Concediul în Codul Muncii: Tot ce trebuie să știi când vrei să ceri concediu fără plată

Ca angajat, există mai multe tipuri de concediu de care poți beneficia în cadrul locului de muncă: concediu de odihnă, concediu medical și concediul fără plată. 

Dacă primele două, concediul de odihnă anual și cel medical, sunt mai bine reglementate și mai bine cunoscute de către angajați, subiectul concediului fără plată este unul un pic mai ambiguu. 

Însă revine în prim-plan mai ales în acest an, dat fiind că pandemia a afectat drastic piața forței de muncă și, implicit contractele de muncă la nivel național – sute de mii de angajați au contracte suspendate sau sunt în șomaj tehnic, mulți fiind nevoiți să intre în concediu fără plată pe o perioadă destul de lungă.  

În rândurile care urmează, află cum este definit dreptul la concediu fără plată în Codul Muncii, cât și toate informațiile pe care e bine să le știi atunci când vrei să soliciți acest lucru companiei pentru care lucrezi.

Codul Muncii: ce este și când poți să ceri concediu fără plată?

Fiecare salariat are garantat dreptul la concediu fără plată, care este separat de zilele de concediu de odihnă, și este prevăzut în Art. 153 din Codul Muncii:

(1) Pentru rezolvarea unor situaţii personale salariaţii au dreptul la concedii fără plată.
(2) Durata concediului fără plată se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

Concediul fără plată poate fi solicitat doar de angajat și este permis doar cu acordul angajatorului (dacă există motive întemeiate sau nu există un act care să reglementeze condițiile pentru acest tip de concediu, angajatorul poate refuza cererea).

Ca angajat, ai dreptul la concedii fără plată în cazul rezolvării unor situații personale, dar acestea nu sunt explicate clar în lege. Prin urmare, nu se poate ști cu exactitate ce înseamnă o situație personală pentru care poți cere concediu fără plată. 

Dar mai există o situație specială în care poți beneficia de concediu fără plată –  concediul pentru formare profesională, cum sunt studiile, de exemplu. Acest tip de concediu „se poate acorda cu sau fără plată” conform Art. 154 din Codul Muncii, din inițiativa salariatului. 

(2) Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza şi fracţionat în cursul unui an calendaristic, pentru susţinerea examenelor de absolvire a unor forme de învăţământ sau pentru susţinerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, cu respectarea condiţiilor stabilite la alin. (1).

Important: Conform Codului Muncii, concediul pentru formare profesională nu trebuie confundat cu perioada de formare oferită și inițiată de angajator (program de perfecționare pentru angajați, cursuri de specializare etc.). Un program de formare profesională oferit de companie este considerat parte din programul de muncă.

Concediul pentru formare profesională poate fi cerut doar de salariat, așa cum stipulează și Art. 155 cu privire la acordarea acestuia:

(1) Concediile fara plata pentru formare profesionala se acorda la solicitarea salariatului, pe perioada formarii profesionale pe care salariatul o urmeaza din initiativa sa.
(2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai daca absenta salariatului ar prejudicia grav desfasurarea activitatii.

În cazul salariaților bugetari, concediul fără plată este reglementat în detaliu de HG nr. 250/1992 (actualizată în 2016), care menționează condiții clare de acordare a acestuia.

Ești asistent medical și abia te-ai angajat? Iată cum ceri concediu la noul loc de muncă

Vechimea în muncă și contribuțiile sociale – afectate sau nu?

Atunci când soliciți zile de concediu fără plată, contractul individual de muncă este suspendat pe acea perioadă, de comun acord. Prin urmare, nu primești salariu pentru că nu există activitate profesională din partea ta, la locul de muncă. 

Astfel, perioada de concediu fără plată nu este luată în calcul pentru vechimea în muncă și nici la stagiul de cotizare în sistemele de asigurări sociale.

Excepție: În cazul concediului pentru formare profesională, aprobat în prealabil de angajator, acesta este luat în calcul pentru vechimea în muncă și stagiu de cotizare, conform Art. 158 din Codul Muncii:

Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual şi este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce priveşte drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul.

Însă ce se întâmplă cu contribuțiile pentru asigurările de sănătate? 

Conform Ordinului nr. 617 din 13 august 2007, Art. 2: “(3) Drepturile de asigurare inceteaza dupa 3 luni de la ultima plata a contributiei.” – prin urmare, dacă ești în situația de-a fi în concediu fără plată mai mult de 3 luni, îți pierzi dreptul de a fi asigurat în sistemul public de asigurări de sănătate.

Cât poți sta în concediu fără salariu?

Nu există o durată minimă sau maximă pentru stabilirea perioadei în care ești în concediu fără plată – cel puțin, nu conform legii. Practic, se poate sta oricând în acest tip de concediu, dacă angajatorul își dă acordul.

Durata concediului depinde de ce este stipulat în contractul colectiv de muncă – dacă există vreunul – și de regulamentul intern, care este un document pe cât de important, pe atât de neglijat, din nefericire, atât de angajați, cât și de angajatori. 

În regulamentul de ordine interioară, se pot specifica foarte clar condițiile privind acordarea și durata concediului fără plată: cât timp, în ce situații personale specifice etc., pentru a evita eventuale abuzuri ale angajatorului, dar și pentru a proteja drepturile ambelor părți implicate. 

Aceste condiții cu privire la concediul fără plată se pot negocia și în pregătirea contractului individual de muncă, la angajare, cu acordul ambelor părți.     

Recrutarea medicilor în sistemul privat în pandemie, influențată și de beneficii privind zilele de concediu de odihnă și de formare profesională

Singurele clarificări despre cât poți sta în concediu fără plată sunt oferite doar în cazul salariaților bugetari. În cazul salariaților din administrația publică, regii autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, este precizat un termen de maximum 90 de zile lucrătoare pe an pentru concediul fără plată, în cazul următoarelor situații, detaliate în Art. 25 din HG nr 250/1992:

a) susținerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere în instituțiile de invatamint superior, curs seral sau fără frecventa, a examenelor de an universitar, cit și a examenului de diploma, pentru salariații care urmeaza o formă de invatamint superior, curs seral sau fără frecventa;

b) susținerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau a tezei de doctorat, în cazul salariatilor care nu beneficiaza de burse de doctorat;

c) prezentare la concurs în vederea ocuparii unui post în alta unitate.

Limita de 90 de zile de concediu fără salariu, pe an, nu se aplică pentru următoarele situații, precizate tot în Art. 25:

a) îngrijirea copilului bolnav în vârstă de peste 3 ani, în perioada indicată în certificatul medical; în acest drept beneficiază atât mama salariată, cât și tatal salariat, dacă mama copilului nu beneficiază, pentru aceleasi motive, de concediu fără plată;

b) tratamentul medical efectuat în strainatate pe durata recomandată de medic, dacă cel în cauză nu are dreptul, potrivit legii, la indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, precum și pentru însoțirea soțului sau, după caz, a sotiei ori a unei rude apropiate – copil, frate, sora, părinte, pe timpul cât aceștia se află la tratament în străinătate – , în ambele situații cu avizul obligatoriu al Ministerului Sănătății.

(3) Concedii fără plata pot fi acordate și pentru interese personale, altele decit cele prevăzute la alin. (1) și (2), pe durate stabilite prin acordul părților.

Merită menționat și că, pe perioada acestor zile sau perioade de concediu neplătit, îți păstrezi statutul de salariat. Dacă perioada fără plată depășește 30 de zile consecutive, angajatorul poate ocupa postul temporar cu o persoană angajată cu contract determinat. 

Află noile modificări în contractul de muncă determinat, pentru personajul medical angajat în perioada stării de urgență 

Totodată, este bine să știi că:

• Nu poți cere anularea cererii de concediu fără plată
• Poți, în schimb, reveni mai repede la job decât ți-ai propus inițial. În acest caz, trebuie să înaintezi o cerere angajatorului, iar acesta o va înregistra în REVISAL conform legislației muncii. 

Cum ceri angajatorului concediu fără plată?

Cum probabil reiese din explicațiile de mai sus, ai dreptul la concediu fără plată, dar cererea ta trebuie aprobată de angajator. Angajatorul nu te poate obliga să îți iei zile libere fără salariu, dar nici nu poți beneficia de ele fără acordul lui. 

Poți solicita concediu fără plată în două moduri, în funcție de caz, astfel:

• În cazul concediului fără plată pentru rezolvarea unor situații personale, nu există o perioadă minimă în care să trimiți cererea către angajator. O poți face oricând – cu cât este din timp, cu atât mai bine – și trebuie să explici clar motivul pentru care ai nevoie de concediu, cât și durata. Ca angajat, e nevoie să oferi o justificare a cererii și chiar documente adiționale, dacă nu sunt precizate condițiile clare pentru care salariații companiei pot beneficia de concediu fără plată, în contractul individual de muncă sau regulamentul intern. 
• În cazul concediului fără plată pentru formare profesională, regulile sunt explicate în Codul Muncii. Art. 156 menționează că cererea “trebuie să fie înaintată angajatorului cu cel puțin o lună înainte de efectuarea acestuia și trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul și durata acestuia, precum și denumirea instituției de formare”. 

Merită să ții cont de faptul că, în cazul concediilor pentru formare profesională, angajatorul poate respinge cererea. Conform Art. 155 din Codul Muncii:

(1) Concediile fara plata pentru formare profesionala se acorda la solicitarea salariatului, pe perioada formarii profesionale pe care salariatul o urmeaza din initiativa sa.
(2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai daca absenta salariatului ar prejudicia grav desfasurarea activitatii.

Concediul fără plată, în timpul pandemiei COVID-19:

Pentru personalul din domeniul sănătății, planurile de concediu de odihnă sau fără plată par să fie ultimul lucru pe care îl pot face, în condițiile actuale în care numărul pacienților de coronavirus crește de la o zi la alta. Însă sunt drepturi stabilite prin lege. 

Mai mult decât atât, dacă în alte industrii afectate major de pandemie, există angajatori care negociază, împreună cu angajații lor, cele mai bune soluții de supraviețuire pe piață – concedii de odihnă, concedii neplătite, șomaj tehnic, pentru sistemul medical este aproape imposibil. Cu atât mai mult cu cât există un deficit major de medici, rezidenți și asistenți, mai ales în zona ATI, care să facă față fluxului de cazuri grave. 

În această perioadă, se angajează constant profesioniști medicali, inclusiv cei aflați în ultimul an de rezidențiat, pentru a reuși să trateze fluxul de pacienți. 

Cum se alocă sporurile de până la 30%, pentru cadrele medicale care au lucrat cu pacienții COVID-19

În această perioadă, cazul carantinei instituționalizate și cazul izolării la domiciliu pentru 14 zile sunt tipuri de concedii medicale obligatorii. În cazul concediului de odihnă, salariații pot fi rechemați la muncă în caz de forță majoră sau pentru interese urgente – precum situația pandemiei.

Soluția generală este să existe un echilibru în relațiile dintre angajatori și angajați, cât și empatie și înțelegere din partea ambelor părți. Sperăm că acest material despre concediile fără plată va simplifica și îmbunătăți comunicarea dintre angajat-angajator și te va ajuta să alegi varianta cea mai bună.