Comunicarea în relația medic-pacient în vederea stabilirii diagnosticului corect

Fenomenologia (adică „studiul fenomenelor”) este un curent filosofic ce datează din secolul al XX-lea și care încearcă să descrie structura experienței așa cum este ea reprezentată în conștiință, nu ca fapte, ci ca esență a lucrurilor, fără să apeleze la teorii sau la metode din științele naturii, motiv pentru care ar trebui inclusă în curriculum școlar medical. 

Merleau-Ponty, Husserl și alții au pus accentul pe faptul că organismul uman este mai mult decât un obiect ce ne este familiar, acesta reprezintă structura existenței în lume, el este mijlocul cu ajutorul căruia gândim, percepem și acționăm, tocmai de aceea o boală ne afectează atât de mult existența, pentru că ne poate împiedica să facem cele mai simple acțiuni, precum a urca scările sau a ne întâlni cu prietenii.

În acest sens, fenomenologul Kay Toombs relatează despre rolul pacientului în vindecare în felul următor: „Dacă tratamentul se axează doar pe simptomele fizice, ignorând adevăratele cauze, pacientul începe să se simtă precum un obiect.” 

Citește și Cum modelează mass-media percepțiile despre îngrijirea sănătății și vizita la doctor

Este de menționat faptul că deși medicina a evoluat foarte mult, supremația cunoștințelor empirice asupra abordării subiective are și dezavantaje, printre care sentimentul indus pacienților, că sunt doar un număr într-o statistică și totul trebuie să meargă foarte repede.

În acest sens, un studiu de caz din anul 2019 a scos la iveală faptul că pacienții sunt întrerupți de către medici o dată la 11 secunde, în timp ce doar în proporție de 36% au fost întrebați de ce s-au prezentat la control (procent care crește până la 49% la medicii generalisti și scade chiar și la 20% la cei specialiști). În plus, în anul 2014, un alt studiu a dezvăluit că cel puțin 1 din 20 pacienți este diagnosticat greșit și în clinicile mari, 1 din 5 pacienți se întorc la control.

Acestea fiind zise, ca medic, ar trebui să ai în vedere că ceea ce pacienții aleg să dezvăluie prima oară este de fapt ceea ce-i supără și că până și datele științifice se mai pot schimba.

Te-ar mai putea interesa și Top 10 calități ale unui medic apreciat de pacienți

Anamneza este, așadar, doar o metodă de a cunoaște pacientul după nume, vârstă, istoric medical, simptome, durata acestora și mediu de viață, nu este un diagnostic în sine. În graba stabilirii cât mai repede a unui diagnostic final și a metodelor de tratament facil, prioritizarea faptelor obiective și a tehnologiei privează oamenii de timp și experiențe care să conteze, de aceea, dacă vrei să cuprinzi complexitatea unui om care îți trece pragul cabinetului medical, trebuie să-i acorzi timpul necesar pentru a-l asculta cu adevărat, nu doar a bifa câteva căsuțe pe un formular.

Este adevărat însă că pentru așa ceva trebuie să se schimbe ceva fundamental în sistem, nu doar în mentalitatea oamenilor, pentru ca profesorii de medicină să poată pună accentul mai mult pe latura umanistă, iar relatia medic-pacient să poată fi una bazată pe încredere.

Ești medic și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România. 

Ioana Roșca

Pasionată de călătorii și lectură, urmează o carieră în jurnalism deoarece își dorește ca în fiecare zi să îmbine utilul cu plăcutul. Iubește provocările, noutățile și vede întotdeauna partea bună a oamenilor, încercând să fie prietenă cu toată lumea și să învețe mereu câte ceva de la oricine.