Data de 10 septembrie marchează, în fiecare an, Ziua mondială pentru prevenirea suicidului. Scopul este acela de a oferi oamenilor din lumea întreagă posibilitatea de creştere a gradului de conştientizare cu privire la suicid şi la prevenirea acestuia.  

Asociaţia Internaţională pentru Prevenirea Suicidului informează că la fiecare 40 de secunde o persoană își pierde viața din această cauză. Numărul celor care au tentative de suicid este, însă, de până la 25 de ori mai mare, ceea ce înseamnă că mult mai multe persoane au fost pe cale să comită un act suicidar sau au trăit în preajma unei astfel de persoane. 

Se estimează că pentru fiecare viaţă pierdută ca urmare a suicidului, alte 135 de persoane sunt afectate, ceea ce duce la o cifră de circa 108 milioane de persoane afectate de comportamentul suicidar în fiecare an.

Prin prisma profesiei, medicii sunt expuși la foarte multe emoții puternice precum: dorința de a-și salva pacienții, neputința în fața bolii, frustrare în cazul eșecului, frica de a se îmbolnăvi sau lipsa de respect din partea pacienților. Sindromul burnout și depresia sunt întâlnite la profesioniștii din sistemul medical și constituie o problemă gravă, cu implicații serioase pentru practica medicală, care poate duce la suicid. De altfel, sinuciderea este singura cauză de deces care este întâlnită mai frecvent la medici decât la populația generală.

Medicina, profesia cu cea mai mare rată a sinuciderilor. Care sunt principalele motive

Medicii care se sinucid suferă adesea de depresie netratată sau alte boli mintale. Acest fapt subliniază nevoia de diagnostic și tratament precoce al depresiei. Un studiu realizat recent a analizat sinuciderile medicilor pe parcursul unui deceniu, iar concluziile trase de cercetători au fost că între 28 și 40 de medici din fiecare 100.000 de persoane se sinucid, o rată mult mai mare decât cea a populației generale (de 12,3 la 100.000 locuitori).

Citește și: Personalul medical, tot mai afectat de burnout. Cum se manifestă și cum reducem epuizarea

Chiar dacă observă unele semne ale depresiei, majoritatea medicilor (peste jumătate dintre cei chestionați) spun că simptomele nu sunt suficient de severe și ignoră faptul că diagnosticul şi tratamentul precoce pot fi un real ajutor, se arată într-un studiu realizat de Medscape. De asemenea, cei mai mulți medici consideră că se pot descurca și fără ajutor specializat sau argumentează că sunt prea ocupați și nu își pot face timp pentru ședințele de psihoterapie.

Sursă foto: Studiu Medscape (National Physician Burnout & Suicide Report 2021)

Cu toate acestea, efectele depresiei și burnout-ului sunt reale. Anesteziștii sunt urmați de chirurgi, în lista specialităților în care medicii suferă cel mai mare raport de stres, datorită presiunii la care sunt supuși în fiecare zi. În cele din urmă, medicii care lucrează în secția de urgență completează primele trei categorii cu cele mai mari rate de sinucidere. Ginecologii, psihiatrii și medicii de familie sunt alte trei categorii în care profesioniștii au o rată mare de sinucidere. În cele din urmă, lista este completată de radiologi, pediatri și specialiști în medicină internă.

Cercetătorii au declarat că profesioniștii care ajung să se sinucidă pot avea primele simptome atunci când studiază Medicina sau când fac rezidențiatul. Cu toate acestea, anxietatea, depresia, stresul și presiunea sunt principalele motive care conduc profesioniștii din sănătate la sinucidere.

Te-ar putea interesa și: Personalul medical stresat din cauza pandemiei poate primi consiliere psihologică gratuită

Trebuie remarcat faptul că lipsa somnului, care poate fi cauzată de stres și anxietate, este o altă cauză care a determinat unii medici să se sinucidă, deși este una dintre cele mai puțin frecvente.

Pe lista cauzelor care determină unii doctori să se sinucidă se mai află și singurătatea și greșelile făcute în timpul unei intervenții. Toate acestea sunt cauze care au determinat unii doctori să se sinucidă, după cum concluzionează studiul.

Situația este alarmantă și în România

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estima în 2017 că aproape 1 milion de români ar suferi de o formă de tulburare depresivă (tristețe, pierderea interesului și a plăcerii, sentimente de vinovăție sau stimă de sine scăzută). 

Situația alarmantă se reflectă și în rândul medicilor din România. De-a lungul anilor, au fost mai multe cazuri de suicid despre care s-a scris în presă. Unele exemple tragice recente sunt cel al unui medic de numai 28 de ani care lucra la secția ATI, la Spitalul Județean din Timișoara și a doctoriței de 38 de ani care lucra la Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa.

Deși nu există un studiu la nivel național, un proiect-pilot de evaluare psihologică la Spitalul Victor Babeș din Timișoara arată gradul ridicat de epuizare fizică și psihică a celor 250 de medici, asistente, infirmiere, brancardieri etc. care au răspuns, voluntar și anonim, unui chestionar complex propus de psihologul clinician al spitalului. 

Citește și: Studiu: Nivel crescut de stres în rândul salariaților medicali. Top 16 efecte negative ale pandemiei, în România

Potrivit studiului, 56,37% din personalul chestionat are un nivel mediu sau ridicat de burnout, 55,88% se simt extenuați emoțional, 67,16% declară un grad ridicat de stres, iar 64,22% resimt îngrijorare, din lipsa odihnei și a timpului personal. „Un semnal de alarmă este legat de gradul de anxietate. În urma cercetării, s-a constatat o creștere a anxietății, nivelul acesteia ajungând la 34,80 %”, consemnează studiul. Există și depresii, ușoare și medii, constatate la 5 dintre angajați, adică un procent de 9,31% dintre participanți. 

Studiul a vizat, totodată, și posibile soluții. În etapa a treia a proiectului au fost analizate măsuri pentru ca medicii care sunt în linia 1 în lupta cu COVID-19 să poată scăpa de nivelul ridicat de anxietate și stres: zile libere, concedii de odihnă sau întâlniri periodice cu psihologul.

Sfaturi pentru medici

Așadar, cum puteți preveni gândurile suicidare? 

• Apelați la tratament dacă simțiți că aveți probleme de sănătate mintală. Depresia, anxietatea sau problemele cu alcoolul trebuie tratate, altfel pot escalada și scăpa de sub control. 

• Identificați factorii declanșatori sau situațiile cu risc ridicat. Gândiți-vă la situațiile sau factorii care vă sporesc sentimentele de anxietate și gândurile de suicid. Încercați pe cât posibil să evitați acele situații.
  
• Concentrați-vă pe rezolvarea problemelor. Întotdeauna este util să vă gândiți la modalități pentru a vă rezolva problemele. Dacă vă simțiți copleșit, faceți o listă cu problemele cu care vă confruntați. Apoi, faceți o listă cu toate soluțiile la care vă puteți gândi pentru aceste probleme. Puteți cere cuiva în care aveți încredere să vă ajute în acest sens. Rezolvarea a una sau două probleme mai mici din listă vă poate ajuta și oferi perspectivă astfel încât să puteți aborda și probleme mai mari. 

Citește și: 10 moduri în care să faci față situațiilor de stres

• Aveți grijă de voi. A avea grijă de tine este esențial pentru a te simți mai bine. Este important să aveți o dietă sănătoasă, să faceți exerciții fizice în mod regulat, să vă odihniți și să reduceți consumul de alcool, deoarece acestea pot agrava sentimentele de depresie și sinucidere. În calitate de medici știți aceste lucruri, însă trebuie să devină o prioritate și să le puneți în aplicare.

• Aveți o rutină sănătoasă. Păstrați o rutină regulată pe cât posibil, chiar și atunci când aveți perioade în care vă simțiți deprimat. Continuați să vă treziți la ora obișnuită, să nu pierdeți nopțile, să aveți activități planificate, să mergeți la sala de sport sau la cursuri.
  
• Faceți lucruri care vă plac. Când vă simțiți deprimat, faceți o activitate care vă place. Acordarea unei pauze de la gândurile suicidare vă poate ajuta, chiar dacă este pentru o perioadă scurtă de timp.
  
• Discutați cu un prieten de încredere, un membru al familiei sau un profesionist: Este important să vorbiți cu cineva de încredere despre ceea ce simțiți. Uneori, simplul fapt de a vorbi despre cum vă simțiți poate fi de ajutor. Oamenii spun adesea că se simt ușurați că au împărtășit cuiva ceea ce simt, iar discuția vă poate ajuta să vă simțiți mai puțin singuri.

• Dacă aveți gânduri suicidare, nu ezitați să apelați la ajutorul de specialitate. Persoanele afectate de pandemia COVID-19, personalul medical supus condiţiilor de stres sau oricine se confruntă cu presiunea cauzată de pandemie beneficiază de servicii gratuite de sprijin psihologic prin apelarea liniei telefonice 021 9081. Linia are tarif normal și funcţionează de luni până sâmbătă în intervalul 12.00 – 20.00 şi poate fi apelată din toate rețelele telefonice. Apelurile sunt preluate de peste 40 de psihoterapeuţi voluntari ai Asociației de Psihoterapii Cognitive și Comportamentale (APCCR). De asemenea, puteți apela telefonul Verde Antisuicid 0800 801 200, în intervalul orar 19:00 – 7:00.

Te-ar putea interesa și: Criza personală la locul de muncă: cum abordezi această situație

Cum poți ajuta un apropiat

Mulţi dintre cei care au avut tentative de suicid mărturisesc că în momentele cele mai grele, când nu mai vedeau altă soluţie decât aceea de a-şi lua viaţa, ar fi avut nevoie de implicarea unui apropiat sau ar fi avut nevoie ca cineva să nu le ignore suferinţa şi să-şi ofere sprijinul.

Dacă aveți o persoană dragă care a încercat să se sinucidă sau dacă credeți că aceasta este în pericol de a face acest lucru, solicitați ajutor specializat și încercați să le fiți alături. Nu lăsați persoana respectivă să se simtă singură.

Dacă aveți o persoană dragă despre care credeți că se gândește la sinucidere sau v-a spus acest lucru, purtați o discuție deschisă și sinceră cu ea. Nu puteți forța pe cineva să apeleze la ajutor profesional, dar îi puteți oferi încurajare și sprijin. De asemenea, puteți ajuta persoana respectivă să găsească un medic calificat sau un furnizor de servicii de sănătate mintală și să facă o programare. Puteți chiar să vă oferiți să mergeți cu ea, dacă simte că o poate ajuta.

Sprijinirea unei persoane dragi care are gânduri suicidare poate fi un proces epuizant. Este posibil să vă simțiți vinovat, neajutorat sau frustrat când vedeți unele regrese. Profitați de resursele despre sinucidere și prevenirea suicidului, astfel încât să aveți informații și instrumente pentru a acționa atunci când este nevoie. Și foarte important, nu uitați să aveți grijă și de dvs. apelând la sprijin din partea familiei, prietenilor, organizațiilor specializate și profesioniștilor.

Citește și: Obiceiurile la care trebuie să renunți pentru a avea o carieră de succes în medicină

În concluzie, medicii sunt văzuți ca fiind persoane rezistente, care evoluează profesional datorită combinației de presiune, responsabilitate și așteptări ridicate. Însă acest lucru îi face vulnerabili la depresie, singurătate, burnout și, implicit, la tendințe suicidare. În plus, medicii au povara suplimentară a grijii pentru confidențialitate, precum și teama că astfel ar putea apărea consecințe în privința dreptului de liberă practică sau a angajării pe post.

Criza suicidară este „vârful icebergului” și în spatele său stau probleme ce trebuie abordate de la primele semne. Chiar dacă sunteți instruiți să aveți mai întâi grijă de ceilalți, sănătatea voastră primează. Nu puteți îngriji alte persoane fără să aveți grijă și de voi mai întâi. 

Prin discuții deschise despre acest subiect, prin acțiuni dedicate în spitale și clinici putem începe să le oferim medicilor și colegilor noștri care îngrijesc atâtea persoane un acces mai ușor la ajutor.

Ești specialist medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Alexandra Ariton

Fire curioasă și creativă, privesc cu entuziasm comunicarea online. Cred în storytelling și puterea textelor care informează, captează și inspiră publicul.