Empatia, cel mai bun medicament? Cum construim o relație de încredere cu pacientul

Medicii și asistenții medicali experimentează o gamă largă de emoții atunci când îngrijesc pacienții. Unul dintre cele mai importante instrumente necesare pentru a gestiona aceste emoții este empatia.

Compasiunea și empatia au un rol crucial în practica medicală, atât pentru pacienți cât și pentru medici. Fie că vorbim despre scăderea numărului de erori, reducerea burnout-ului sau creșterea notorietății personale, cadrele medicale, managerii și pacienții au numai de câștigat din cultivarea acestei abilități. 

Ce este, de fapt, empatia?

Înainte să vorbim mai departe despre empatie, să încercăm să o definim. Pe scurt, empatia este definită ca abilitatea cuiva de a înțelege și de a împărtăși sentimentele altuia, fără a fi nevoit să treacă prin aceeași situație. Este capacitatea de a ne pune pe noi în pantofii altuia, de a simți prin ce trece acea persoană și, totodată, de a-i împărtăși emoțiile și sentimentele. 

Empatia – înnăscută sau deprinsă?

În prezent nu există o dovadă clară a faptului că anumite persoane se nasc cu abilitatea de a fi empatice sau o dobândesc de-a lungul vieții, dar sunt câteva indicii care ne fac să realizăm că această aptitudine se poate dezvolta cu timpul.

În domeniul medical îmbunătățirea abilităților de observare poate să conducă la o detectare mai ușoară a stării emoționale a unui pacient, în timp ce îmbunătățirea abilităților de comunicare poate să ajute un medic să-i transmită pacientului mai ușor sentimentele. 

Citește și: Care este rolul empatiei în medicină

O modalitate prin care empatia se poate dezvolta este autoreflecția, care ajută un observator să devină mai conștient de propriile emoții și, ulterior, să-și îmbunătățească capacitatea de a fi empatic față de un altul. Unii o au în mod natural, pe când alții o dezvoltă de-a lungul carierei.

Importanța empatiei în domeniul medical

În domeniul medical, empatia reprezintă capacitatea de a înțelege sentimentele pacienților și de a le facilita un diagnostic mai precis și un tratament corespunzător. Totodată, această aptitudine conduce la recunoașterea și validarea fricii, a anxietății, a durerii și a îngrijorării pacienților.

Empatia poate să se extindă mult dincolo de istoricul medical, de semnele sau simptomele unui pacient. Este mai mult decât un diagnostic și tratament clinic. Empatia cuprinde o conexiune și o înțelegere care includ mintea, trupul și sufletul. Exprimarea empatiei este extrem de puternică și eficientă, creează încrederea pacientului, calmează anxietatea și îmbunătățește rezultatele parcursului medical.  

Multe dintre studii au arătat că empatia și compasiunea sunt asociate cu un mai bun răspuns la medicație, dar și la reducerea cazurilor de malpraxis, mai puține greșeli și satisfacția crescută a pacientului. 

Te-ar putea interesa și: 9 metode prin care sa iti arati grija fata de pacient

Subiectul empatiei în domeniul medical a fost abordat și în cadrul cadrul conferinței  Leaders in Healthcare România, unde dr. Nicolae Iordache, consultant și coach, absolvent al Facultății de Medicină UMF „Carol Davila”„ din București și al unui program MBA, autor al cărții Cine ești tu, doctore?, a vorbit despre empatie și compasiune în practica medicală, subliniindu-le importanța.

„Știu că acum treci printr-o experiență grea și vreau să știi că sunt aici pentru tine. Unele lucruri pe care ți le voi spune astăzi ar putea fi dificil de înțeles și aș vrea să fii confortabil în a mă întrerupe dacă spun ceva care poate crea confuzie sau pare lipsit de sens. Suntem aici împreună și vom trece împreună prin asta. La final de consultație – Știu că treci printr-o experiență grea și vreau să întăresc că suntem împreună în această situație și îți voi sta alături la fiecare pas pe acest drum.”

Așa a început el prezentarea sa în cadrul conferinței – un discurs orientat spre compasiune. Un discurs obișnuit al unor oncologi care aveau să transmită vești proaste unor pacienți înrolați într-o cercetare, dar care a convins martorii consultației să perceapă medicii ca fiind mai călduroși, grijulii, sensibili și plini de compasiune, în timp ce nivelul de anxietate a scăzut drastic în acel grup.

Citește și: Dr. Nicolae-Iordache Iordache: Compasiunea este adevăratul Nord al busolelor medicilor

Cum aplicăm empatia în medicină

Când luăm în calcul tratarea unui pacient, aceasta nu poate avea loc în lipsa unui set complet de măsuri și tactici care să ajungă să cunoască afecțiunile, dar și trăirile pacientului pentru găsirea celor mai bune soluții de tratament. 

Pentru a face acest lucru, ar trebui parcurse mai multe etape:

• Ascultă pacienții cu atenție – minimizarea trăirilor pacienților pot duce la erori. Pacienții își cunosc corpul și știu mai bine decât orice specialist cum reacționează la anumite tratamente pe care le-au urmat. În plus, fiecare pacient este diferit, de aceea este absolut necesar ca medicii să îi asculte.
• Tratează pacientul ca pe un membru al familiei – Urmând acest sfat, medicii pot să se gândească mai aplicat la repercusiunile acțiunilor lor. 
• Plasează-te la nivelul pacientului – Dacă medicul adoptă o poziție de superioritate, poate face pacienții să se simtă inconfortabil. Tocmai de aceea este de evitat un comportament care să-i pună în condiții de inferioritate.
• Adaptează-te la cultura pacienților – De-a lungul carierei, medicii vor trata persoane din toate categoriile sociale, de toate vârstele și din culturi diferite. Un bun profesionist știe să evite sensibilități culturale și îi tratează pe toți în mod egal. Aceasta poate fi, de asemenea, un semn de empatie.

Comunicarea cu pacientul, cheia unei relații de încredere

Nu putem vorbi despre empatie și construirea unei relații cu pacientul, fără să amintim de importanța comunicării (empatice). Comunicarea este o abilitate cheie pentru a ne conecta cu ceilalți. Atunci când vrem să comunicăm eficient, trebuie să știm că limbajul corpului înseamnă mai mult de jumătate din comunicarea unui mesaj în relația medic-pacient. Declarația îi aparține dr. Raluca Teleanu, la conferința Leaders in Healthcare România, organizată de MedicHub și MEDIjobs.

Medicul specializat în neurologie pediatrică a atras atenția că un specialist stabilește atunci când este în fața unui pacient din ce poziție vrea să comunice cu acesta: va comunica pasiv, asertiv sau agresiv. „Eu mărturisesc că nu știam această regulă de comunicare a unui medic care spune: 55% din comunicare este limbajul corpului. Acesta este un lucru important asupra căruia ar trebui să reflectăm, chiar și când luăm o anamneză. (…) Tonul înseamnă 38% și abia 7% e cuvântul vorbit”, a explicat Raluca Teleanu.

Important este de reținut că, în relația cu pacientul, o comunicare agresivă evident va aduce un același tip de reacție vizavi de comportamentul medicului. Pentru o comunicare eficientă și adaptată la situația în care se află un medic, este importantă inteligența emoțională. Potrivit dr. Teleanu, inteligența emoțională presupune abilități bune de ascultare, capacitate de soluționare a problemelor, dar și construirea unei relații de încredere.

Citește și: Pacienții dificili – ce este de făcut?

Cum se întorc empatia și compasiunea înapoi la cei care o practică 

Compasiunea nu vine doar în sprijinul pacienților, ci ajută și profesioniștii în domeniul medical, prin faptul că reduce erorile medicale, reduce burnout-ul și consolidează brandul de doctor. Potrivit dr. Nicolae-Iordache Iordache, depersonalizarea apare atunci când personalului medical nu-i pasă de pacienți. Ajunge într-o stare de oboseală și stres, încât orice pacient e la fel ca oricare altul. Îl tratează ca pe un obiect sau devin insensibili sau duri față de nevoile pacienților și poate fi percepută ca un fel de anti-compasiune.

Conform studiilor prezentate de acesta, unii medici cu scoruri înalte de depersonalizare au avut o probabilitate de 50% mai mare de a produce o eroare medicală majoră comparativ cu cei cu scoruri mici. Mai mult, aceștia au o probabilitate de patru ori mai mare de a oferi pacienților ingrijire substandard. De asemenea, Dr. Nicolae-Iordache Iordache a arătat și că epuizarea emoțională este corelată cu mortalitatea crescută în ATI, avertizând asupra situației din România, unde personalul ATI este suprasolicitat de multă vreme. 

„Mai mult de-atât, pacienții tratați cu compasiune își dau în judecată medicii mai rar, prin urmare mai puține conflicte și acuzații de malpraxis. Deci dacă ai compasiune faci erori mai puține, iar dacă tot se întâmplă să faci o eroare, găsești mai multă înțelegere la pacient. Nu mi se pare puțin lucru. Cât despre burnout, este un lucru interesant de urmărit: se pare că dacă medicilor le pasă mai mult de pacienții lor și îi tratează cu mai multă empatie și compasiune, sunt sensibil mai puțin expuși la burnout. Sunt concluziile unei revizuiri sistematice a 10 studii publicate”, a mai explicat medicul.

Te-ar putea interesa și: Cum poate crește calitatea profesională a medicilor. Care sunt soluțiile propuse de speakerii conferinței Leaders in Healthcare România

Nu uita să te îngrijești și pe tine

Deși munca în domeniul sănătății este una plină de satisfacții, personalul medical se confruntă adesea cu zile de lucru stresante și program prelungit. În cazul pandemiei de coronavirus, medicii și asistenții din întreaga lume au răspuns la situații stresante și dificile timp de luni de zile, fără niciun răgaz. Deși această muncă este necesară și oferă împlinire, poate conduce la burnout sau tulburări emoționale, dacă nu vă îngrijiți.

Potrivit unor studii, o treime dintre asistenții medicali se confruntă cu epuizare emoțională, un sfert se simt depersonalizați și 38% simt un nivel scăzut de realizare personală – toate trei fiind componente ale epuizării. Având în vedere că impactul burnout-ului are consecințe grave asupra bunăstării personale și asupra îngrijirii oferite pacienților, este important să vă oferiți aceeași îngrijire și înțelegere acordate pacienților.

Citește și: Și asistenții medicali au nevoie de terapie: 6 măsuri necesare pentru a gestiona stresul și epuizarea și a preveni erorile medicale în nursing

Pentru orice persoană care lucrează în sistemul medical, există două ingrediente psihologice cheie care vă pot ajuta să gestionați mai bine factorii de stres de la locul de muncă și să vă cultivați bunăstarea mintală – autocompasiunea și detașarea.

Autocompasiunea este „capacitatea de a răspunde cu bunătate și înțelegere față de sine în momente de eșec sau de suferință”. S-a constatat că personalul medical care face acest lucru are rate mai mici de epuizare și o mai mare eficiență în gestionarea stresului. 

Detașarea este o strategie de adaptare care se concentrează pe capacitatea de a vă  deconecta mintal de locul de muncă, atunci când nu vă aflați  la serviciu. S-a demonstrat că un nivel sănătos de detașare îmbunătățește reglarea emoțională în rândul asistenților medicali și contribuie pozitiv la bunăstarea generală.

Autocompasiunea și detașarea pot fi ambele valorificate pentru a ajuta la combaterea epuizării emoționale și pentru a vă ajuta să realizați eficient rolul esențial de îngrijire. Nu este ușor să găsești un echilibru între viața profesională și cea personală. Nici să înveți să te concentrezi asupra propriilor nevoi atunci când munca ta înseamnă să te concentrezi asupra nevoilor celorlalți nu este ușor. Cu toate acestea, se poate face. Este timpul să vă puneți pe primul loc și să realizați că puteți fi cu adevărat acolo pentru pacienții care au nevoie doar atunci când v-ați făcut timp și v-ați îngrijit și de propria persoană.

În concluzie, medicii, asistenții medicali și ceilalți profesioniști din domeniul sănătății sunt puși în fiecare zi în fața unor situații care necesită empatie și compasiune. Dacă pentru pacienți, abordarea cu compasiune se traduce în managementul mai bun al suferinței, rezultate mai bune și viață mai lungă și de calitate, pentru personalul medical înseamnă burnout redus, erori mai puține și satisfacție profesională. De aceea, fie înnăscută, fie dobândită, empatia este o aptitudine indispensabilă în sistemul de sănătate.

Ești specialist medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Alexandra Ariton

Fire curioasă și creativă, privesc cu entuziasm comunicarea online. Cred în storytelling și puterea textelor care informează, captează și inspiră publicul.