?>

Raport @Medscape 2022 | Burnout-ul și depresia în rândul medicilor, la granița dintre trecut și prezent

Raport @Medscape 2022 | Burnout-ul și depresia în rândul medicilor, la granița dintre trecut și prezent

Pandemia de COVID-19 a marcat istoria omenirii pe durata a doi ani prin suferință, pierderi de vieți, resetarea tuturor paradigmelor legate de sănătate sau provocări pe care industria farmaceutică nu le prevedea. Dar există și urmări nu la fel de evidente cu ochiul liber, cum ar fi burnout-ul și depresia, după cum se arată în raportul realizat de Medscapecare expune și scalabilitatea celor două efecte la un an de la debutul pandemiei. Raportul adaugă plusvaloare studiilor și rapoartelor existente, bazate pe subiectul burnout-ului în rândul medicilor, prin relevarea unor aspecte extrem de importante.

Astfel, pe lângă ceea ce știm, deja, respectiv că personalul medical este tot mai efectat de burnout și că managementul are prea puțin grijă de sănătatea emoțională a angajaților din spitale, Medscape dezvăluie insight-uri prețioase în noul său raport, respectiv predispoziția pentru burnout a femeilor din domeniul medical, precum și factorii care acutizează această condiție în cazul lor, ca revenirea la școală a celor mici sau epuizarea în formă continuată în ciuda revenirii la normalitate.

Medicină cu prețul sănătății: Asumare sau exacerbare?

Ne-am dori să nu fie adevărat, însă un outcome (negativ) al pandemiei s-a văzut în bunăstarea emoțională precară a cadrelor medicale. Lanțul trofic lua naștere la locul de muncă și era alimentat acasă de numeroase alte sarcini care, până atunci, nu făceau parte din rutină personală. Responsabilitățile pasate medicilor (și) acasă, cum ar fi școala online, mai apoi teama privind revenirea la școală a copiilor și, implicit, expunerea lor riscului de COVID-19 sau fisurarea relațiilor cu familia și prietenii au suplimentat aportul de stresori, creând astfel un drum cu sens unic: burnout. Și nu este o interpretare pur subiectivă. Publicația însăși a întărit această idee printr-o postare pe Twitter: ”Rezultatele (n.r. raportului) descriu o imagine a medicilor care încearcă să-și îndeplinească misiunea de a îngriji pacienții, dar se luptă să-și mențină propria bunăstare pe fondul unei pandemii globale”.

Citește și: Distanțarea față de familie și prieteni – prețul plătit de cadrele medicale

Burnout-ul, la raport (și) în 2022

Medscape trage de mai mulți ani de zile un puternic semnal de alarmă în ceea ce privește burnout-ul din spitale. A făcut-o și în 2021, prin raportul privind depresia și suicidul în rândul medicilor. Cei 12.000 de medici din diverse specialități care au răspuns sondajului au condus la cinci concluzii revelatoare pe care le voi sumariza mai jos:

1.     Burnout-ul a debutat cu mult înainte de pandemia COVID -19;

2.     Îngrijirea critică este considerată cea mai epuizantă specialitate;

3.     13% dintre medici s-au gândit să se sinucidă, în timp ce 1% au și încercat;

4.     Sarcinile birocratice ocupă 58% în topul cauzelor care declanșează burnout-ul;

5.     Femeile angajate în domeniul medical se confruntă mai mult cu burnout decât bărbații.

Factorii de burnout, scalabili de la un raport la altul

După cum se va vedea în cele ce urmează, scalabilitatea anumitor indicatori folosiți și în raportul precedent poate fi văzută cu ochiul liber în procentele raportului din 2022:

  • Burnout-ul a escaladat: În sondajul inițial, 42% dintre medici au raportat că sunt epuizați, în timp ce în raportul curent, procentul a urcat la 47%;
  • Specialități (tot mai) epuizante: Anul trecut, îngrijirea critică (51%) și bolile infecțioase (49%) au fost printre specialitățile în care burnout-ul a fost cel mai răspândit, prevalența lor urcând în prezentul raport la 56% și 51%;
  • Medicina de urgență, în pragul extenuării: Anul acesta s-a înregistrat o creștere majoră a burnout-ului în rândul medicilor de urgență, care a trecut de la 43% anul trecut la 60%;
  • Burnout-ul a avansat în rândul ambelor sexe: În raportul precedent, 36% dintre bărbați și 51% dintre femei au răspuns că sunt în burnout, în timp ce raportul din 2022 relevă creșteri la 41% și 56%.

Raportul Medscape Physician Burnout & Depression 2022 a fost finalizat de 13.069 de medici din SUA, din peste 29 de domenii de specialitate. Respondenții au fost invitați să răspundă la sondajul online în intervalul 29 iunie 2021 și 26 septembrie 2021, pentru a evalua experiențele acestora legate de epuizare, stres și multe altele. Marja de eroare pentru sondaj a fost de +/- 0,85% la un nivel de încredere de 95%. Întrebările au vizat două planuri, respectiv burnout-ul și depresia, punând un accent deosebit pe impactul lor și în viața personală.

Subiectul nu este unul nou pentru Medscape, dar continuă să impresioneze prin insight-uri noi. De altfel, scopul raportului din 2022 este surprins într-un comunicat de presă al PR Newswire, ce conține declarația lui Leslie Kane, M.A., director principal, Medscape Business of Medicine: „Deși pandemia a fost incredibil de provocatoare pentru medici, al doilea an (n.r. 2021) când societatea s-a redeschis, s-a dovedit a fi și mai provocator. [… ] Rămâne o preocupare majoră faptul că medicii cu depresie simt că trebuie să treacă singuri prin boală, de teama consecințelor profesionale. Post-pandemia oferă o oportunitate pentru medicină de a regândi sistemele și mentalitățile care îi țin pe medici blocați în nemulțumirea și disperarea epuizării și pentru a face schimbări semnificative și de durată”.

Te-ar putea interesa și: Retrospectivă 2021 | Ce s-a întâmplat în sistemul medical în 2021. Pandemia de COVID-19, impact major asupra personalului medical

Medicii nu sunt S-A-F-(E) la locul de muncă

Stres, anxietate și furie, acest trio îngustează calea medicilor către bunăstarea emoțională și o viață liniștită. Bineînțeles, acronimul de mai sus aparține unei interpretări personale, însă nu suntem departe de adevăr. Cadrele medicale nu sunt deloc în siguranță la locul de muncă, dacă ne raportăm la stresul corelat din numeroase surse. Potrivit raportului din 2022, la întrebarea ”Ce contribuie cel mai mult la starea ta de epuizare?”, în topul respondenților se numără:

  • Prea multe sarcini birocratice – 60%;
  • Lipsa de respect din partea administratorilor, colegilor sau echipei – 39%;
  • Prea multe ore petrecute la locul de muncă – 34%;
  • Lipsa controlului/ autonomiei asupra propriei vieți – 32%;
  • Salarii mici – 28% etc.

Bărbații sunt de pe Marte și femeile de pe Venus. Până la burnout

Raportul a constatat, de asemenea, diferențe de gen în ceea ce privește ratele de burnout, femeile fiind mai predispuse să se simtă epuizate (56%) decât bărbații (41%), ca urmare a temerilor și anxietăților adăugate unui program deja încărcat:

Când vorbim de burnout pe durata pandemiei, raportul relevă o ”răsturnare de situație” printr-o apropiere procentuală între femei și bărbați. Întrebați dacă se simt mai mult sau mai puțin epuizați în prezent decât în timpul lunilor de carantină din pandemie, 50% dintre bărbați și 60% dintre femei au răspuns că resimt o epuizare acutizată la momentul sondării (2021).        

Și, dacă tot am intrat pe făgașul planetelor, continuăm în aceeași notă, fiindcă raportul Medscape mai relevă un aspect neașteptat. Bineînțeles, epuizarea nu apare din pricina unei zile mai puțin bune sau a indispoziției, ori a zodiacului nefavorabil unora, dar personalitatea pare să aibă un aport în declanșarea acestei stări. Astfel, întrebați dacă tipul de personalitate este un factor care contribuie la starea de epuizare resimțită:

  • 34% dintre medici au răspuns cu ”da”;
  • 43% au răspuns cu ”nu”;
  • 23% pendulează între cele două răspunsuri.

O altă descoperire este legată de factorul vârstei. Maturitatea vine odată cu vârsta sau cel puțin așa suntem înclinați să credem. Însă raportul Medscape arată că, indiferent de vârstă, medicii se susțin la unison și cred că vârsta e doar un număr și nu influențează felul în care un alt practician își gestionează stările de epuizare:

În același peisaj al predispoziției la burnout intră și istoricul familial. Întrebați dacă au în familie membri care au suferit sau suferă de depresie:

  • 29% dintre medici au răspuns că au membri cu depresie clinică;
  • 21% au răspuns că au membri cu depresie moderată;
  • 39% au răspuns că nu au cazuri de depresie în familie;
  • 13% sunt nesiguri.

Citește și: Studiu: Nivel crescut de stres în rândul salariaților medicali. Top 16 efecte negative ale pandemiei, în România

Nicio muncă secție nu e ușoară

Ratele de burnout au variat, de asemenea, în funcție de specialitate, medicina de urgență raportând cea mai mare rată de 60%. Potrivit Medscape, acesta a fost un salt semnificativ față de anul trecut, când 43% dintre medicii specializați în medicina de urgență au raportat că s-au confruntat cu epuizare. Specialitățile medicale cu cele mai mari rate de epuizare raportate au fost îngrijirea intensivă (60%), îngrijirea critică (56%), obstetrică și ginecologie (53%), boli infecțioase și medicină de familie, ambele având un procent de 51%:

Medicii sunt de părere, însă, că burnout-ul se poate regăsi și în alte meserii. De pildă, 64% dintre aceștia sunt de părere că asistentele medicale experimentează burnout-ul la niveluri similare cu alte lor, în timp ce 59% dintre ei consideră că polițiștii sunt o categorie la fel de expusă epuizării la locul de muncă, urmați de profesori, în procent de 36%.

Top 4 aspecte care contribuie zilnic la starea de epuizare a medicilor

Medscape oferă medicilor șansa să vorbească despre hibele administrative ale minunatei lor profesii. Sună trist, pentru că scopul lor nobil este apărat cu prețul sănătății, fiind supuși unei munci suplimentare în loc să-și dedice timpul îngrijind pacienți. Răspunsurile medicilor participanți la sondaj nu mai au nevoie de niciun comentariu:

  • ”Abia petrec suficient timp cu majoritatea pacienților, alergând de la unul la altul; iar după aceea petrec ore întregi documentându-mă, întocmind diagrame cu istoricul medical al pacientului, lucrând cu rapoarte. Mă simt ca un funcționar, doar că mai bine plătit”;
  • ”Angajații sună să anunțe că nu pot veni la serviciu fiindcă nu se simt bine, alergăm cu toții încercând să găsim rapid lucrurile de care avem nevoie și să terminăm tot ce avem de făcut. E ceva ce nu se termină niciodată”;
  • ”Unde sunt pacienții care făceau să merite toate aceste lucruri? Toată lumea pare să fie acum prost dispusă”;
  • ”Acasă sunt la fel de multe lucruri de făcut și haos ca la serviciu; nu mă pot relaxa niciodată”.

În unele unități sanitare predomină un mediu de lucru stresant

Respondenții au oferit un alt insight de-a dreptul neașteptat. Aceștia au spus că unitatea sanitară în care lucrau le-a afectat și stările de stres și epuizare. În special, medicii care lucrează în ambulatoriu sunt mai epuizați (58%), urmați de cei din organizații medicale (50%) și spitale (48%):

În acest peisaj gri, apare, însă, o rază de speranță. Da, fluxul și mediul de lucru din anumite unități sanitare pot fi stresante, dar din fericire, unele vin în sprijinul angajaților lor. Întrebați dacă la locul de muncă li s-au pus la dispoziție programe pentru reducerea stresului și epuizării:

  • 42% au spus că da;
  • 41% au spus că nu;
  • 17% au spus că nu știu.

Te-ar putea interesa și: Efectele post-COVID 19 în țările care au ieșit din criză: tehnologii noi și un sistem de sănătate publică modern, esențiale în luptă cu pandemia

De parcă nu era suficient, COVID-19 a umbrit și ultima fărâmă de bucurie a medicilor

Simt să reiterez faptul că și medicii sunt oameni. Sunt eroi, salvează vieți din ghearele morții, sunt stâlpii care susțin fundația organismului uman în fața bolilor, însă, în final, sunt oameni; au familii, au prieteni, au cunoscuți pe care i-au pierdut  din cauza coronavirusului, stres adăugat unui flux de lucru suprasolicitant, alături de mulți alți factori. Prin urmare, apariția virusului a diminuat sentimentul de fericire la locul de muncă – 47% – în timp ce mai mulți – 36% – au început să se simtă mai nefericiți la momentul sondajului decât înainte de COVID-19:

Burnout-ul este bagajul pe care mulți medici îl iau cu ei acasă

Și nu este de mirare. Epuizarea îi urmărește pe medici atât în viața profesională, cât și acasă, în relația cu familia, prietenii etc. Întrebați cât de severă este epuizarea în cazul lor:

  • 24% au spus că epuizarea le impactează viața puțin sau deloc;
  • 22% au spus că epuizarea are un impact moderat asupra vieții lor;
  • 54% au răspuns că epuizarea are un impact puternic/ sever asupra vieții.

Efectele sunt inevitabile. Întrebați dacă epuizarea le-a afectat negativ relațiile, 68% au răspuns afirmativ:

În plus, medicii participanți la sondaj au descris și cum resimt zi de zi epuizarea:

–   ”Nu mai am dispoziție să socializez; nu mai am răbdare și sunt tot mai irascibil”;

–    ”Sunt tot timpul obosit, am probleme de concentrare, nu petrec suficient timp alături de copii, am certuri tot mai dese cu partenerul de viață”;

–    ”Sunt  morocănos și nu-mi face plăcere să ies, nu-mi mai pasă de nimeni și nici de hobby-urile mele”.

Dr. Yellowlees, Wellness Director al UC Davis Health și profesor de psihiatrie la Universitatea din California, a declarat, de asemenea, că „relațiile apropiate și intime sunt factorul cel mai protector pentru sănătatea noastră mintală”. Din păcate, burnout-ul are un impact negativ asupra relațiilor, după cum o arată procentul de 68% dintre medici care au raportat că burnout-ul a avut un efect negativ asupra relațiilor lor.

Citește și: Riscul isteriei în masă: cum pot medicii și sistemele de sănătate să reducă frica generată de COVID-19, în rândul populației

Fiecare se descurcă (cu burnout) cum poate

Pentru a face față epuizării, 48% dintre medici au spus că au făcut mișcare, în timp ce 45% au spus că s-au izolat de ceilalți și 41% au spus că au vorbit cu membrii familiei sau prieteni apropiați:

Iar tacticile sunt aplicate și la serviciu. Astfel, la întrebarea ”ce ai făcut pentru a atenua epuizarea la locul de muncă?”:

  • 29% dintre medici au răspuns că au făcut meditație și și-au redus orele de lucru;
  • 17% dintre aceștia au făcut schimbări ale fluxului de lucru sau la nivelul personalului pentru a avea un program mai puțin încărcat;
  • 16% dintre aceștia s-au adresat angajatorului/ administratorului cu privire la presiunea legată de productivitate.

Respondenții oferă soluții practice pentru eliminarea epuizării de la sursă

Să ”tai răul de la rădăcină”, cu alte cuvinte. Raportul Medscape a oferit șansa respondenților să vină cu propuneri de soluții aplicabile în clinici și spitale, pentru diminuarea epuizării și preîntâmpinarea burnout-ului la locul de muncă. Astfel, medicii au identificat acțiuni specifice legate de muncă ce au un potențial destul de mare în atenuarea stărilor de epuizare și stres. Dintre medicii chestionați, 39% au spus că un program de lucru flexibil i-ar ajuta la reducerea epuizării, în timp ce 38% au spus că o compensație sporită ar putea fi soluția:

Este important de precizat faptul că 15% dintre medici au spus că un nou loc de muncă i-ar ajuta să-și reducă sentimentul de epuizare, reflectând alte studii care sugerează că un nou job poate fi remediul care îi scapă de burnout pe angajați. Totuși, acest deznodământ poate fi ocolit dacă personalul medical primește ajutor din partea managementului în vederea promovării unei bune stări emoționale. Găsești inspirație pentru recomandări și exemple de măsuri luate de managementul din spitale pentru redresarea sănătății emoționale a angajaților în articolul Medijobs.

De ce nu solicită medicii ajutor când sunt epuizați?

Am spune că de teamă și rușine. Însă raportul a identificat motivele reale pentru care medicii nu au căutat ajutor atunci când se simțeau epuizați. Aproximativ jumătate dintre medici cred că pot face față singuri suferinței emoționale. În plus, teama că angajatorii sau un consiliu medical să descopere este mare. Unii medici au raportat probleme grave de carieră atunci când au fost dezvăluite probleme de sănătate mintală și, în general, există încă un stigmat cu privire la sănătatea mintală în societate:

Această tendință de a ”masca” adevărul poate avea consecințe ireparabile pentru medicii afectați de burnout și depresie. Din păcate, acesta a fost cazul dr. Lorna Breen, care s-a sinucis în 2020, în timpul pandemiei de COVID-19. Teama că-i va fi revendicată licența medicală a împiedicat-o să se adreseze unui specialist pentru a vorbi despre epuizarea resimțită la acest moment. Congresul a adoptat Legea de protecție a furnizorilor de servicii medicale Dr. Lorna Breen pentru a preveni alte cazuri de suicid în rândul medicilor. Gary Price, MD, președinte al Fundației Medicilor, întărește mesajul asumării în declarația sa: „Mulți medici nu apelează la specialist pentru a se îngriji de sănătatea lor mintală, din cauza fricii de consecințe negative la locul de muncă, inclusiv pedeapsa, excluderea, pierderea licenței sau chiar pierderea locului de muncă”.

Citește și: Discuții TED despre pandemia COVID-19. Care sunt părerile specialiștilor

În extensia acestei tendințe nesănătoase a medicilor, de a-și ascunde adevărata condiție, întrebați dacă au beneficiat de serviciile companiilor sau furnizorilor care oferă programe pentru reducerea burnout-ului:

  • 43% dintre medicii participanți la studiu au răspuns că nu au beneficiat și nici nu au de gând;
  • 46% au răspuns că nu, însă iau în calcul să beneficieze,
  • 11% au răspuns că au beneficiat de astfel de programe.

Depresia în rândul medicilor, o realitate (re)confirmată

Și depresia poate beneficia de prezumția de nevinovăție. Poate că medicii nu au făcut cunoștință cu această boală tăcută după ce au început să profeseze. Poate că alți factori, separați de cei întâmpinați la locul de muncă, au activat depresia. Însă raportul Medscape relevă altceva. Da, există o categorie izolată a celor care s-au confruntat cu depresia înainte de a se angaja în domeniul medical, dar predomină categoria celor în cazul cărora depresia a apărut odată cu profesia, în procent de 62%:

Un alt adevăr trist comunicat prin raportul Medscape este că depresia nu cunoaște granițe profesionale. Da, (și) medicii sunt oameni și pot cădea pradă acestei boli neiertătoare, în contextul stresului și gradului de epuizare despre care am vorbit anterior. Și mai avem parte de o reconfirmare a unui tabu amplu dezbătut. Oamenilor, în general, le este rușine să vorbească despre depresie, din pricina unor preconcepții adânc înrădăcinate. 

Astfel, raportul relevă că prevalența depresiei în rândul medicilor este de:

  • 24% respondenți cu depresie clinică (depresie severă care se manifestă pe timp îndelungat și care nu este cauzată de un episod dureros);
  • 64% respondenți cu depresie ușoară (se simt deprimați, supărați);
  • 5% preferă să nu răspundă.

Prezența depresiei în rândul cadrelor medicale este un fenomen ce ia amploare. Uneori, însă, este confundată cu epuizarea, motiv pentru care nu este conștientizată la adevărată să dimensiune.

Burnout versus depresie

În acest sens, Dr. Peter Yellowlees vine cu lămuriri: „epuizarea este un sindrom cauzat de stresul profesional, în timp ce depresia este o boală cauzată de diferiți factori biologici, psihologici și sociali (inclusiv ocupaționali). Ca atare, aceștia pot fi legați cauzal în ambele direcții – burnout-ul poate fi un factor de vulnerabilitate care duce la depresie, iar depresia poate face ca o persoană să fie mai pasibilă de epuizare”.

Iar depresia nu face doar act de prezență, ci are un impact semnificativ asupra vieții și dispoziției medicilor. O spun chiar ei:

  • ”Și acasă mă simt nefericit și am o stare proastă. Mă răstesc la soția mea și la copii când îmi spun și ei lucrurile astea. Chiar și pacienții mei văd că am depresie”;
  • ”Obișnuiam să cred că viața mea va fi grozavă. acum simt că nu există nicio speranță, că starea mea nu va fi mai bună, că nu voi fi niciodată fericit”;
  • ”Simt că efectiv că mă târăsc de la zi la zi, așteptând ca lucrurile să se îmbunătățească”.

Confesiuni sub anonimat: Medicii spun că depresia le afectează relația cu pacienții

Se spune că, dacă tu nu ești bine cu tine, nu vei fi bine în niciun plan și nici în relațiile cu ceilalți. Deși peste jumătate dintre medicii participanți la sondaj, respectiv 53%, au răspuns că depresia nu le-a afectat interacțiunea cu pacienții, celelalte răspunsuri, care însumează un procent de 82%, arată că depresia influențează calitatea actului medical și relația medicilor cu pacienții. Astfel:

  • 34% dintre aceștia spun că se simt ușor exasperați de pacienți;
  • 23% spun că nu mai sunt atât de grijulii atunci când își notează informații despre pacienți;
  • 14% spun că își exprimă frustrările de față cu pacienții;
  • 11% spun că fac greșeli pe care nu le-ar face în mod obișnuit.                       

Concluziile raportului Medscape din 2022 despre burnout și depresie în rândul medicilor:

  • Medicii din secțiile de urgență (60%) sunt expuși la epuizare;
  • Femeile (56%) au o predilecție mai mare pentru burnout;
  • Sarcinile administrative (60%) aduc medicii la epuizare;
  • Tipul de personalitate este un factor care contribuie la apariția burnout-ului (34%);
  • Majoritatea respondenților de până în 35 de ani și +65 de ani consideră că ceilalți medici se descurcă la fel în cazul epuizării;
  • Stresul și presiunea sunt mai resimțite de angajații din ambulatoriu (58%);
  • Epuizarea are un impact sever asupra vieții (54%);
  • Exercițiile fizice sunt modalitatea preferată de medici pentru a face față epuizării (48%);
  • Femeile s-au simțit mai epuizate după debutul COVID-19 (60%) decât înainte de pandemie;
  • Burnout-ul a avut un efect negativ asupra relațiilor sociale (68%);
  • Meditația și reducerea orelor de lucru (29%) au fost măsurile luate de medici pentru a atenua epuizarea;
  • Medicii consideră că asistentele medicale resimt epuizarea la fel ca ei (64%);
  • 64% dintre medici suferă de depresie moderată;
  • Majoritatea medicilor respondenți (62%) nu s-au confruntat cu depresie înainte să se angajeze în domeniul medical;
  • Deși peste jumătate dintre medicii respondenți (53%) spun că depresia nu i-a afectat în relația cu pacienții, exasperarea (34%), neatenția (23%), exteriorizarea de față cu pacienții (14%) sau greșelile frecvente (11%) nu sunt mai puțin importante;
  • Istoricul familial prezintă cazuri de depresie pentru 29% dintre respondenți, în timp ce majoritatea, de 39%, nu au în familie membri depresivi;
  • COVID-19 a diminuat sentimentul de fericire la locul de muncă (47%) și a alimentat starea de nefericire (36%), versus înainte de pandemie;
  • Medicii au grijă de sănătatea lor emoțională și mentală prin timp petrecut alături de familie (68%), activități și hobby-uri relaxante (66%) sau exerciții fizice (63%);
  • parte dintre respondenți (42%) susțin că angajatorul le-a pus la dispoziție programe de reducere a stresului și epuizării, în timp ce aproape tot atâția (41%) nu au beneficiat de acest suport;
  • Medicii respondenți nu au cerut ajutor în tratarea burnout-ului sau depresie crezând că se pot descurca singuri (49%);
  • Un program de lucru mai flexibil (39%) este ceea ce ar putea reduce epuizarea în rândul medicilor;
  • Majoritatea medicilor (46%) nu au beneficiat de programele pentru reducerea burnout-ului, dar sunt dispuși să o facă, în timp ce 43% nu au făcut-o și nici nu sunt deschiși să încerce.

Citește și: Revenirea la normal | Ce schimbări aduce domeniului medical

Concluzii

Raportul Medscape arată că epuizarea în formă continuată este un fenomen tot mai comun în rândul medicilor la mai bine de un an de la debutul pandemiei, adevăr pus pe seama factorilor  de stres care au continuat să apară atât la serviciu, cât și acasă. Astfel, chiar dacă s-a înregistrat o scădere a cazurilor de COVID-19, femeile angajate în clinici și spitale s-au confruntat cu o altă teamă, odată cu revenirea celor mici la școală. Teama că vor lua virusul, alături de discuțiile în contradictoriu privind vaccinul anti-COVID pe care le-au avut cu prietenii și multe alte lucruri, au perpetuat această stare de epuizare în rândul cadrelor medicilor.

Te-ar putea interesa și: Care au fost reușitele liderilor până acum, în pandemia de COVID-19

Avem parte și de o ”răsturnare” de preconcepții, după cum ne arată clasificarea factorilor care contribuie la starea de epuizare a respondenților. Astfel, dacă primul nostru gând ar fi că turele și fluxul de lucru suprasolicitante sunt în fruntea listei atunci când vorbim de stres și epuizare, raportul relevă că sarcinile administrative și birocrația din cabinete sunt, de fapt, răspunzătoare pentru toate acestea.

Nu în ultimul rând, Medscape își îndreaptă atenția către impactul acestor stări asupra vieții personale a medicilor, trăgând încă o dată un semnal de alarmă. Bineînțeles, COVID-19 este, fără doar și poate, un factor care a accentuat burnout-ul, însă nu a și declanșat fenomenul. Totodată, raportul arată că epuizarea nu ține cont de sex, vârstă, specialitate sau profesie. Iar de la burnout la depresie, iar mai apoi la consecințe ireparabile, e doar un pas. Un pas pe care îl putem face înainte, către luarea de soluții, sau înapoi, prin mascarea adevărului.

Ești specialist medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Despre Autor

Alexandra Georgescu

Scriu cu pasiune, ghidată de sens și viziune. Autentică în abordare, iubesc să creionez digital conținuturi actuale și relevante pentru cititori. Cred cu tărie că scrisul este o artă, creativitatea o virtute.

Facebook Comment