Codul Muncii este principalul act oficial care reglementează relațiile dintre un angajator și angajații săi, însă în orice companie trebuie să existe și un Regulament Intern care să conțină normele și procedurile ce trebuie respectate pe plan intern în cadrul organizației. Toate aceste norme și proceduri diferă de la o companie la alta, în funcție de specificul activității desfășurate. Prevederile cuprinse în acest Regulament Intern trebuie respectate atât de angajator, cât și de angajați.
Obligativitatea întocmirii unui Regulament Intern este prevăzută și în Codul Muncii, Art. 241 precizând foarte clar că “Regulamentul Intern se întocmește de către angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanților salariaților, după caz”. Mai departe, Art. 246, Alin. 2 prevede, de asemenea, faptul că Regulamentul Intern trebuie întocmit în termen de 60 de zile de la data depunerii dobândirii personalității juridice.
Așa cum se poate înțelege și din prevederile menționate anterior, Art. 226 din Codul Muncii precizează în mod expres că reprezentanții salariaților au dreptul de a participa la elaborarea Regulamentului Intern. În aceste condiții, orice organizație este obligată practic să ia la cunoștință și să țină cont de solicitările angajaților.
Mai departe, Art. 242 din Codul Muncii menționează că Regulamentul Intern al unei companii trebuie să cuprindă cel puțin următoarele categorii de dispoziții:
Reguli privind protecția, igiena și securitatea în muncă în cadrul unității
Angajatorul este obligat să stabilească anumite reguli concrete de protecție, igienă, sănătate și securitate în muncă prin raportare la specificul activității proprii. Atenție, nu este necesară preluarea dispozițiilor prevăzute în alte acte normative care stabilesc diverse norme și reguli în această privință, în această situație ajungandu-se la o supraaglomerare a Regulamentului, ceea ce nu este de dorit.
Citește și: Ce spune legea și Codul Muncii: Concediul de maternitate și reîntoarcerea la muncă
Reguli privind respectarea principiului nediscriminarii și al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnității
Reglementarea în acest caz se face în primul și primul rând prin Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și tratament între bărbați și femei și prin O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Regulamentul Intern trebuia să respecte principiile și regulile generale stabilite prin aceste acte normative. În plus față de acestea, în funcție de activitatea specifică a fiecărei organizații, se pot aduce reguli suplimentare.
Drepturile și obligațiile angajatorului și ale salariaților
Angajatorul poate introduce în Regulamentul Intern anumite drepturi și obligații prin raportare la specificul activității organizației, acestea completând astfel drepturile și obligațiile stabilite deja prin legislația muncii. Astfel, se pot stabili anumite drepturi suplimentare de care pot beneficia angajații, drepturi care nu sunt prevăzute în Codul Muncii. Spre exemplu, putem vorbi despre acordarea unor sporuri specifice condițiilor în care salariații își desfășoară activitatea sau a unor zile libere suplimentare sau a unor beneficii extra-salariale.
Procedura de soluționare pe cale amiabilă a conflictelor individuale de muncă, a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților
Este procedura prin care se stabilește circuitul cererilor sau al reclamațiilor salariaților, termenele și persoanele competente să le soluționeze prin raportare la specificul organizației la nivelul căreia se întocmește Regulamentul. Astfel, sunt evitate blocajele care pot apărea de-a lungul timpului la acest capitol, blocaje care pot da peste cap mai devreme sau mai târziu activitatea unei organizații.
Te-ar putea interesa și: Concediul de odihnă | Cum îl acorzi corect și ce spune legislația
Reguli concrete privind disciplina muncii în unitate
Sunt acele reguli care fac referire la etica, deontologia și modalitățile de comportare a salariaților în cadrul sau în afara unității angajatorului, față de ceilalți salariați sau față de terțe persoane. Toate aceste reguli fac referire, de asemenea, și la relațiile de muncă dezvoltate între salariați și superiori.
Abaterile disciplinare și sancțiunile aplicabile
În funcție de specificul activității organizației, angajatorul va reglementa anumite reguli și norme cu privire la acțiunile și inacțiunile concrete ale salariaților, impunând astfel niște reguli clare de conduită. Prin acest Regulament Intern, angajatorul poate să prestabilească anumite sancțiuni disciplinare pentru săvârșirea anumitor abateri. Atenție însă, aplicarea sancțiunilor va fi făcută numai după efectuarea unor cercetări disciplinare la care salariatul va lua parte.
Citește și: Conflictele de muncă în sectorul medical. Ce spune Codul Muncii și cum sunt reglementate
Reguli referitoare la procedura disciplinară
Sunt regulile și procedurile cu privire la îndeplinirea procedurii legale de cercetare disciplinară, acestea completând dispozițiile generale ale Codului Muncii. Spre exemplu, aceste reguli stabilesc cine este persoana care întocmește un referat de anunțare a abaterii disciplinare, care este componența comisiei de cercetare disciplinară, care sunt regulile de audiere a salariatului cercetat disciplinar și așa mai departe.
Modalitățile de aplicare a altor dispoziții legale sau contractuale specifice
Regulamentul Intern poate stabili, spre exemplu, condițiile în care poate fi suspendat sau desfăcut un contract individual de muncă în anumite situații specifice, precum în cazul absențelor nemotivate spre exemplu. De asemenea, se pot stabili norme specifice referitoare la acordarea repausului săptămânal, la acordarea zilelor libere sau la acordarea și durata concediului fără plată.
Criteriile și procedurile de evaluare profesională a salariaților
Este imperios necesar ca în Regulamentul Intern să existe anumite criterii generale de evaluare a salariaților. De asemenea, este nevoie de o procedură unică de evaluare profesională. Aceste criterii și proceduri de evaluare trebuie să vizeze toți salariații angajatorului sau grupuri de salariați, în funcție de specificul activității prestate de aceștia. Atenție, în acest caz este vorba despre niște criterii generale de evaluare, criteriile individuale de evaluare a salariaților fiind cuprinse în contractul individual de muncă sau într-o anexă a acestuia. În lipsa acestor criterii, evaluarea activității salariaților nu se poate face sub o formă legală.
Aducerea la cunoștință a Regulamentului Intern angajaților
Întocmirea unui Regulament Intern nu este suficientă, compania având sarcina de a îl aduce la cunoștință salariaților. Potrivit Art. 243 din Codul Muncii, Regulamentul Intern își va produce efectele față de salariați numai din momentul informării acestora. Același articol mai precizează faptul că “modul concret de informare a fiecărui salariat cu privire la conţinutul regulamentului intern se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau, după caz, prin conţinutul regulamentului intern”. În plus, Regulamentul Intern trebuie afișat la sediul angajatorului.
Află mai multe despre: Absenteismul la locul de muncă: care sunt cauzele și cum îl combați
Regulamentul Intern se atașează întotdeauna contractului individual de muncă, la fel ca și fișa postului. Salariatul trebuie să ia la cunoștință documentul și să îl semneze odată cu toate celelalte acte necesare angajării. Așa cum spuneam și în rândurile anterioare, Regulamentul Intern își produce efectele numai după ce a fost adus la cunoștința angajaților și a fost semnat.
Modificarea sau completarea Regulamentului Intern
Bineînțeles, în cele mai multe cazuri, Regulamentul Intern suferă modificări mai mult sau mai puțin complexe de-a lungul timpului. Spre exemplu, în timpul pandemiei de coronavirus, multe organizații au impus anumite reguli referitoare la sănătatea și securitatea în muncă. Orice modificare în Regulamentul Intern trebuie discutată mai înainte de toate cu sindicatul sau cu reprezentanții angajaților. După ce este modificat, Regulamentul Intern trebuie din nou prezentat tuturor salariaților, care trebuie să ia act de modificările făcute. Odată cu luarea la cunoștință a modificărilor aduse Regulamentului, dispozițiile acestuia produc efecte față de salariati, ambele părți având obligația legală de a îi respecta toate prevederile.
Importanța Regulamentului Intern într-o companie
La prima vedere este posibil ca Regulamentul Intern să nu fie considerat atât de important, însă vă puteți gândi că acesta va reprezenta cadrul general în care se vor desfășură relațiile de muncă în cadrul organizației. Astfel, alături de normele legale ale legislației muncii și alte norme convenționale, Regulamentul Intern va asigura siguranța și predictibilitatea raportului de muncă. În plus, va stabili cadrul în care se desfășoară activitatea unei organizații, începând de la anumite reguli și proceduri care trebuie respectate și până la drepturile și obligațiile fiecăruia.
În cazul în care un Regulament Intern nu ar exista am vorbi despre o organizație sau o companie în care nu ar exista nici reguli de conduită. Automat, mai devreme sau mai tărziu, își vor face apariția și abaterile disciplinare și alte probleme de tot felul. Astfel, se poate spune că întocmirea corectă a unui Regulament Intern va asigura de-a lungul timpului o bună desfășurare a relațiilor de muncă. În plus, prin intermediul Regulamentului Intern, angajatorul are practic la dispoziție o pârghie prin care poate stabili niște relații de muncă corecte și echitabile.
Pe de altă parte, lipsa unui Regulament Intern ar duce la imposibilitatea aplicării unor sancțiuni disciplinare. Mai mult decât atât, în lipsa unui Regulament Intern, salariații nu vor putea fi evaluați corespunzător. De asemenea, angajații nu vor mai putea beneficia de anumite drepturi care ar putea fi foarte ușor menționate în acest Regulament Intern. Practic, în lipsa unui astfel de act s-ar ajunge inevitabil la un blocaj în ceea ce privește activitatea de zi cu zi a unei organizații.
Angajezi specialiști medicali? Creează un cont de companie, spune-ne ce posturi libere ai, iar noi te conectăm cu candidați calificați.
Îmi plac provocările și sunt cel mai fericit atunci când călătoresc și am șansa de a cunoaște oameni și locuri noi. Nu am studiat jurnalismul, însă mi-a plăcut dintotdeauna să scriu și să ofer informații utile celor din jur. Încerc să prezint într-o manieră accesibilă lucruri pe care și eu le caut, oferind explicații și răspunsuri simple la întrebări esențiale.