stres sau de plictiseală
  • Evitarea interacțiunilor cu colegii sau la evenimente ale companiei

Și-atunci, ce e de făcut? De ce mulți angajați în sănătate se simt neimplicați, demotivați și nemulțumiți de ceea ce fac? Cum se pot rezolva cauzele acestor stări negative?

Vorbim, mai jos, despre importanța motivației în domeniul sănătății, dar și despre cauzele demotivării la locul de muncă și cum ele pot deveni puncte de cotitură și pentru angajați, și pentru manageri, pentru a ameliora situația pe termen lung.  

Pe scurt: de ce motivația este importantă în sectorul medical

Motivația poate fi definită ca gradul de disponibilitate al unei persoane de a face și menține un efort către îndeplinirea obiectivelor unei organizații.

Lipsa de motivație la locul de muncă e un fenomen care a prins viteză la fel de repede ca și burnout-ul, mai ales în contextul pandemiei.

Tot mai multe persoane se implică mai puțin sau schimbă joburile pentru că nu găsesc un sens în ceea ce fac, ori se izbesc de probleme care le afectează stima de sine, performanța, dezvoltarea și chiar plăcerea pentru meseria lor. 

Spuneam că această situație e mai vizibilă în cazul personalului medical, care resimte efectele pandemiei și ale unui domeniu plin de provocări și lipsuri – lipsa de management, lipsa de personal, lipsa de resurse, pe de o parte, și stresul și riscurile meseriei, singurătatea în profesia medicală, timpul petrecut mai mult la job decât acasă, pe de altă parte.

Și e atât de important să avem grijă de medicii și asistenții noștri (și de fiecare coleg de breaslă), deoarece: 

  • Calitatea serviciilor este asociată cu satisfacția și siguranța pacientului, dar și cu loialitatea și productivitatea angajaților și cu profitabilitatea companiilor medicale. 
  • Totodată, disponibilitatea resurselor, cooperarea pacienților și colaborarea dintre furnizori afectează calitatea serviciilor medicale și rezultatele pacienților. 

Citește și: 10 moduri în care să faci față situațiilor de stres

Menținerea acestora mulțumiți și motivați ajută întregul sistem de sănătate să funcționeze fără probleme.

Conform unui sondaj realizat în rândul a peste 800 de medici din SUA, aproximativ 77% dintre respondenți au mărturisit că sunt îngrijorați de comportamentul perturbator în organizația lor al diferitor colegi/superiori, iar 99% consideră că acest comportament perturbator afectează în cele din urmă îngrijirea pacienților.

Această situație, cât și motivele demotivării s-au reflectat foarte clar și în studiul Federației Solidaritatea Sanitară privind evaluarea impactului pandemiei asupra lucrătorilor medicali

Printre nemulțumirile și solicitările cadrelor medicale din România s-au numărat:

  • Lipsa echipamentelor de protecție și de consumabile medicale
  • Salarizarea discriminatorie care impactează negativ asistenții medicali
  • Acoperirea deficitului de personal (care duce la suprasolicitare și burnout)
  • Validarea și recunoașterea eforturilor depuse de personalul medical 
  • Infrastructură potrivită pentru a susține și angajații vulnerabili 
  • Implementarea și respectarea procedurilor de lucru adecvate

Ca urmare – și așa cum o arată zeci de studii din ultimii 15 ani asupra rolului motivației pentru profesioniștii din sănătate (lista la finalul articolului) – cooperarea, organizarea adecvată, educația și dezvoltarea continuă și managementul eficient al resurselor și proceselor de lucru sunt modalitățile prin care angajații din sănătate își mențin motivația și, implicit, calitatea serviciilor medicale ridicate. 

Top 5 cauze ale demotivării la muncă

Factorii demotivanți menționați de lucrătorii în sănătate se referă cel mai adesea în sondaje la: 

  • tratamentul nedrept și discriminatoriu, 
  • managementul toxic sau slab, 
  • lipsa de apreciere și de recunoaștere, 
  • lipsa clarității privind fișa postului, responsabilitățile și posibilitățile de avansare, 
  • condițiile dificile de lucru și de trai. 

Bineînțeles, nimeni nu apare din prima zi de lucru demotivat. De aceea, ideea este să înțelegem de ce ajungem motivați la un job și plecăm demotivați. 

  1. Managementul toxic cu superiorii

Una dintre cel mai des întâlnite cauze ale demotivării lucrătorilor medicali – și nu numai – la locul de muncă este managementul slab. 

Când vorbim de management slab, de obicei angajații se referă la comportamentul și atitudinea nepotrivite ale managerilor, nu la competențele lor efective.

Relația transparentă și productivă cu managerii sau conducerea este vitală în echipele medicale. Din păcate, adesea angajații se confruntă cu un stil de conducere toxic sau neglijent, care nu ține cont de rolurile și nevoile lor. 

În ultimii ani, managementul – sau lipsa de management eficient – a devenit “motiv de demisie, indicând faptul că relațiile bune între manager- angajat sunt importante pentru păstrarea angajaților, iar angajații nu acceptă managerii care nu le îndeplinesc așteptările” (Work Institute, 2017).

Lipsa unui management bun este o monedă cu două fețe: absența managementului și micromanagementul.

Managerii care verifică și critică tot ceea ce face fiecare membru stârnește frustrare și nemulțumire, stres și anexietate. Micromanagementul reflectă greșit o lipsă de încredere în abilitățile angajaților și nu le permite să se dezvolte independent. Dar, pentru angajații din sănătate, autonomia este foarte importantă pentru a-și face treaba efectiv și a putea veni în sprijinul colegilor sau al pacienților. 

Te-ar putea interesa și: Obiceiurile la care trebuie să renunți pentru a avea o carieră de succes în medicină

Pe de altă parte, absența managementului se referă fie la inconsistență în supervizare și ajutor oferit echipei medicale, fie lipsește efectiv. Lucrătorii din domeniul sănătății din zonele rurale, de exemplu, duc lipsă de personal și implicit de supraveghere și sprijin. 

Pentru a menține motivația angajaților medicali, aceștia trebuie să fie sănătoși fizic și psihic. Așadar, există câteva strategii și modalități de comunicare și management precum:

  • angajații trebuie să primească sprijin emoțional și profesional, să fie ascultați și înțeleși cu privire la nevoile și obiectivele lor
  • Comunicarea manageri – angajați trebuie să fie făcută constant și transparent, mai ales în situații tensionate
  • discuțiile de dezvoltare profesională și implicarea angajaților în luarea deciziilor sunt la fel de esențiale
  • Managerii trebuie aleși pentru abilitățile de leadership, care pot servi și ca exemplu.

Cu toate că am vorbit mai mult despre manageri, ne referim în general la toate relațiile cu persoane într-o poziție de putere în echipele medicale (medic/asistent, supervizor/juniori etc.)

De asemenea, cercetările în sănătate subliniază problemele privind puterea organizațională în relațiile medici – asistenți majoritatea asistenților medicali declară că abuzurile de putere, abuzurile verbale, stresul și lipsa de respect a medicilor față de asistenți sunt frecvente. 

Indiferent despre ce relație vorbim, e important ca și angajații să aibă un cuvânt de spus în rezolvarea situațiilor demotivante. E util să știi cum să gestionezi situațiile conflictuale cu un medic dificil, dacă ești asistent medical

Un alt aspect negativ al relațiilor nesănătoase la locul de muncă este și feedback-ul negativ sau criticile primite, care creează tensiune în echipă și în relațiile cu colegii, performanță slabă, demotivare și chiar erori în munca medicală. 

  1. Lipsa oportunităților de dezvoltare și avansare în carieră

Dezvoltarea profesională a cadrelor medicale este o altă sursă de frustrare și demotivare pentru acestea. 

Posibilitatea de a lucra în specialitatea pe care o doresc, de a se specializa într-un anumit domeniu sau de a fi promovați este una care crește motivația și performanța angajaților. La fel, lipsa de oportunități de învățare și de avansare în carieră duce la o stare accentuată de demotivare la locul de muncă, pentru că practic angajații își pierd scopul. 

Medicii și lucrătorii din domeniul sănătății care lucrează în mediul rural citează de obicei oportunitățile limitate de dezvoltare profesională, ca factor demotivant, spre exemplu.  

De asemenea, există numeroși angajați în sănătate care lucrează de mulți ani pe post, dar care nu sunt promovați și nici nu primesc șanse de a se dezvolta profesional, ceea ce duce la resentimente și moral scăzut pe termen lung. 

O soluție este transparența și comunicarea eficientă între manageri și angajați privind grilele de salarizare, oportunitățile de dezvoltare, cât și procedurile de evaluare și promovare a personalului. Dacă acestea nu există, compania angajatoare trebuie să le creeze cât mai curând. 

Citește și: Personalul medical, tot mai afectat de burnout. Cum se manifestă și cum reducem epuizarea

  1. Multe sarcini suplimentare sau din afara sferei de practică 

În alte țări slab sau mediu dezvoltate, ca și în România, clinicile și spitalele suferă de personal insuficient. Acest lucru conduce la aglomerarea lucrătorilor din domeniul sănătății, cărora li se cere – și adeseori li se impune – să îndeplinească sarcini care depășesc sfera lor de practică, fără a avea măcar o pregătire adecvată. 

Acest lucru este îngrijorător nu doar pentru starea psihică și fizică a personalului, dar și cu privire la calitatea serviciilor de sănătate furnizate pacienților. 

Aproape toate categoriile de personal medical au nevoie de o atenție exemplară la detalii, concentrare și viteză de reacție, chiar și în timpul turelor obositoare. Responsabilitățile suplimentare sau din afara domeniului poate duce la erori grave în timpul lucrului.

  1. Lipsa de resurse și echipamente medicale adecvate 

Pandemia a condus la o lipsă critică de echipamente de protecție, medicamente, consumabile medicale și alte resurse de care cadrele medicale au avut și încă au nevoie pentru a-și face treaba fără a pune în pericol sănătatea pacienților sau propria sănătate.

Toate aceste lipsuri vizibile zi de zi duc la o stare de demotivare la locul de muncă, la neputință și servicii de calitate slabă. 

Citește și: Ești workaholic? Iată efectele negative ale dependenței de muncă

Pe lângă acestea, e normal ca lucrătorii din sănătate să se simtă frustrați și anxioși, dat fiind că această lipsă a lucrurilor de bază în practicarea meseriei lor le pune în pericol și propria sănătate, zi de zi.

Lipsa de resurse esențiale pentru a-și face treaba, mai ales în această pandemie, a făcut ca personalul medical să devină cea mai vulnerabilă categorie profesională. Cu atât mai mult, angajații din sănătate au nevoie de ajutor și de înțelegere din partea managerilor și a organizațiilor din care fac parte, pentru a-i păstra motivați și încrezători că totul are o soluție. 

  1. Lipsa unor procese clare de evaluare și măsurare a performanței 

Faptul că nu există procese de lucru optimizate – în special în privința evaluărilor de performanță – este un alt motiv care scade satisfacția profesională și implicit performanța la locul de muncă.

Cum explicam într-un articol despre cum să măsori performanța angajaților din Sănătate

“Pentru un manager medical, rolul de bază constă în atingerea unui nivel ridicat de performanță al echipei, prin menținerea ei la nivel individual – aici intervine importanța evaluărilor angajaților – cantitativă și calitativă – focusul pe valorile comune și realizarea unui plan de dezvoltare a performanței, pe termen lung.“

Măsurarea și evaluarea performanței angajaților e necesară pentru companii și angajați:

  • Regularitatea în întâlnirile de tip performance reviews cu managerii creează un spațiu sigur de comunicare eficientă și informală și o cultură a feedback-ului constructiv reciproc – ceea ce asigură un leadership sănătos, dar și șansa de a ajuta angajații cu problemele pe care le întâlnesc sau obiectivele de viitor;
  • Discuțiile acestea au rolul de a menține nivelul de satisfacție și de motivație, prin faptul că angajații sunt încurajați să ofere idei și sugestii, dar și să primească recunoașterea și aprecierea eforturilor depuse și a rezultatelor;
  • Se pot discuta oportunitățile de dezvoltare profesională, ceea ce ajută atât compania să gestioneze resursele umane, dar și angajații să fie implicați și ambițioși la locul de muncă.

Te-ar putea interesa și: Cadrele medicale și umorul în pandemie: ce rol joacă el în sănătate?

Ce anume motivează cadrele medicale la locul de muncă? 

Strategiile de motivare a angajaților medicali din cadrul departamentelor de HR și management ar trebui să se focuseze pe o abordare holistică a 3 mari direcții:

  • să ofere oportunități pentru dezvoltarea carierei, 
  • să asigure compensații adecvate 
  • să promoveze medii de lucru sănătoase, cu un leadership de calitate

Principalii factori care motivează lucrătorii din domeniul sănătății sunt în principiu aceiași, când analizăm studiile de cercetare făcute în diferite state ale lumii: 

  • Managementul autentic și  de calitate
  • Susținerea din partea supervizorilor și a managerilor în situații problematice
  • Relațiile bune cu colegii, dar și cu managerii
  • Siguranța jobului
  • Posibilitatea dezvoltării profesionale
  • Recunoașterea muncii și aprecierea eforturilor depuse de angajați
  • Existența și claritatea regulilor, proceselor și normelor de lucru
  • Reputația locului de muncă
  • Atmosfera de lucru productivă și sănătoasă
  • Tipul de muncă depusă
  • Participarea activă în luarea deciziilor
  • Disponibilitatea resurselor
  • Compensațiile financiare și extrasalariale
  • Oportunități de educație continuă

Cum poți afla și în acest articol despre cum menții motivația angajaților din domeniul medical, acest aspect ar trebui să fie o preocupare constantă pentru orice manager sau companie, indiferent de industrie și de împrejurări. 

De asemenea, la fel de important este conștientizarea problemelor actuale – este nevoie ca lucrătorii în sănătate să ia atitudine și să vorbească deschis despre problemele cu care se confruntă, pentru ca societatea întreagă să poată înțelege și face schimbările de care e atâta nevoie în sectorul medical.

Surse: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8.  

Ești specialist medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Despre Autor

Andreea Enea

Content Specialist cu 10+ ani de experiență în jurnalism, content marketing și comunicare. Cred în puterea poveștilor cu sens care inspiră, educă, apropie și deschid inimi și comunități. Visez să aplic cât mai mult mixul de people skills și experiență cu o gândire analitică puternică și pasiune pentru conținut autentic, cu semnificație pentru oameni - așa cum au nevoie.

Facebook Comment