?>

10 moduri în care să faci față situațiilor de stres

10 moduri în care să faci față situațiilor de stres

Stresul poate fi una dintre cele mai dificile manifestări cu care trebuie să te confrunți, mai ales atunci când apare în timpul orelor de lucru. Este cunoscut faptul că personalul medical lucrează în medii extenuante, cu ore lungi și sarcini de lucru grele. Așadar, nu este o surpriză faptul că profesioniștii din acest domeniu pot ajunge să se simtă stresați zilnic și chiar copleșiți. 

Cu toate acestea, deoarece acumularea de stres poate afecta negativ starea de spirit și performanța profesională, medicii și asistentii medicali trebuie să fie conștienți de tehnicile pe care le pot folosi pentru a face față activității de la locul de muncă, cu atât mai mult cu cât starea lor de bine poate avea efecte directe asupra pacienților.

Nivel crescut de stres în rândul salariaților medicali

Așa cum spuneam, prin prisma profesiei, medicii sunt expuși la foarte multe emoții puternice precum: dorința de a-și salva pacienții, neputința în fața bolii, frustrare în cazul eșecului, frica de a se îmbolnăvi sau lipsa de respect din partea pacienților. Acestora li se adaugă cerințele birocratice care sunt în creștere și în permanentă schimbare și asimilarea de noi noțiuni medicale sau acomodarea cu aparatură nouă și mai performantă.

O consecință a expunerii cronice la factori de stres este sindromul „burnout”, o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală cauzată de stresul excesiv. 

Foto: Prevalența depresiei și a sindromului “burnout” la medici – Raport Medscape 2020

În România, cea mai recentă evaluare privind stresul medicilor a fost realizată în 2017 de către Colegiul Medicilor din București. Studiul a arătat că 55% dintre medicii din acest oraș sufereau de stres personal (mai mult decât în Franța, Germania sau SUA – cu valori în jurul a 40%), 52% de stres profesional, 36% de stres legat de interacțiunea cu pacientul, iar 24% de toate cele trei tipuri.

Citește și: Studiu: Nivel crescut de stres în rândul salariaților medicali. Top 16 efecte negative ale pandemiei, în România

Ce este stresul?

Recunoașterea stresului este primul pas pentru a învăța cum poți să îi faci față și pentru a evita burnout-ul. Stresul nu este o emoție ușor de definit, deoarece fiecare dintre noi are o înțelegere și un prag diferit al acestui sentiment. Cu toate acestea, în esență, stresul este un răspuns emoțional, mintal și fizic pe care cineva îl experimentează atunci când se află în circumstanțe solicitante, conform NSW Health.

Personalul medical se va confrunta adeseori cu stresuri externe la locul de muncă, ca urmare a mediului de lucru solicitant, a presiunii tratării pacientului, dar și ca urmare a reacțiilor pe care le pot avea pacienții sau familiile acestora. 

Un studiu de cercetare recent a constatat că următorii factori au fost toți direct legați de cauza stresului personalului medical:

  • Conflicte la locul de muncă
  • Dificultăți în gestionarea diferitelor stiluri de management
  • Un volum mare de muncă
  • Orele lungi de lucru
  • Impactul emoțional al muncii de asistent medical în sine

Prea mult stres poate influența sau provoca afecțiuni medicale psihologice, cum ar fi depresia sau anxietatea sau probleme fiziologice, cum ar fi tensiunea arterială ridicată și chiar sindromul colonului iritabil. În plus, dacă asistenții medicali nu reușesc să facă față stresului de la locul de muncă, aceștia pot constata că vor prevala sentimentele de epuizare și insatisfacție profesională, ceea ce poate afecta negativ relațiile cu pacienții și cu colegii asistenți medicali.

Cum se manifestă stresul? Semne și simptome

„Nu stresul ne ucide, ci reacția noastră față de stres” spune Hans Selye, biochimist canadian de origine austro-ungară, cel care a introdus în știință noțiunea de stres. 

Însă stresul a devenit o parte atât de prezentă în viața de zi cu zi încât uneori nici nu mai știm când suntem stresați sau nu putem identifica mecanismele corecte prin care să reacționăm într-un mod echilibrat.

Stresul se poate prezenta cu o gamă largă de semne și simptome la diferite persoane. O situație similară poate fi percepută ca fiind ușoară sau foarte dificilă, în funcție de circumstanțe și de percepția persoanei cu privire la modul în care îi poate face față.

Unele dintre semnele și simptomele stresului, potrivit Nurses Association, sunt:

  • Pierderea simțului umorului
  • Îngrijorare, anxietate
  • Stare de spirit și senzație de supărare
  • Iritabilitate, nerăbdare
  • Creșterea tensiunii arteriale
  • Epuizare
  • Greață
  • Perturbarea tiparelor regulate de somn
  • Modificări ale poftei de mâncare
  • Constipație sau diaree
  • Creșterea consumului și a dependenței de alcool sau de țigări

Te-ar putea interesa și: Personalul medical, tot mai afectat de burnout. Cum se manifestă și cum reducem epuizarea

Cu cât se permite ca stresul să se acumuleze pe o perioadă mai lungă de timp, cu atât pot apărea probleme mai intense și mai grave legate de acesta. Prin urmare, este important să puteți recunoaște și gestiona simptomele din timp, înainte ca efectele dăunătoare asupra stării de bine să se instaleze.

Ce fac medicii pentru a combate stresul și burnout-ul

Aproape jumătate dintre medici (45 %) spun că petrec timp singuri pentru a face față epuizării, potrivit unui sondaj realizat de Medscape. Același procent spune că mișcarea este un element important în viața lor și aproape 42% se sfătuiesc cu prietenii apropiați și familia. Pe lângă aceste alegeri sănătoase, unii medici apelează la mâncarea nesănătoasă, beau alcool sau apelează la țigări pentru un confort psihic de scurtă durată, dar care afectează sănătatea pe termen lung.

Foto: Prevalența depresiei și a sindromului “burnout” la medici – Raport Medscape 2020

10 moduri în care să faci față situațiilor de stres

Am pregătit pentru tine zece sfaturi care să te ajute să faci față stresului și să-l abordezi într-o manieră sănătoasă. 

  1. Comunică și spune „nu” atunci când este cazul.

Comunicarea directă și clară cu pacienții, cât și cu ceilalți medici și asistenti medicali, face ca planul de îngrijire să fie unul clar. Acest lucru sporește încrederea pacienților și îți permite să îți desfășori cu încredere activitatea.

Totodată, dacă știți că aveți deja un program supraîncărcat, și cineva vă cere ajutorul, gândiți-vă că principala dvs. preocupare ar trebui să fie să vă păstrați sănătatea – în caz contrar, nu veți putea avea grijă de pacienții dvs. în mod corespunzător.

Așadar, în loc să întindeți mereu o mână de ajutor și să acceptați sarcini suplimentare, gândiți-vă dacă o faceți pentru că puteți și aveți energia necesară sau doar vă este teamă să refuzați un coleg, spre exemplu.

  1. Fii organizat.

Deseori stresul este determinat de multitudinea de sarcini pe care o avem de făcut. Prioritizarea şi planificarea lor conduc la diminuarea stresului. Așadar, dacă ai activități medicale ce pot fi planificate, fă o listă cu acestea, în ordinea urgenței și a importanței, astfel încât să știi ce urmează de făcut, evitând stresul suplimentar. 

  1. Găsește strategii de coping în situații de stres.

Atunci când vă simțiți copleșiți, aveți nevoie de câteva strategii eficiente pentru a face față situațiilor de urgență. Acestea vă vor ajuta să vă calmați și să vă dați seama cum să ieșiți din situațiile de stres. 

Câteva exemple pot fi: luarea unei pauze rapide de unul singur într-un loc liniștit, să respirați adânc de câteva ori sau numărarea până la 10 urmată de respirație adâncă. 

Citește și: Personalul medical stresat din cauza pandemiei poate primi consiliere psihologică gratuită

  1. Creează un loc de relaxare.

Puteți opta pentru ideea unui colț de relaxare la voi acasă. Poate fi un fotoliu colorat care vă poate ajuta să vă relaxați, o măsuță unde să aprindeți lumânări parfumate, un birou la care vă jucați jocuri video sau un balcon unde să aveți grijă de plante.  

  1. Găsește o activitate care te face fericit.

Rezervă-ți 20-30 de minute pe zi pentru a face ceva care te face să te simți fericit sau te relaxează. Poate fi o baie lungă și relaxantă, un rebus, poți desena ceva, poți construi LEGO alături de copii sau citi o carte. 

  1. Fă-ți prieteni și în afara locului de muncă.

Cei mai mulți dintre noi petrecem 40 sau chiar mai multe ore la serviciu în fiecare săptămână. Așadar, este logic să devenim prieteni cu colegii de muncă – și acesta este un lucru bun, deoarece cu toții avem nevoie de un sistem de sprijin la locul de muncă. De fapt, a fi prieten cu colegii te poate ajuta să faci față evenimentelor stresante.

Cu toate acestea, atunci când toți prietenii tăi sunt, de asemenea, și colegii tăi, devii mai vulnerabil la factorii de stres continuu de la locul de muncă, deoarece, chiar și în afara serviciului, cel mai probabil veți discuta tot chestiuni profesionale. 

Sfatul  nostru este să vă faceți și prieteni sau să mențineți prieteniile care nu au legătură cu munca dumneavoastră de zi cu zi. Acest lucru nu înseamnă că nu ar trebui să vă petreceți deloc timp cu prietenii de la locul de muncă, doar să fiți conștienți că este nevoie de echilibru. Le puteți cere prietenilor să păstreze „discuțiile de serviciu” pentru atunci când sunteți cu toții la serviciu.

Te-ar putea interesa și: Singurătatea în profesia de medic: cum se manifestă și cum o combatem?

  1. Petrece timp în natură.

Te-ai întrebat vreodată de ce atunci când te plimbi în parc sau pe plajă, devii mai relaxat, mai odihnit? Sunt studii care demonstrează că petrecerea timpului în natură sau doar  vizionarea unor scene din natură reduce frica și stresul.

Să stai în natură are beneficii măsurabile pentru gestionarea stresului personalului medical, inclusiv scăderea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, ameliorarea tensiunii musculare, reducerea producției de hormoni ai stresului.

Încercați să petreceți două sau trei ore în natură în fiecare săptămână. Fie că este vorba de mers pe jos până la un magazin din împrejurimi, că plimbați câinele în parc, vă plimbați cu bicicleta, petreceți timp cu familia sau încercați ceva mai aventuros, precum paddle boarding, cu siguranță una dintre aceste activități vă va ajuta să fiți mai optimist și mai relaxat.

  1. Fă exerciții fizice și alege o alimentație echilibrată.

Exercițiile fizice regulate reprezintă una dintre cele mai bune modalități de a gestiona stresul și epuizarea pe termen lung. Exercițiile fizice cresc eliberarea de endorfine și, ca urmare, îmbunătățesc starea de spirit, reduc simptomele de anxietate și depresie. 

Deși poți fi tentat să apelezi la „mâncarea de confort”, încearcă o alimentație echilibrată. Diminuarea consumului de dulciuri, cafea, alcool, ţigări înseamnă de fapt un corp sănătos care poate face faţă mult mai bine stresului. 

  1. Găsește-ți un mentor.

Personalul medical are tendința de a acumula sentimente, emoții și îngrijorări din cauza naturii agitate a muncii lor. Recurgerea la ajutorul unui mentor presupune o persoană de încredere la care poți apela și care poate asculta și îndruma în momentele copleșitoare. Mentorii nu numai că pot crește dezvoltarea personală și pot ajuta la atingerea obiectivelor profesionale pe termen lung, dar pot, de asemenea, să îmbunătățească indirect rezultatele pentru pacienți.

Citește și: Ce este stresul de compasiune si care sunt riscurile asociate profesiei medicale?

  1. Apelează la ajutor profesional 

Dacă în continuare nu te simți bine, deși faci tot ce poți pentru a reduce stresul, atunci recomandarea este să soliciți ajutor profesional de la un psiholog sau terapeut. Ei sunt cel mai bine instruiți pentru a te ajuta să înțelegi de unde provine stresul și, cu ajutorul lor, poți identifica tehnici eficiente de adaptare, precum și schimbările necesare pentru a gestiona stresul pe termen lung.

Ești specialist medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Despre Autor

Alexandra Ariton

Fire curioasă și creativă, privesc cu entuziasm comunicarea online. Cred în storytelling și puterea textelor care informează, captează și inspiră publicul.

Facebook Comment