Efectele post-COVID 19 în țările care au ieșit din criză: tehnologii noi și un sistem de sănătate publică modern, esențiale în luptă cu pandemia

De la o zi la alta, aflăm că noi regiuni înregistrează cazuri de coronavirus, în timp ce altele sunt depășite de situație și luptă să-și protejeze cetățenii. Vorbim de peste 177 de țări și teritorii afectate, cu peste 300.000 de cazuri de infecție și peste 13.000 de decese. Iar numerele cresc exponențial, în pofida măsurilor luate de multe guverne.   

Totodată, avem și exemple de țări care au reușit să iasă din criză sau să ajungă la un număr tot mai mic de cazuri de infecție. Vorbim de Taiwan, Coreea de Sud și China, care pot servi (mai mult sau mai puțin) drept studii de caz. 

Care sunt efectele post-COVID 19 în aceste țări și ce măsuri au luat pentru a ajunge la un declin major în numărul de cazuri de coronavirus? 

China: spitale construite în câteva zile și măsuri drastice, dar eficiente pentru controlul pandemiei

Fiind prima țară în care s-au înregistrat cazurile de infecție cu coronavirus, cea din care s-au răspândit focarele de infecție în întreaga lume și în care s-a acționat târziu (situația dramatică a răspândirii virusului a fost ascunsă publicului), este greu să nu avem China sub lupă – unele măsuri trebuiau luate mult mai devreme, însă eforturile disperate din ultimele luni au reușit să reducă drastic numărul de infecții. 

Din decembrie și până acum (la mijloc de martie), au fost înregistrate peste 80.000 de cazuri și peste 3000 de morți în rândul populației chineze. În ultimele săptămâni, cazurile au scăzut foarte mult.  

Deși ultimele investigații arată cum s-ar fi putut preveni mai bine răspândirea virusului în alte orașe și țări, măsurile drastice luate pentru a stopa amploarea pandemiei au funcționat: 

• orașul Wuhan, unde a pornit infecția cu coronavirus, a fost închis complet abia în 23 ianuarie (când existau 17 morți și peste 550 de infecții), iar transportul aerian și feroviar a fost suspendat. Ulterior, și alte orașe au trecut prin aceeași carantină completă. 
• China a reușit să construiască două spitale într-o săptămână, în Wuhan pentru a permite tratamentele corespunzătoare, dar și pentru a rezolva problema cozilor de pacienți care așteptau cu orele la rând. 
• S-a trecut la anularea evenimentelor publice, interzicerea utilizării mașinii personale, interzicerea ieșirii din casă fără permisiune, cât și la verificarea în farmacii a temperaturii, a adresei și a numărului de identificare a celor care cumpărau medicamente pentru răceală. 
• Aplicațiile mobile au permis supravegherea strictă celor care respectă restricțiile sau nu, permițând guvernului să urmărească orice mișcare a cetățenilor. 
• Distanțarea socială a fost respectată în toată țara, școlile au prelungit vacanța din iarnă, iar instituțiile culturale și sportive au fost și ele puse pe pauză. 

Sunt măsuri de control extreme și agresive, care pot avea repercusiuni neplăcute și în viitor, însă acestea au ajutat în prevenirea răspândirii virusului și mai mult decât o făcuse. Din februarie, China a înregistrat un declin în numărul de infecții, iar pe 18 martie, nu a fost înregistrat niciun caz de infecție locală. 

La ora actuală, țara se confruntă cu număr ușor crescător de noi cazuri, apărute ca urmare a întoarcerii celor plecați peste hotare. Noi măsuri de control s-au impus, prevenind răspândirea coronavirusului (pasagerii internaționali care se întorc sunt testați la aeroporturi speciale). 

Efectele sociale și economice post-COVID 19: 

• Orașele mari precum Beijing și Shanghai se reîntorc încet la normal, cu toate că populația poartă mască acum oriunde ar ieși în public. 
• Restaurantele și majoritatea magazinelor rămân închise, în timp ce fabricile și alte business-uri încă lucrează la capacitate limitată. 
• Cât despre economie, cu toate că anumiți oficiali susțin că vor vedea o creștere și o revenire la normal în următorul trimestru, situația se anunță diferită, precum va fi în majoritatea țărilor lovite de criză. China este a doua cea mai mare putere economică și comercială din lume, astfel că declinul economic stârnit de pandemia de COVID-19 amenință și creșterea globală.

Citește și: Coronavirus | Medicii și asistentele, în prima linie. Care sunt drepturile și obligațiile cadrelor

Taiwan: un sistem medical performant, utilizarea de noi tehnologii și testarea proactivă au evitat criza COVID-19

Cu o populație de 24 de milioane, Taiwan este dat drept un exemplu de țară care a gestionat și evitat mult mai bine criza iscată de pandemia de coronavirus. Vorbim de numai 169 de cazuri confirmate de bolnavi infectați și două decese (22 martie).  

Cum a reușit un stat insular, aflat la doar 81 km de China, să evite ceea ce ar fi putut fi o criză de coronavirus și mai mare? În fond, toată lumea se aștepta ca Taiwan să fie lovit direct de COVID-19, după China. 

Strategia de succes 1: o infrastructură inteligentă a sistemului de sănătate publică și asistență medicală, pentru a-și menține populația în siguranță și sănătoasă. Vorbim de un sistem de asigurări de sănătate accesibil pentru 99% din populație, care în aceste vremuri permite cetățenilor să se testeze gratuit în spitale, iar în caz de carantină, să le fie asigurate mâncarea și îngrijirea medicală. 

Strategia de succes 2: implementarea a 124 de protocoale de siguranță care trec dincolo de granițele țării și utilizarea analizelor de big data și a tehnologiilor noi.

COVID-19 a apărut în preajma Anului Nou Lunar (sărbătorit de chinezi), când milioane de chinezi și taiwanezi călătoresc cu ocazia sărbătorii și a vacanței. Doar că Taiwan s-a mobilizat rapid cu următoarele măsuri, ale căror implementare a fost apreciată la nivel internațional:

• A instituit abordări speciale pentru identificarea cazurilor, reținerea și alocarea resurselor pentru a proteja sănătatea publică. 
• A integrat baze de date importante (asigurări de sănătate cu cea vamală și de imigrație) pentru a face analize importante de big data. 
• S-au folosit tehnologiile moderne: emiterea de alerte în timp real, bazate pe istoricul călătoriilor și pe simptome clinice pentru a ajuta la identificarea cazurilor. 
• Mai mult, a permis cetățenilor să scaneze coduri QR pentru a raporta istoricul călătoriilor și al simptomelor – pentru a clasifica riscurile infecțioase ale călătorilor. Asta a permis un sistem de comunicare în timp real (prin SMS și alerte) care să anunțe cetățenii în ce zone pot circula sau nu, sau dacă trebuie să stea în carantină.
• Taiwan a mers pe o abordare proactivă, urmărind mai întâi pacienții cu simptome de probleme respiratorii severe și testându-i pentru coronavirus. 
• Guvernul a creat linii telefonice speciale, la care cetățenii pot suna pentru a raporta simptome (ale lor sau ale celor din jur) – instaurate în mai multe orașe. 
• Atunci când China anunța oficialii OMS (Organizația Mondială a Sănătății) că se confruntă cu cazuri de pneumonie neobișnuită, Taiwan se mobiliza pentru a monitoriza pasagerii sosiți din Wuhan, cât și a celor care au călătorit acolo după 20 decembrie. 
• Taiwan a înființat un centru de comandă pentru epidemii, care a structurat politicile necesare pentru protejarea sănătății publice. Pe 26 ianuarie, a devenit prima țară care interzice zborurile din Wuhan. 
• Guvernul interzice exportul măștilor de față și se asigură că acestea rămân accesibile ca preț (aproximativ 0,17 USD fiecare). În februarie, milioane de măști sunt distribuite în școli și instituții educaționale, împreună cu dezinfectante de mâini și termometre. 

Guvernul a ținut cont și de sănătatea mentală a celor care se luptă cu boala sau cu stigmatizarea, furnizând alimente și oferind servicii medicale frecvente, cât și încurajare pentru toți cei aflați în carantină.

Aceste măsuri se datorează faptului că guvernul taiwanez a rămas alert după izbucnirea epidemiei de SARS, construind un centru de management al dezastrelor de acest gen (National Health Command Center). În epidemia de SARS din 2003, s-au înregistrat 73 de decese, iar economia a avut mult de suferit. 

Și comunicarea media a ajutat în acest sens pentru a stopa criza creată de COVID-19: capitala țării, Taipei, a solicitat posturilor de televiziune și radio să transmită la fiecare oră anunțuri de interes public despre coronavirus, inclusiv modul în care se răspândește și în care oamenii ar trebui să prevină infecțiile.

Citește și: COVID-19 | Noi măsuri propuse pentru combaterea infecțiilor

Coreea de Sud, model de urmat în lupta cu pandemia de coronavirus: testare asiduă, tehnologii noi și izolare socială respectată de cetățeni

În presa internațională, Coreea de Sud este lăudată și ea pentru modul în care gestionează criza iscată de pandemia COVID-19. 

Spre deosebire de țările europene care suferă enorm din cauza pandemiei sau de Statele Unite depășite de situație, această țară cu 50 de milioane de locuitori apare ca un semn de speranță și un exemplu demn de urmat în depășirea crizei. 

Mai întâi, este important să știm cum s-a confruntat națiunea sud-coreeană cu pandemia care a produs aproape 9000 de cazuri de infecție și 104 decese (22 martie).  

Cazurile au început să apară lent, ca apoi să explodeze subit. Doar 30 de infecții au fost înregistrate până la „pacientul 31” – o femeie care s-a prezentat la un spital în Daegu (al patrulea cel mai mare oraș din țară) cu simptome de coronavirus. Aceasta s-a dovedit că era bolnavă de mai mult timp, dar a ignorat în mod repetat rugămințile de-a fi testată și a fost dezvăluit că participase la slujbe religioase și la prânzuri cu alți oameni, deși avea febră. 

În următoarele zile, 1200 de persoane care au participat la aceleași evenimente cu “pacientul 31” prezentau simptome de gripă. Sute au fost testați pozitiv pentru COVID-19, iar în 10 zile Coreea de Sud a înregistrat peste 5000 de cazuri de infecție. 

Totuși, în aceste zile, numerele arată un declin vizibil al numerelor critice: sub 100 de cazuri noi pe zi. Care sunt strategiile de succes prin care Coreea de Sud, deși printre primele confruntate cu erupția de cazuri de COVID-19, a reușit să iasă din criză și să scadă la doar zeci de cazuri de infecție pe zi? 

Răspunsul stă în testarea asiduă și indiscriminatorie a cetățenilor, cât și urmărirea persoanelor potențial infectate și izolarea acestora. Practic, este un sistem nou de acțiune împotriva bolii, în care ni se demonstrează cum tehnologia și sistemul de sănătate publică sunt esențiale pentru a proteja populația: 

• Coreea de Sud a realizat peste 307.000 de teste pentru COVID-19, cel mai mare număr pe cap de locuitor din lume. Ca o comparație, Marea Britanie a realizat de 5 ori mai puține!

• De asemenea, s-a aplicat urmărirea riguroasă a celor cu care persoanele infectate au intrat în contact, cât și carantina acestora.
• O aplicație de smartphone a pus la dispoziția publicului hărți care urmăresc răspândirea infecției – pentru a ajuta oamenii să evite zonele afectate.
• Coreea de Sud a creat și 50 de clinici de screening de tip drive-through pe drumuri, unde cetățenii pot fi testați gratuit în 10 minute, în timp ce stau în mașină. Rezultatele testelor ajung la cei implicați în 24 de ore. 
• Tehnologia a fost folosită și pentru dispozitivele mobile, creându-se un sistem de avertizare prin SMS și alerte. Cum cetățenii sud-coreeni folosesc smartphone-urile pentru orice au nevoie, acest sistem a mers excepțional. 

Și Coreea de Sud a fost grav afectată de o altă pandemie în 2015 – virusul MERS a provocat atunci 186 de cazuri și 38 de morți. După ce OMS a criticat dur răspunsul națiunii față de acea situație, aceasta s-a concentrat pe a îmbunătăți măsurile luate privind infecțiile respiratorii, pentru a nu mai trece printr-o criză atât de traumatizantă:

• Kit-urile de testare s-au produs într-un ritm accelerat pentru a depista și izola bolnavii, dar și purtătorii asimptomatici ai virusului.
• Spitalele au fost modernizate și echipate cu unități de control și cu camere de izolare, cu presiune negativă. 
• Cetățenii au devenit mult mai conștienți, după șocul produs de infecția cu MERS, așadar aceștia sunt mai atenți și dispuși să se spele pe mâini frecvent, să stea în casă și să fie testați. 

Spre deosebire de alte state, guvernul sud-coreean a dorit să evite măsurile draconice precum carantina totală a orașelor și a mizat pe alte strategii eficiente, în schimb: testarea asiduă și izolarea celor testați pozitiv, mizând și pe responsabilizarea cetățenilor.

Concluzii: strategiile de succes în țările asiatice diferă, dar pot servi drept repere importante în țările vestice, pentru a ieși din criză

Taiwan a înregistrat primul caz la o diferență de 10 zile față de Italia. Însă numerele diferă ca de la cer la pământ: prima a înregistrat 169 cazuri până acum, iar cea din urmă, 53.000 de cazuri și un număr de morți care îl depășește pe cel al Chinei. 

Italia este una dintre cele mai grav devastate națiuni de pandemia de coronavirus, iar situația a devenit una critică și în Spania, Iran, Statele Unite, Franța și Marea Britanie. Vorbim de mai mult de 160 de țări afectate groaznic de coronavirus. Iar liderii din întreaga lume oscilează între măsurile draconice la care nu s-ar fi gândit până acum câteva zile și cele soft, în încercarea disperată de a controla pandemia. 

Ce pot face guvernele pentru a depăși situația critică într-un mod similar cu țările asiatice?

Este dificil de prezis care măsuri sunt cele mai bune pentru a evita o criză de mari proporții și în țările încă pe linia de plutire, pentru că fiecare are riscurile sale: politici extreme sau responsabilizarea cetățenilor? Blocarea completă a orașelor sau un sistem de alerte și avertizări în timp real? Imunitate de grup sau izolare socială?  

Sunt multe zone de gri și multe alegeri grele de făcut. Singurele strategii de succes pentru întreaga umanitate au în comun, însă, izolarea socială, testarea extinsă, comunicarea transparentă și responabilitatea cetățenească – suntem cu toții în asta și, pentru a depăși criza, este nevoie de comunitate mai mult decât de autoritate. 

În final, depinde de fiecare națiune să implementeze măsurile care funcționează cel mai bine pentru cetățenii lor, pentru a reduce numărul de decese și a evita consecințele nefaste ale unei crize unice în istoria modernă. 

Citește și: COVID-19 | Pandemii care au afectat omenirea, de-a lungul timpului: ce rol ocupă COVID-19 în istorie?