?>

Singurătatea în profesia de medic: cum se manifestă și cum o combatem?

Singurătatea în profesia de medic: cum se manifestă și cum o combatem?

Meseria de medic implică multă muncă și timp petrecut în spital. De multe ori, unui medic îi este greu să se împartă egal între viața socială, viața personală și job. Oboseala acumulată și stresul se transformă de la sine într-un obicei de izolare.

Această stare de singurătate în profesia de medic a fost direct legată de apariția depresiei și de burnout – cea mai mare problemă întâlnită în rândul lucrătorilor medicali.

Pe baza unui chestionar UCLA focusat pe scala singurătății s-a observat o prevalență mai mare anul acesta: de la 43% în 2018, la 47.8% în 2021. Și chiar dacă e greu să legăm această creștere direct de apariția pandemiei, este o creștere notabilă îndeajuns ca să nu fie trecută cu vederea (sursă).

Totodată, un studiu athenahealth a arătat de-a lungul timpului că, în ciuda faptului că se află în compania constantă a altor oameni, 25% dintre medici se simt izolați cel puțin o dată pe săptămână, potrivit unui sondaj din State, realizat în 2018.

Așadar, ne confruntăm cu o “epidemie a singurătății” nu doar în rândul pacienților, ci și în rândul cadrelor medicale. Care sunt cauzele acestei singurătăți? Și ce soluții pot fi găsite pentru a combate fenomenul?  

Ce duce la sentimentul de singurătate a unui medic?

Fragmentarea actuală a domeniului în categorii, spații și joburi, dar și dezvoltarea practicii medicale au afectat negativ cultura în care lucrează medicii. Așa cum descrie profesorul și medicul John J. Frey singurătatea profesională, tocmai aceste schimbări structurale au condus “la un sentiment de singurătate care amenință calitatea îngrijirilor, dar au și riscuri pentru bunăstarea personală și profesională a medicului.” 

La prima vedere, pare că singurătatea și izolarea sunt suferințe care atacă mai degrabă medicii care lucrează independent sau într-un loc modest. Dar realitatea e alta: singurătatea afectează toți medicii. 

Din păcate, singurătatea în profesiile medicale se poate regăsi în mai multe forme, și uneori în același timp.

În general, singurătatea poate fi:

  • Intimă/emoțională – când unei persoane îi lipsește conexiunea cu o altă persoană în care se poate încrede total (partener de viață, prieten foarte bun)
  • Socială, când o persoană simte lipsa prietenilor și a interacțiunilor sociale 
  • Colectivă, când o persoană simte nevoia unei comunități din care să facă parte și cu care să aibă un scop comun.

Medicii se pot simți singuri în profesia lor, în viața socială, dar și în comunitate, de exemplu. 

Citește și: Burnout-ul sau sindromul epuizării profesionale în domeniul medical. Cauze și cum poate fi tratat

Singurătatea resimțită de personalul medical poate fi, așadar, atât emoțională, cât mai ales socială și colectivă și se observă în:

  • Singurătatea profesională, acea izolare resimțită din cauza fragmentării domeniului medical, a competitivității acerbe și lipsei unei comunități (medicina este unul dintre cele mai singuratice profesii, ca și profesia de avocat);
  • Singurătatea emoțională și socială cauzată de distanțarea față de familie și comunitate, în special din cauza pandemiei care a stârnit valuri de anxietate, stigmatizare și burnout.

Totodată, nu putem să nu vorbim despre Exodul medicilor, care continuă și după creșterile salariale din 2018 – vorbim de medici, stomatologi și farmaciști care aleg să plece în străinătate pentru a lucra. Mai precis, aproape un medic la fiecare 4 ore pleacă – sau intenționează să plece – din România. 

O serie de reportaje pe subiect este cea realizată de Elena Stancu și Cosmin Bumbuț despre cadrele medicale plecate din țară. Printre motivele pentru care se întâmplă acest exod se numără lipsurile din spitale (resurse, medicamente și echipamente) din România, corupția, lipsa de empatie și de solidaritate, teama de infecții. 

Dar, cu toate că poveștile medicilor și asistenților plecați par să aibă un deznodământ mai bun, pe mulți dintre ei starea de dor și de singurătate îi afectează în continuare. Multora le este greu să fie departe de familie, de prieteni, de locurile în care au crescut. Totodată, uneori se confruntă și cu sentimentul că sunt străini și după ani de zile plecați, dar și cu nesiguranță privind întoarcerea în țară.

De aceea, misiunea noastră la MEDIjobs este să ajutăm cadrele medicale să poată lucra mulțumite în România, aducându-le doar oferte relevante. Cu un cont gratuit pe platformă, vei primi doar oferte de lucru personalizate în funcție de nevoile tale. Creează-ți un profil aici. 

Dar care sunt principalele cauze ale singurătății resimțite de către cadrele medicale? 

  1. Natura meseriei în sine

Profesia de medic e ca o sabie cu două tăișuri: ce atrage mulți studenți la medicină și îi ajută să devină medici este și ceea ce îi izolează și înstrăinează de ceilalți.

Cei care ajung medici tind să fie ambițioși, inteligenți și curioși, plini de compasiune și dedicare față de binele pacienților – și adeseori, acest drum cere sacrificii personale. 

Totodată, aceste persoane tind să devină și extrem de ambițioase, competitive și perfecționiste, până la punctul în care aceste calități devin piedici.

Te-ar putea interesa și: Conflictele dintre medici și asistenți. De ce apar și cum le gestionăm?

  1. Perioada de pandemie

De la debutul pandemiei, lucrătorii medicali își riscă sănătatea și viața, dar se confruntă și cu rate critice de anxietate și stres, izolare, stigmatizare și chiar amenințări.

Distanțarea față de familie și de prieteni rămâne, însă, unul dintre cele mai greu de suportat efecte negative ale pandemiei asupra medicilor și asistenților

A trebuit ca lucrătorii în sănătate să se distanțeze de cei dragi pentru a le proteja sănătatea, de la începutul crizei. Această situație încă nu s-a încheiat. 

Această pandemie a distrus relațiile cu prietenii, rudele, cu cei din jur, chiar și cu familia mea; sunt privită cu alți ochi; Familia a fost în pericol; Distanțarea de familie, de părinți, de persoanele apropiate; Divorțul – sunt doar câteva dintre mărturisirile cadrelor medicale din România, de anul trecut. 

  1. Eforturile îndelungate pentru a deveni medic 

Mai întâi facultatea de medicină, apoi rezidențiatul – perioade lungi, care cer un efort enorm de învățare și practică individuale și care te obișnuiesc cu un mod de lucru solicitant și foarte independent. 

Pe lângă faptul că meseria cere pregătire asiduă și solicitantă, cere și mult din timpul tău, ceea ce nu lasă loc activităților și experiențelor sociale cu colegii, cu prietenii sau cei dragi – cel puțin, nu așa mult cum ai avea nevoie. 

  1. Dezechilibrul între viața personală și job

Balanța dintre viața personală și locul de muncă este cu greu echilibrată. Un medic rar se poate duce acasă complet relaxat. Uneori este absorbit de gânduri, poate reflecta asupra unui caz dificil pe care tocmai l-a primit, uneori e nevoie de lectură suplimentară sau este fericit ca a rezolvat un caz complex, încât numai despre asta vorbește.

Spitalele sunt aglomerate indiferent de perioada anului, iar responsabilități există în fiecare zi. De cele mai multe ori programul nu este fix, iar lungimea turelor nu sunt respectate. Nu există condițiile optime de lucru, e prea puțin personal, prea multă birocrație pe care cadrele medicale trebuie să le rezolve, indiferent de orice.

Citește și: Medicina, o meserie de familie? Cum influențează părinții cariera copiilor

  1. Viața socială și de familie nu poate fi mereu prioritară

A fi medic nu înseamnă să nu ai familie, copii, prieteni, un partener – totuși, pentru a întreține aceste relații este nevoie de prezența ta fizică și mentală, și automat și timp investit în asta

Atunci când nu te vezi cu aceste persoane și nu ești acolo la evenimentele importante, sentimentele de izolare și de stres, de singurătate, apar pe termen lung.

Un trend interesant este faptul că există tot mai multe cupluri de medici. Nimic nu este mai important pentru un medic decât ca partenerul să înțeleagă drumul anevoios din domeniu. De altfel, rezultatele unor studii privind cuplurile de medici au arătat că acestea ar participa mai mult în îngrijirea familiilor, că au multe interese comune și se susțin reciproc mai bine. 

Cu toate acestea, relațiile au și provocările lor și nu rezolvă singurătatea: dificultăți în întemeierea unei familii, decalaj în responsabilitățile zilnice asumate, conflicte privind prioritățile în carieră, mai puțin timp pentru vacanțe, zile de naștere etc. 

  1. Relațiile și comunicarea cu colegii 

Unul dintre cele mai importante aspecte pozitive din viața unui medic este echipa cu care interacționează zilnic. Iar lipsa relațiilor cu colegii devine una dintre cauzele majore ale singurătății medicilor.

Pentru că timpul petrecut la muncă este uneori mai lung decât cel petrecut acasă, este vital ca legăturile dintre membrii echipei medicale să fie bune. Colegii nu trebuie sa fie neapărat singurii prieteni pe care-i ai, dar benefic ar fi să ai o relație cât mai bună cu aceștia. 

În toate discuțiile despre epuizarea și stresul ridicat resimțit de medici, pierderea conexiunilor profesionale și a relațiilor cu colegii este rareori menționată ca o sursă de nefericire profesională – deși este una majoră.

(Studiu athenahealth): Cauzele singurătății pot varia de la faptul că medicii nu au suficient timp pentru a interacționa regulat cu colegii într-un mod semnificativ, la existența a mai puține oportunități de socializare profesională în afara propriei practici. “

În timp ce relațiile cu pacienții sunt recunoscute ca fiind o sursă de satisfacție care menține medicii motivați, optimiști și deschiși, există puține discuții despre relațiile cu colegii. 

Prin urmare, se evită discuțiile despre frici, provocări zilnice, greșeli pe care medicii le fac – tocmai acele lucruri care relaxează și apropie. Chiar și întâlnirile de personal sunt astăzi mai puțin spontane, sunt programate și rareori se vorbește despre cum se descurcă fiecare. 

Te-ar putea interesa și: Cadrele medicale și umorul în pandemie: ce rol joacă el în sănătate?

Din păcate, acest lucru afectează capacitatea de a dezvolta și susține relații profesionale sănătoase, ceea ce duce la și mai multă izolare. 

Izolarea profesională a fost considerată adesea o problemă tipică mediului rural și unităților mici. Contrar aparențelor, medicii din orașele mici sunt mai implicați în relațiile cu colegii, cu personalul și comunitatea. În clinicile mici, toată lumea se cunoaște cu toată lumea. Clinicile mari oferă anonimat, iar familiaritatea dispare.

  1. Medicii sunt instruiți să aibă grijă de ceilalți, nu de ei

A fi medic pare să însemne că trebuie să fii puternic și echilibrat în tot ce faci. Deși aceste trăsături te ajută să navighezi prin emoțiile implicate în îngrijirea pacientului, medicii nu sunt încurajați să se exprime, să fie vulnerabili și să învețe cum să gestioneze acele sentimente care îi afectează la nivel uman. 

De altfel, cadrele medicale nu știu cum să ceară ajutor, de teamă că nu vor fi înțeleși. De cele mai multe ori ajutorul vine prin comportamentul, vocea, privirea unui coleg care te vede, îți pune mâna pe umăr și te întreabă: „Te simți bine?”. 

Unul dintre motivele pentru care cadrelor medicale le este greu să se exprime și să ceară ajutor ar fi că se văd ca cei care dau ajutor, nu cei care primesc – mai ales în situații de criză.

  1. Un mediu de lucru deconectat

Tot John J. Frey explica în articolul său că tehnologia a luat un avânt incredibil, iar personalul medical este în permanență conectat online. Dar conectarea digitală nu înseamnă și conectare reală.

Medicii au mai puțin contact cu pacienții și colegi de breaslă; ei încearcă sa facă față consultațiilor, e-mailurilor și mesajelor de la pacienți sau colegi. Iar aceste lucruri se petrec de obicei în timpul mesei sau în timpul (teoretic) liber al unui medic.

Mai mult, numărul de pacienți pare să fie singurul indicator care contează, uneori, pentru anumite companii medicale, în detrimentul relațiilor interumane. 

În același timp, este bine știut că timpul petrecut la o cafea, pauzele de masă, relaționarea cu colegii sunt momente considerate, subconștient, neproductive. Contrar acestei preconcepții, aceste momente asigură implicarea și atenția ridicate pentru meserie.

Citește și: Ești workaholic? Iată efectele negative ale dependenței de muncă

Cum se poate lupta cu problema singurătății?

Una dintre principalele modalități prin care se poate ameliora “epidemia singurătății” în rândul medicilor este recunoașterea cauzelor și asumarea problemei. 

Rezolvarea ei poate fi un telefon dat unui coleg medic, un compliment sau o încurajare cuiva la spital. O pauză de cafea în afara locului de muncă. O întâlnire de socializare cu echipa ta sau cu prietenii tăi, cât mai curând. 

  1. Susține relațiile cu prietenii care nu sunt medici 

S-a tot vorbit că “medicii au nevoie de prieteni care nu sunt medici”. Bineînțeles, inevitabil vei avea prieteni medici cu care să-ți petreci timpul, însă la un moment dat ai nevoie de oameni cu care sa discuți și alte subiecte, să te pui în alte situații cu diferite perspective. Cumva, să ieși puțin din ceea ce se întâmplă la job.

  1. Servicii de consiliere psihologică

Specialiștii medicali încă procesează traumele pandemiei pe care le-au trăit sau văzut, iar riscul unui nou val de îmbolnăviri anunță și o nouă luptă cu suprasolicitarea, atacurile de panică, izolarea, insomniile, anxietatea, separarea față de cei dragi. 

Tocmai de aceea, sănătatea mentală a personalului medical trebuie să fie o prioritate națională pe tot parcursul perioadei de criză. În România au apărut diferite servicii de consiliere psihologică online și telefonice pentru cadrele medicale la care poți apela atunci când ai nevoie, dar nu ești pregătit să apelezi la cei apropiați. 

  1. Meditația și programe MBSR – demonstrate ca fiind benefice

Un studiu medical din 2021, realizat de Departamentul de Medicină Internă (spitalul WellSpan, Pennsylvania) și Școala Medicală Harvard arată că meditația poate ameliora singurătatea și poate îmbunătăți calitatea somnului.

Meditația Heartfulness este un tip simplu de meditație, menit să ofere o stare de spirit echilibrată. Un studiu anterior care a evaluat beneficiile acesteia asupra medicilor rezidenți, asistenților și a studenților a arătat o scădere a prevalenței epuizării, dar o creștere a bunăstării emoționale. La pacienții cu insomnie cronică, această practică a fost asociată cu rezultate favorabile, de asemenea.

Studiul evidențiază și povara singurătății și a problemelor de somn în rândul medicilor în timpul Covid-19, 1 din 2 participanți simțindu-se singur și 9 din 10 având probleme de somn. 

Meditația a dus la îmbunătățiri ale calității somnului și percepției singurătății în comparație cu grupul de control. Constatările sunt în concordanță cu rezultatele altor studii care au demonstrat că programele de reducere a stresului bazate pe mindfulness (MBSR) și alte practici de meditație ajută destul de mult în aceste probleme.

  1. Schimbarea mediului de lucru

În perioade de criză, organizațiile trebuie să ofere „primul ajutor” în condiții de stres pe umerii personalului. 

Acesta ar putea include asigurarea nevoilor de bază, cum ar fi servicii de îngrijire a copiilor medicilor, asigurarea transportului și a mâncării, gratuitatea testelor de coronavirus și a echipamentelor necesare, precum și comunicarea deschisă, transparentă și onestă din partea conducerii cu privire la ceea ce se știe și nu se știe despre pandemie, responsabilitățile cadrelor medicale și măsurile de reducere a stresului.

  1. Mai multă solidaritate și networking

A lua prânzuri de unul singur sau a mânca la biroul tău nu te ajută cu practica inteligenței sociale. Prânzurile cu colegii la o cantină, un restaurant sau o cafea într-un loc sigur sunt investiții pe care le fac tot mai puțini medici și sistemele în care lucrează. Medicii care nu au avut aceste experiențe nu știu ce le lipsește.

Dar ele sunt micile momente de bucurie și de solidaritate care fac totul mai ușor, chiar și în condiții de stres major. Menținerea relațiilor cu colegii este esențială pentru a reconstrui acest sentiment de comunitate și pentru a reduce izolarea resimțită de lucrătorii medicali.

Citește și: 9 obiceiuri simple care te vor face mai fericit la job – și nu numai!

Prietenia și relațiile de lucru fac ca sistemele să funcționeze mai bine pentru oameni. În timp ce momentele de singurătate sunt benefice pentru reflecție și echilibrare, singurătatea cronică are efectul opus. 

Conexiunea cu colegi cu aceleași perspective, care se confruntă cu provocări profesionale și de viață similare, te protejează de sentimentul de singurătate, știind că nu sunteți singuri și că puteți să vă faceți meseria bine. 

Există multe modalități de a întări aceste relații, prin ieșiri și discuții informale, dar și prin activități colective de a servi comunitatea în care lucrați. Nu uita: starea ta de bine este esențială și pentru pacienți, și pentru echipa în care lucrezi, și pentru cei din viața ta. 

Ești medic și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Despre Autor

Andreea Enea

Content Specialist cu 10+ ani de experiență în jurnalism, content marketing și comunicare. Cred în puterea poveștilor cu sens care inspiră, educă, apropie și deschid inimi și comunități. Visez să aplic cât mai mult mixul de people skills și experiență cu o gândire analitică puternică și pasiune pentru conținut autentic, cu semnificație pentru oameni - așa cum au nevoie.

Facebook Comment