Quiet quitting: ce înseamnă, cum afectează compania și ce poți face pentru a preveni acest fenomen

După doi ani de criză sanitară, piața muncii din întreaga lume s-a schimbat semnificativ. Mulți angajați au ajuns în situația de a înțelege că timpul petrecut alături de familie și de cei dragi este cel mai important pentru ei, motiv pentru care au intervenit modificări importante în ceea ce privește percepția lor referitoare la locul de muncă. Unii își doresc să lucreze mai mult de acasă, alții vor mai multe beneficii extra-salariale și mai multe zile libere. Ce este însă sigur este că tendințele pe piața muncii s-au schimbat. 

Printre noile trenduri ce au apărut în acest an pe piața muncii se numără și așa numitul “Quiet quitting”, o tendință ce ar putea fi tradusă prin “renunțare tăcută”. Ce înseamnă, de fapt, acest trend cu care se confruntă în ziua de astăzi multe companii din lumea întreagă? Ei bine, quiet quitting-ul presupune ca un angajat să facă minimul necesar pentru a rămâne la locul de muncă, fără a face niciun efort suplimentar pentru a își impresiona superiorii sau pentru a obține rezultate mai bune. Practic, interesul angajatului pentru job este redus la minim. 

Trendul a apărut pentru prima dată în timpul celor doi ani de criză sanitară pe TikTok, rețeaua de socializare care și-a câștigat popularitatea în afara Chinei chiar în acea perioadă în care autoritățile din multe țări ale lumii impuseseră restricții în vederea limitării răspândirii pandemiei de coronavirus. Postările care îndemnau pe angajați să încetinească ritmul de lucru la locul de muncă și să își reevalueze cariera profesională s-au viralizat rapid, convingând mulți salariați chiar să renunțe la joburi și să își îndrepte atenția către pasiunile lor. 

Totuși, cum au ajuns oamenii să fie convinși atât de ușor în această privință?! Mai degrabă este vorba despre un cumul de factori. În primul rând, petrecând mai mult timp acasă, mulți oameni au început să își pună în practică hobby-urile de care până atunci nu au avut timp. Nu a durat mult în unele cazuri până și-au dat seama că acele pasiuni pot fi transformate în mici business-uri care să le aducă suficienți bani pentru un trăi decent și liniștit. Apoi, nu avem cum să trecem cu vederea creșterea costului vieții, facturile din ce în ce mai mari, inflația, recesiunea și așa mai departe. Toate aceste lucruri i-au făcut pe angajații din Generația Z și pe mileniali să își schimbe percepția în legătură cu locul de muncă și cu cariera profesională. 

Citește și: Raport @Medscape 2022 | Burnout-ul și depresia în rândul medicilor, la granița dintre trecut și prezent

Unul dintre inițiatorii trendului “Quiet quitting” este utilizatorul “@zaidleppelin” de pe TikTok, acesta postând pe platforma unul dintre cele mai reușite clipuri pe acest subiect. În clipul video postat, el transmitea oamenilor mesaje precum “Munca nu este viața ta” sau “Valoarea ta nu este definită de randamentul tău productiv”. 

Bryan Creely, coach de carieră, a postat pe aceeași platformă un alt clip video care s-a dovedit a fi extrem de apreciat printre urmăritorii lui. Creely transmitea cu această ocazie următorul mesaj: “Aceasta nu este o strategie pe termen lung sau o strategie pentru cei cărora le pasă să urce pe scară corporatistă, dar pentru cei cărora nu le pasă și care se simt epuizați, poate că trebuie să o luați mai încet, pentru că nu veți fi singurii.”

Atrași fiind de dorința găsirii unui echilibru mai bun între viața personală și cea profesională, mii de alți utilizatori ai platformei au transmis mesajul mai departe și au adoptat trendul la locul lor de muncă. Astfel, quiet quitting a ajuns astăzi să fie tratat drept un fenomen de masă, o tendință a cărei existență nu mai poate fi negată pe piața muncii. Evident, vorbim în același timp și despre o provocare uriașă pentru multe departamente de resurse umane și pentru mulți manageri de companii mai mici sau mai mari. 

Citește și: Carieră sau viața personală? Sau, cum să le împaci pe amândouă

Cum afectează companiile trendul “quiet quiting” 

Ideea de “quiet quitting” este abordată diferit de la angajat la angajat, fiecare văzând această tendință în felul lui. Unii salariați au decis, spre exemplu, să nu mai accepte sub nicio formă munca suplimentară, peste program, dacă nu este plătită. Alții vor să aloce mai mult timp vieții personale și nu mai acceptă să fie chemați la lucru în weekend-uri. Totodată, alții își doresc un program de lucru mult mai flexibil, care să le dea posibilitatea să lucreze de acasă măcar în anumite zile. 

Lucrurile se complică destul de mult însă atunci când vine vorba despre acei angajați care efectiv nu vor să își mai dea interesul deloc pentru jobul pe care îl au. Să nu accepți să stai peste program este una, dar să mergi la muncă și să nu faci nimic sau să faci anumite lucruri doar pentru a le face devine deja extrem de problematic. 

Atunci când angajatul nu mai este interesat de performanță și de randamentul pe care îl dă la locul de muncă, adoptarea acestui trend devine periculoasă pentru companii. De asemenea, la fel se întâmplă și în cazul acelor salariați care chiar și în timpul programului de lucru par să aibă alte priorități. În aceste cazuri, este de la sine înțeles că activitatea de zi cu zi a unei companii va avea de suferit în timp. 

Te-ar putea interesa și: Demotivarea la job: 5 cauze și soluții ca lucrătorii medicali să se bucure (din nou) de ceea ce fac

Cum poate fi prevenit acest fenomen 

În România, fenomenul nu pare să se răspândească la fel de rapid precum o face peste Ocean totuși. Iar asta ne-o demonstrează chiar și un studiu recent realizat de Gallup, care a ajuns la concluzia că angajații români par a fi cel mai dedicați locului de muncă la nivel european. Mai exact, salariații români au un nivel de implicare (engagement) de 31%. În comparație, Italia se află la polul opus la acest capitol, cu un grad de implicare al angajaților la locurile de muncă de doar 4%. 

Asta nu înseamnă însă că nu există motive de îngrijorare. În spatele acestui trend în care angajații decid să nu își mai dea interesul la locul de muncă se regăsesc o serie întreagă de cauze și probleme, începând de la cultura organizațională a companiei pentru care lucrează și până la îngrijorările acestora cu privire la contextul economic pe care îl traversăm. 

Mai departe, epuizarea la locul de muncă, cunoscută și sub denumirea de burnout, poate fi o cauză importantă care îi provoacă pe angajați să nu își mai dea interesul în activitatea de la lucru. Apoi, nerecunoașterea muncii lor îi poate provoca pe mulți salariați să nu se mai implice atât de tare și să prefere să nu facă nimic în plus față de ceea ce este absolut necesar. O altă cauză care ar putea duce la quiet quitting mai este reprezentată și de deteriorarea relațiilor cu colegii de lucru sau cu superiorii, mai ales în acest context în care se lucrează de acasă. 

O rețetă pentru combaterea acestui fenomen nu există, trendul îmbrăcând forme destul de diferite de la o companie la alta. Organizațiile care se confruntă, totuși, cu acest fenomen în rândul angajaților lor ar putea porni o discuție extrem de serioasă de la definirea culturii organizaționale pe care și-o doresc. Angajații trebuie motivați să se implice mai mult în activitatea de zi cu zi de la locul de muncă, fie că lucrează de acasă, fie de la companie. 

Salariații simt nevoia de a fi apreciați la locul de muncă pentru ceea ce fac. Totodată, aceștia au nevoie să vadă că munca lor are importanță și că rolul lor în organizație este unul valoros. În lipsa acestor lucruri, este normal ca angajații să se simtă lipsiți de motivație și să nu își mai dea interesul.

Citește și: Te-ai gândit să renunți la cariera în medicină – de ce este atât de dificil?

Un studiu recent al celor de la Harvard pe acest subiect a ajuns la o concluzie extrem de interesantă, și anume că fenomenul quiet quitting nu este o problemă a angajaților, ci a liderilor. Liderii sunt cei care au misiunea de a le oferi angajaților un cadru de lucru care să îi motiveze să dea randament. Potrivit specialiștilor de la Harvard, liderii ar trebui să regândească complet modul în care implică oamenii într-un mod uman și plin de compasiune, încrederea și empatia devenind noua “monedă” organizațională. 

Liderii au așadar misiunea de a le oferi angajaților o experiență de lucru îmbunătățită. Pentru a face acest lucru, angajatorii trebuie să mențină o comunicare cât mai bună cu angajații, să le ceară constant feedback și să țină cont de acesta. Liderii pot discuta cu angajații lor despre ceea ce se poate face în organizație pentru ca aceștia din urmă să se simtă apreciați. 

În plus, managerii au sarcina de a se asigura că volumul de muncă este unul realist și că angajații nu ajung în poziția de a fi epuizați la locul de muncă. Companiile, indiferent de mărimea lor și de industria în care activează, trebuie să asigure angajaților un cadru care să permită menținerea unui echilibru între viață profesională și cea privată. 

Ești specialist medical și vrei să schimbi locul de muncă? Creează-ți acum un profil pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Adrian Șomai

Îmi plac provocările și sunt cel mai fericit atunci când călătoresc și am șansa de a cunoaște oameni și locuri noi. Nu am studiat jurnalismul, însă mi-a plăcut dintotdeauna să scriu și să ofer informații utile celor din jur. Încerc să prezint într-o manieră accesibilă lucruri pe care și eu le caut, oferind explicații și răspunsuri simple la întrebări esențiale.