Distanțarea față de familie și prieteni – prețul plătit de cadrele medicale

Distanțarea față de familie și prieteni – prețul plătit de cadrele medicale

Încă de la izbucnirea în țară a epidemiei, în primăvară, viața salariaților din sănătate s-a schimbat radical. Personalul medical a resimțit cel mai puternic impactul negativ al crizei, care continuă să pună presiune pe umerii tuturor. Însă “victime colaterale” au devenit chiar și familiile și prietenii lor. 

Efectele negative ale pandemiei sunt ca niște piese domino: cadrele medicale nu doar că își riscă sănătatea fizică din cauza lucrului cu pacienți infectați sau suspecți de COVID-19, dar suferă de epuizare, de anxietate și stres la niveluri critice, sunt stigmatizați și evitați, chiar amenințați, iar sănătatea mentală le este în pericol

Ceea ce face, însă, totul mult mai greu este faptul că angajații din sănătate sunt nevoiți să se distanțeze de familie și de prieteni. 

Iar izolarea, lipsa conexiunii umane, este una dintre cele mai greu de îndurat, mai ales în această perioadă imprevizibilă care nu pare să se relaxeze prea curând. 

Ce fac profesioniștii din sănătate pentru a-și proteja familiile în pandemie?

În timp ce majoritatea populației își exprimă nemulțumirile privind purtarea măștii sau distanțarea fizică, întreg personalul sanitar e atent să urmeze toți pașii necesari pentru a opri răspândirea virusului, în timp ce luptă în prima linie. 

Printre acești pași necesari se află și distanțarea de cei dragi, pentru a le proteja sănătatea – lucrătorii din sănătate aflându-se la risc crescut din cauza expunerii la coronavirus, dat fiind contactul frecvent cu pacienți infectați sau suspecți zi de zi, în meseria lor.

Însă această idee, că munca în sănătate poate forța pe cineva să se separe de familie, a fost una de neconceput pentru multe cadre medicale. Alegerea este grea, când rolurile de părinte, de partener sau de copil se suprapun cu cel de medic care a depus jurământul hipocratic. 

La fel ca și acum, medici, asistenți, infirmieri, întreg personalul sanitar nu mai au parte de confortul și afecțiunea celor dragi, deși susținerea emoțională și fizică este atât de importantă pentru bunăstarea mentală. 

Dacă, de obicei, se intră în autoizolare atunci când o persoană se întoarce dintr-o călătorie în zone de risc sau după contactul cu o persoană simptomatică/confirmată, nu este aceeași situație pentru cadrele medicale din linia întâi.

Creșterea alarmantă numărului de cazuri COVID-19 a generat valuri mari de anxietate, depresie, epuizare și stres în rândul medicilor și al altor profesioniști din domeniul sănătății, care își fac griji că ar putea duce virusul acasă la familiile lor.

Sunt griji constante, care rămân în centrul atenției multora care se întreabă cum își pot păstra familia în siguranță, în timp ce se ocupă de îngrijirea pacienților în timpul pandemiei?

Însă întrebările legate de câtă decontaminare e necesară, cât de departe să stea de cei dragi, unde ar trebui să locuiască temporar, ce măsuri mai pot lua pentru a se proteja etc., sunt mult mai multe.

Cadrele medicale încearcă să facă tot ce le stă în putere pentru a-și proteja familiile prin autoizolare pe perioadă nedeterminată, dat fiind contactul zilnic cu pacienți: 

  • O parte aleg să urmeze o rutină foarte laborioasă de dezinfectare când ajung acasă, stând cât mai separat de ceilalți membri ai familiei
  • Alții s-au mutat în alte locuințe, în camere de hotel, în rulote sau garsoniere închiriate (ceea ce a dus la scăderea câștigurilor salariale)
  • Unele familii aleg să se mute temporar în altă parte
  • Anumite familii au reușit să amenajeze anumite spații din casă în camere de locuit pentru cei care lucrează în sistemul medical.

Situația este cu mult mai complicată pentru familiile cu membri vulnerabili sau bolnavi. 

Distanțarea și izolarea de familie – unul dintre cele mai des menționate și importante efecte negative asupra medicilor și asistenților

Un studiu recent privind impactul pandemiei asupra acestora, realizat de sindicaliștii de la Solidaritatea Sanitară din România, a arătat că izolarea/distanțarea față de familie se află printre cele mai des menționate efecte negative ale pandemiei. Totodată, arată mai multe probleme care apar ca urmare a acestei situații. 

Răspunsurile respondenților – preponderent medici și asistenți medicali din spitalele din țară – trasează un tablou complet al efectelor negative asupra acestora, subiectul distanțării și chiar a rupturii față de familie, prieteni și comunitate fiind unul dureros, în numeroase forme: 

  • Abandonarea parțială a relațiilor interpersonale
  • Această pandemie a distrus relațiile cu prietenii, rudele, cu cei din jur, chiar și cu familia mea; sunt privită cu alți ochi, mai ales acum după ce am fost infectată
  • Afectarea relației cu semenii
  • Afectarea vieții de familie
  • Afectarea relațiilor interumane
  • Autoizolarea de familie, față de familie și copii
  • Condiții extreme de risc pentru noi și familiile noastre
  • Copiii mei suferă de batjocură la școală din cauza mea
  • Copiii sunt neliniștiți că mă voi îmbolnăvi
  • Creșterea stării de stres în familie sub impactul riscului de infectare
  • Dificultatea supravegherii copiilor școlari
  • Distanțarea față de familie și nu numai (apare în repetate rânduri)
  • Distanțarea față de persoanele apropiate
  • Distanțarea de părinți
  • Divorț
  • Familia mea este psihic afectată trăind cu stresul că m-aș putea îmbolnăvi
  • Familia a fost în pericol

Aceste probleme extrem de importante sunt doar o parte din prețul plătit de cadrele medicale pe tot parcursul pandemiei. 

Din păcate, așa cum reiese din studiu – și din experiențele personale ale multor altora din sistemul medical românesc – nu este întotdeauna vorba de autoizolare ca alegere voluntară pentru a-și proteja familiile. 

Adesea, este vorba de reacția celorlalți, de traumele care pun presiune și deteriorează relațiile interpersonale chiar și cu partenerii de viață, este vorba de stigmatizare și de izolare apărută din partea celorlalți, de hărțuire și amenințări de la vecini, de bullying, pe care le suferă lucrătorii medicali și chiar familiile lor vulnerabile.

Citește și: Studiu: Nivel crescut de stres în rândul salariaților medicali. Top 16 efecte negative ale pandemiei, în România

Situația acum, privind izolarea cadrelor medicale: noi focare în spitale

Încă din situația de urgență din primăvară, cadrele medicale au fost nevoite să se izoleze de familie și copii și să locuiască temporar în altă parte (ex: hoteluri), în cel mai scurt timp și luați pe nepregătite de apariția virusului necunoscut.  

Atunci, au apărut focare de coronavirus în numeroase spitale și clinici din țară, iar ca urmare sute de cadre medicale au fost infectate (formă severă sau ușoară), au intrat în carantină și autoizolare, iar unii au murit. 

În această perioadă, observăm iarăși probleme serioase în sistemul sanitar în România, fiind și în stare de carantină parțială. 

La Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, este focar de COVID-19, cu 11 pacienți și 26 de cadre medicale infectate cu virusul. Totodată, și la Spitalul Județean Brașov există trei focare de infecție pe trei secții, cu 30 de cadre medicale infectate. 

Și la Spitalul Județean de Urgență Sf. Spiridon din Iași, există un focar de infecție, cu zece cadre medicale infectate deja. Tot în Iași, există un focar la Centrul de Servicii Sociale Sf. Andrei cu patru angajați testați pozitiv, iar la Institutul de Psihiatrie Socola, mai multe focare de infecție pe diferite secții, cu mai multe cadre medicale confirmate. 

Și în cadrul Spitalului Județean de Urgență din Târgu Jiu, există deja zeci de angajați testați pozitiv până la acest moment (9 noiembrie 2020). 

Persoanele infectate au fost fie internate, fie plasate în carantină sau în izolare.

2020, Anul Internațional al Asistenților Medicali și al Moașelor, critic pentru viața acestora 

Asistenții medicali se află la cel mai ridicat risc de infecție și, implicit, de deces din cauza coronavirusului. 

Cu toate că reprezintă o forță de muncă fără de care sistemul medical nu ar supraviețui – și de care există deja un deficit major pe piața muncii – rolul lor este încă subevaluat atât profesional, cât și financiar.  

La final de octombrie, aflam că 10% dintre cazurile de infecție globale e procentul reprezentat de angajații din sănătate, iar 1500 de asistenți medicali au murit din cauza COVID-19 în doar 44 de țări din 195. Specialiștii cred că o estimare mai realistă este de cel puțin 20.000 de decese.

Recomandări pentru protecția angajaților medicali, acasă  

Există câteva bune practici pentru lucrătorii din sănătate, indiferent unde lucrează aceștia. Respectarea măsurilor în timpul jobului vor ajuta la scăderea riscului de expunere și, implicit, la protejarea membrilor familiei, acasă sau în alte spații.

Citește și: Cum să NU duci noul coronavirus acasă, dacă lucrezi ca asistent în spitale în care sunt tratați pacienți cu Covid-19

Respectarea măsurilor potrivite la locul de muncă

Este important să se respecte măsurile de precauție în spital, în lucrul cu pacienții, dar și să se verifice fiecare persoană care ajunge în unitatea sanitară în privința simptomelor sau a problemelor respiratorii, pentru a fi direcționată unde trebuie, urmând măsurile de protecție potrivite.

Bineînțeles, unitățile sanitare trebuie să asigure un mediu de lucru sigur și pregătit pentru a reduce riscul de infecție, dar și să minimizeze contactul inutil cu pacienții (să se apeleze la telemedicină și la reducerea profesioniștilor care interacționează cu un pacient bolnav etc.).

Asigurarea echipamentelor de protecție

Disponibilitatea echipamentelor PPC este o problemă generală, fapt care a dus la numeroase probleme de sănătate și disconfort în rândul lucrătorilor medicali. De ele au nevoie cadrele medicale cel mai mult, precum și de multe alte lucruri de bază. Importanța acestor resurse în unitățile sanitare, în special pentru lucrul cu pacienții cu COVID-19 este critică, iar statul trebuie să prioritizeze accesul la ele. 

Hainele de lucru trebuie schimbate imediat acasă

O altă măsură de precauție recomandată este ca profesioniștii din sănătate să își schimbe hainele de lucru imediat ce ajung acasă, bineînțeles – și puse direct la rufele de spălat. 

De asemenea, o idee bună este utilizarea de obiecte separat de ceilalți membri ai familiei: ustensile, obiecte sanitare, dar și tacâmuri și veselă separată. 

Distanțare fizică, nu emoțională

Distanțarea fizică este necesară, însă nu distanțarea socială. Izolarea și separarea de cei dragi poate provoca un stres imens pentru toți cei implicați, iar suportul emoțional este esențial. Mai ales când stigmatizarea, oboseala, stresul și teama arătată de cei din jur pot afecta critic o persoană, care luptă zilnic pentru binele celorlalți.   

Dacă credem că lucrătorii din sănătate trebuie să ajungă acasă obosiți și să se izoleze direct, ne înșelăm – nu este o situație sănătoasă pentru niciunul dintre membrii familiei.

În această perioadă dificilă, familia este un spațiu al confortului, al afecțiunii și al speranței, iar relaționarea emoțională este importantă pentru sănătatea fizică și mentală a cadrelor medicale, dar și a celorlalți.

În prezent, mai mult ca oricând, avem nevoie să demonstrăm că suntem o comunitate. E o criză în sănătate care nu discriminează, dar care poate fi depășită doar ajutând, respectând și luptând împreună.

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Despre Autor

Andreea Enea

Content writer curios, cu educatie jurnalistica old-school si cu metode de lucru new-school. Cred in puterea povestilor cu si despre oameni, care aduc un impact educational, o stare de multumire si mai multa semnificatie in viata fiecaruia dintre noi. Pe cat posibil, viata si munca mea orbiteaza in jurul unui cuvant numit contentment.

Unde te afli in cariera?

mai sunt 3 intrebari

In ce orase ai vrea sa lucrezi?

mai sunt 2 intrebari

Ce iti doresti de la urmatorul job?

mai este o singura intrebare

Am ani de experienta
si as vrea sa ma dezvolt profesional ca .

Ce alte aspecte ti-ai dori sa imbunatatesti profesional?

este ultima intrebare

Multumim pentru raspunsuri!

Alatura-te celei mai mari comunitati digitale din Romania dedicata exclusiv specialistilor medicali si acceseaza Gratuit resurse pentru a te implini profesional.
Inscrie-te pentru a primi oferte relevante si sfaturi de cariera direct in casuta ta de email!
Înapoi
Facebook Comment