?>

Burnout-ul sau sindromul epuizării profesionale în domeniul medical. Cauze și cum poate fi tratat

Burnout-ul sau sindromul epuizării profesionale în domeniul medical. Cauze și cum poate fi tratat

Burnout-ul este o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală cauzată de stresul excesiv și prelungit și are efecte majore vieții profesionale și personale pe termen lung.  Deși nu este un diagnostic medical, acesta este foarte întâlnit la profesioniștii din toate domeniile.

Mai mult, dacă această afecțiune rămâne netratată poate provoca modificări ale corpului și poate produce vulnerabilități, slăbirea sistemului imunitar și vulnerabilitate mare la boli precum răceli, gripă, viroze. 

Termenul a fost pentru prima dată folosit în anul 1974 drept sindromul „burnout” de către Herber J. Freudenberger și descria starea de epuizare pe care persoanele din domeniul serviciilor publice o experimentau în timpul programului din cauza presiunii contactului direct cu clienții.

Burnout-ul este un proces gradual care nu apare peste noapte, ci se dezvoltă de-a lungul unei perioade mari de timp. La început, semnele și simptomele sunt subtile, pentru ca mai apoi să se agraveze.

Citește și Epuizare la locul de munca? 5 semne principale de sindrom burnout la medicii specialisti

Mulți dintre cei care se confruntă cu această afecțiune nu își dau seama imediat că este o problemă majoră. Drumul către burnout poate fi următorul:

  • Fiecare zi este una proastă
  • Sarcinile zilnice par o corvoadă sau par foarte plictisitoare
  • Ești epuizat/epuizată tot timpul
  • Simți că nimic din ceea ce faci nu face diferența sau nu primești niciun fel de apreciere

Semnele burnout-ului pot fi unele fizice precum starea de oboseală continuă, slăbirea imunității, dureri frecvente de cap sau dureri musculare, lipsa apetitului sau schimbarea obiceiului de somn, dar pot fi și emoționale precum frica de eșec și îndoiala de sine, pierderea motivației, gânduri negative, scăderea satisfacției, un sentiment de neputință, etc.

De multe ori acesta este confundat cu stresul. Dacă în cazul stresului persoana care îl experimentează se poate liniști după trecerea perioadei stresante, burnout-ul nu permite aceeași degajare. Deseori cei care îl experimentează nu văd nicio speranță de schimbare pozitivă. 

Posibile cauze ale burnout-ului

Burnout-ul nu se instalează dintr-o dată, tocmai de aceea sunt mai multe cauze care pot să îl declanșeze. Le vom discuta pe rând pe fiecare pentru a avea o perspectivă clară asupra principalelor motive care îl provoacă.

Mediul de lucru 

Oricât de solicitantă este o anumită meserie, organizarea este un lucru care face diferența în realizarea cu responsabilitate a sarcinilor de serviciu.

Cu cât regulile sunt mai laxe, mediul de lucru este unul mai haotic. Cu cât  presiunea este mare și constantă, cu atât rezultatele nu vor fi unele pe măsura așteptărilor și angajații se vor simți mai presați și vor da randamente scăzute.

Gradul de satisfacție la locul de muncă

Pentru că locul de muncă este cel în care profesioniștii își petrec o mare parte din zi, multe dintre problemele cotidiene au legătură cu jobul. Dacă stresul poate contribui pe termen lung la apariția burnout-ului, și lipsa satisfacției duce la același rezultat. 

Mulți dintre cei care experimentează burnout-ul simt că au un control mic sau chiar deloc asupra muncii, nu primesc recunoașterea pe care simt că o merită, sunt demotivați sau consideră că sarcinile lor zilnice sunt monotone și nu fac nicio schimbare pentru companie.

De asemenea, așteptările neclare ale superiorilor ierarhici și/sau extrem de solicitante, cum ar fi stabilirea unor termene limite nerezonabile, sunt printre cele mai întâlnite cauze ale acestei afecțiuni. 

Citește și Și asistenții medicali au nevoie de terapie: 6 măsuri necesare pentru a gestiona stresul și epuizarea și a preveni erorile medicale în nursing

Stilul de viață nesustenabil pe termen lung

Sunt mai multe cauze care pot duce la burnout din cauza unor cauze de ordin personal. Prima dintre ele are legătură cu munca în exces și lipsa timpului pentru relaxare și socializare. Acest lucru poate să conducă la lipsa creării unor relații cu alte persoane sau chiar un sentiment al înstrăinării. 

Asumarea prea multor responsabilități, incapacitatea de a spune nu la anumite cerințe, sunt și ele printre factorii care contribuie la burnout. Lipsa unui somn adecvat, este, de asemenea, o cauză a acestui sindrom.

Trăsăturile de personalitate pot juca un rol în burnout

Tendințele protecționiste ale unora dintre persoane pot contribui la o stare continuă de anxietate care se poate transforma cu timpul în această afecțiune. Mai mult, cei care au perspectivă pesimistă asupra sinelui și asupra celorlalți sunt mai înclinați să o dezvolte.

Nici nevoia de a ține totul sub control nu ajută. Delegarea atribuțiilor și sarcinilor către alte persoane poate să ajute la rezolvarea unora dintre aceste probleme.

Cum se manifestă în domeniul medical

Medicii și personalul medical sunt destul de expuși la burnout deoarece ei experimentează foarte des emoții puternice precum dorința de a-și trata sau salva pacienții, frica de eșec, neputința în cazul bolilor. 

Mai mult, profesioniștii din domeniul medical  se confruntă, la rândul lor cu probleme cotidiene care îi afectează și pe oamenii din celelalte domenii. Instabilitatea în familie, frica unui viitor nesigur sau problemele de alte feluri pot conduce la simptome ale burnout-ului. Potrivit unui studiu, incidența sindromului epuizarii profesionale este mai mare în rândul medicilor, asistenților și farmaciștilor decât în cel al altor categorii profesionale.

Gărzile frecvente, lipsa somnului sau privarea de lumină naturală pot să își pună amprenta de-a lungul timpului, mai ales dacă acestea sunt combinate cu relații tensionate cu alți membri ai personalului medical.

Cei care îl experimentează se confruntă cu un grad de empatie mai mică, tratează pacienții cu mai puțină grijă decât ar face-o în mod normal și astfel intervențiile medicale, tratamentele oferite sau orice alte servicii medicale vor scădea și va fi pusă în pericol viața pacienților.

Citește și 5 semne care arată că lucrezi mai mult decât trebuie

Cum poate fi prevenit

Prevenția sindromului epuizării profesionale poate să fie făcută atât persoanele care se simt expuse la această amenințare, dar și de echipa de resurse umane sau de către membrii top managementului companiei prin măsurile pe care le adoptă. 

Investiția în gradul de satisfacție al personalului medical va da roade pe termen lung. Feedback-urile constante și anonime sunt o modalitate excelentă de cunoaștere a problemelor sau vulnerabilitățile secției sau departamentului. Citește mai multe despre feedback și cum poate fi el oferit pentru a produce efecte benefice companiei.

Modificarea procesului de lucru

În cazul în care sunt identificate probleme ce țin de procesul de lucru în sine, membrii managementul clinicii sau unității medicale sunt cei mai indicați în luarea măsurilor. Poate programul de lucru dezavantajează doar anumiți specialiști, sau distribuirea sarcinilor nu este satisfăcătoare pentru tot personalul. Fiecare companiei are politica sa, și de aceea intervențiile și deciziile trebuie să fie personalizate. 

Îmbunătățirea relațiilor profesionale între personalul medical

Acest lucru înseamnă, pe de o parte, un efort individual a fiecărui angajat de a adopta o conduită profesională, dar în același timp cordială față de ceilalți colegi, dar și la nivel de companie. Fiecare unitate medicală trebuie să aibă propriul cod de etică și de conduită, iar dacă este făcut astfel încât să faciliteze o bună comunicare, relațiile și raporturile de lucru vor fi unele sănătoase. 

În cazul în care acesta există, dar nu este respectat, el poate să fie readus în discuție de conducerea companiei.

Totodată, atitudinea proactivă din partea fiecăruia dintre angajați va duce la o atitudine generală pozitivă.

Implicare în sarcinile zilnice 

Pentru cei care văd sarcinile zilnice plictisitoare sau consideră că nu aduc o valoare adăugată companiei, punerea pe hârtie a punctelor forte ale jobului poate să aducă o nouă lumină asupra modului în care își tratează sarcinile și atribuțiile zilnice.

Mai mult, o discuție sinceră cu superiorul ierarhic poate să ducă la rezolvarea soluției, dacă nu imediat, dar pe termen mediu prin adoptarea unor pași care duce la normalizarea modului de lucru sau al sarcinilor.

Cum poate fi tratat burnout-ul

Pentru cei care au simptomele burnout-ului de ceva vreme și simt că nu pot ieși din acest impas, sunt câteva măsuri simple, dar care vor aduce efecte benefice pe termen mediu deoarece această afecțiune nu este una peste care se poate trece foarte ușor fără muncă și multă implicare din partea celui care o experimentează. 

Sprijin din partea familiei și colegilor

Familia poate să fie un refugiu și un loc liniștit în care personalul medical merge ca să își recapete forțele, energia pentru a putea să performeze. Discuțiile cu un apropiat, fie că este parte din familie, prieten sau doar cineva de încredere, pot să mai preia din presiunea simțită. Mai mult, unele dintre sfaturile primite pot fi chiar utile. De multe ori și vizitele la psiholog ajută.

Citește și Suprasolicitarea medicilor versus siguranța pacienților: Când epuizarea unui cadru medical dăunează bolnavilor

Căutarea sau practicarea unor hobby-uri

Hobby-urile sunt activități eliberatoare care scot din cotidian, degajează și le fac plăcere celor care le practică. Fie că este vorba de citit, călători, practicarea unor sporturi sau chiar relaxarea cu prietenii, hobby-urile pot fi cele care îi ajută pe angajații din domeniul medical să își ia mintea, cel puțin pentru o perioadă de timp de la responsabilitățile zilnice și să se concentreze în special asupra lor. 

Practicarea unuia sau a mai multor hobby-uri duce, de asemenea, și la eliminarea stresului, o sursă generatoare de sindrom al epuizării profesionale.

Schimbare în dietă

Alimentația joacă un rol foarte mare pentru nivelul de energie pe parcursul zilei.  Tocmai de aceea reducerea celor care au un efect major asupra stării de spirit va face o diferență majoră în timp scurt. Cofeina, grăsimile și alimentele cu conservanți chimici sau hormoni nu sunt recomandate. În schimb, starea de spirit va fi stimulată de alimente precum pește, semințe de in sau nuci.

Nici nicotina sau alcoolul nu sunt recomandate pentru cei care se confruntă cu epuizare profesionale. Alcoolul reduce temporar îngrijorarea, dar poate provoca anxietate dacă este consumat pe perioade îndelungate. 

Abordarea problemei cu managerul companiei

O discuție deschisă, cinstită și calmă cu managerul companiei sau cu superiorul ierarhic este una dintre soluțiile cele mai recomandate. Uneori conducerea nu este conștientă de existența unor probleme care generează burnout-ul, dar poate fi revelatoare dacă cei care îl experimentează argumentează acest lucru.

Schimbarea locului de muncă

Dacă niciuna dintre metodele de mai sus nu a funcționat, este timpul luării unei măsuri cu impact mai mare, și anume schimbarea locului de muncă. În acest fel, cei care suferă de burnout pot să își recapete energia și să aibă un început nou într-un mediu care le va prii.

Concluzie

Viața profesională vine cu multe provocări de-a lungul anilor. Pe lângă schimbarea pieței muncii, adaptarea skill-urilor sau dobândirea unora noi, crearea de competențe manageriale sau altele care țin de organizare, personalul medical trebuie să aibă în vedere prevenirea sau tratarea burnout-ului atunci când acesta se instalează.

Pentru mulți dintre cei care se confruntă cu burnout-ul nu este un lucru peste care să poată să treacă ușor, însă dobândirea unor obiceiuri sănătoase de-a lungul timpului vor ajuta. 

Despre Autor

Violeta Dan

Entuziastă, neobosită visătoare și cititoare avidă. Sunt o admiratoare a poveștilor bine spuse, a celor care inspiră, motivează, aduc plus valoare și o viziune nouă, dar care sunt bine documentate și splendid realizate.

Facebook Comment