Viitorul leadershipului medical în România: Cum și de ce medicii talentați devin manageri de succes

Dacă la primul panel de discuții la conferința “Leaders in Healthcare România” de anul acesta am aflat mai multe despre cum a arătat leadershipul medical românesc în pandemie, cel de-al doilea panel i-a adus în prim plan pe Dr. Raluca Teleanu, şefa Secţiei de Neurologie Pediatrică de la Spitalul “Victor Gomoiu”, Dr. Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de Terapie Intensivă Nou-Născuți a spitalului “Marie Curie” și Dr. Oren Iancovici, directorul medical și fondatorul ARES. 

Invitații celui de-al doilea panel au descris începuturile carierei de manager medical în România, au explicat cum și de ce medicii buni pot deveni și manageri de succes, au accentuat nevoia educației de management în medicina românească, precum și dificultatea schimbării mentalităților în sectorul medical. Fiecare invitat a răspuns pe larg la întrebarea: care sunt pașii pe care medicii talentați îi pot parcurge, pentru a deveni manageri eficienți și inovatori în sectorul medical din România? 

Pentru Dr. Raluca Teleanu funcția de manager – fie că vorbim de secții sau instituții medicale – se referă la rolul de lider al unui grup de medici care are o viziune. Adesea, abilitățile sale de leadership sunt înnăscute, dar ele pot fi dezvoltate în timp. Aici, partea de dezvoltare personală ajută substanțial. De asemenea, când vorbim de viziune pentru conducerea unei echipe, ea vine din perspectiva unei persoane care, de cele mai multe ori, practică medicină cu pasiune

Citește și Vreau să fiu un lider medical în era digitală. Ce opțiuni există?

Dr. Cătălin Cîrstoveanu a mărturisit că, deși nu și-a dorit vreodată să ajungă manager, l-a ajuta foarte mult să se afle în mijlocul unor colegi cu aceleași caracteristici și perspective asupra vieții, cu aceleași obiective de viitor și aprecierea privind îngrijirea unui pacient. 

Mai mult decât atât, medicul a început lucrul într-o perioadă în care profesioniștii în sănătate din România puteau face puține lucruri pentru pacientul critic, în special. Ce a ajutat enorm au fost modelele altor state, precum cele americane, pe care acesta le vedea ușor de preluat și adaptat. “Suna a foarte multă nebunie, inclusiv plimbatul hârtiilor, proiectelor, visatul. Dar așa s-au intamplat lucruri, nu a fost nimic special”, a spus Dr. Cîrstoveanu, dând exemplu faptul că, la început, din o mie de copii cu maladii cardiace, se operau 100 pe an, lucru care l-a convins, împreună cu echipa sa, să facă un centru după modelul american. Totodată, medicul a recunoscut că, atunci când vine vorba de a deveni manager de spital, există un conflict permanent între statutul de medic și de manager, care trebuie fin navigat pentru a asigura un proces de îngrijire al pacientului foarte bun.

Dr. Oren Iancovici a vorbit despre confluența a trei roluri ale sale, de medic, manager și antreprenor. Acesta a explicat faptul că s-a aflat în locul potrivit, la momentul potrivit, cu foarte multă disciplină și visul de a deveni medic cardiolog și “de a face mai mult”. Și dumnealui a recunoscut că sistemul medical de stat presupune adesea o luptă externă și chiar internă, în care profesioniștii “se luptă să obțină mai mult” pentru a schimba lucrurile.

La fel ca și Dr. Cîrstoveanu, directorul ARES a început schimbarea spre management observând modelele din afara țării, faptul că se poate face ceva cu voință. Treptat, acesta a deschis, chiar rezident fiind, un cabinet medical, a angajat medici de calitate, reușind să crească bugetul și continuând cu acea viziune despre cum ar putea face mai mult pentru sistemul medical românesc. Dr. Iancovici s-a focusat astfel pe a dezvolta cardiologia intervențională, care nu exista aproape deloc acum mai bine de 10 ani: “Astăzi, o inimă este aproape tratabilă doar cu cardiologie intervențională. Ceva ce nu a fost visat în urmă cu 50 de ani. Și peste 50 de ani eu vreau sa fiu acolo și, pentru România, vreau să schimb mentalități și să ajut cât mai mult posibil”. 

Așa cum a remarcat moderatorul discuției, Lucian Ioniță, a existat un numitor comun în aceste povești ale unora dintre cei mai apreciați lideri în sănătate în România: faptul că au devenit manageri “de nevoie”. Invitații au fost întrebați despre cum văd ei acest lucru. 

Dr. Raluca Teleanu a mărturisit că împărtășește aceeași poveste precum Dr. Cîrstoveanu. “Când am ales să fac neurologie pediatrică, nu am avut în minte ideea de manager, cred că mi-am dorit mult să profesez într-o țară în care să nu-mi fie jenă să spun că sunt un medic român, și asta îi învăt pe cei din jur, să se perfecționeze și să viseze”. Totodată, deși începutul a fost anevoios, cu ajutorul oamenilor similari din jur și cu un vis ambițios, dumneaei a reușit să dezvolte o secție, să aducă aparatură performantă și să câștige încredere – un proces care continuă și azi. Ceea ce crede că ajută? Faptul că îți pasă și vrei să profesezi la standarde internaționale. 

Te-ar putea interesa și Dr. Beatrice Mahler: Trebuie să ne gândim la ce putem face noi, medicii, ca să multiplicăm binele din jurul nostru

Dr. Cîrstoveanu a povestit, de asemenea, cum a început povestea managementului său, odată cu vizitele în afara țării pentru a aduce în România noi abordări și chiar sistemul informatic. “Niciodată nu am înțeles ce înseamnă management până am plecat afară și am fost șocat. Îmi aduc aminte momente hilare când m-am întors din State cu geamantanul plin de cărți, și nu puteau să-l ridice cei care făceau transferul la graniță. (…) Vedeam că nu se scrie nimic pe foi acum 20 de ani, vedeam cum erau așezați pacienții, cum erau manageriate erorile, management de infrastructură, cum faci research, greșelile pe care le făceam. Și eu ziceam, În România nu există greșeli medicale!, dar mi-am dat seama”. Acesta a evidențiat faptul că un management medical de calitate începe din segmente cheie, cum ar fi chiar și bucătăria unui spital sau farmacia, și cum tehnologia putea corecta numeroase erori medicale.

Dincolo de un sistem informatic, managementul medical presupune întotdeauna, în opinia dr. Cîrstoveanu, siguranța în ce facem cu pacienții, în mediul în care se află, dând exemplu  faptul că spitalul unde lucrează este singurul care dispune de sprinklere în caz de incendiu.

Dr. Iancovici a vorbit mai pe larg despre antreprenoriat medical și cum diferă el de alte tipuri de antreprenoriat. “Antreprenoriatul în medicină nu e ca orice business. Prestările de servicii sunt dependente de pacienți și de medici. Dar nu există o lege sau o școala de management în România, în sistem privat”. Medicul a mai povestit, asemenea colegilor săi, că povestea sa ca manager nu a fost intenționată, însă “văzând că se poate mult mai mult, am împins încet-încet către această inovație, să aducem lucrurile din afară și să începem această schimbare”. De asemenea, și dumnealui crede că există o luptă cu mentalitatea actuală, mai ales prin prisma faptului că sistemul privat nu poate contribui la școala de medicină sau rezidențiat.  

“Nevoia de medicină este mult peste soluția financiară sau tehnică. Important e ca oricine vrea și devine doctor o face pentru vocație(…). Rezoluția care vine ulterior la 50, 70 de ani e ce am lăsat în spate, am lasat ceva frumos?”. De asemenea, contează și puterea exemplului pentru viitoarele generații de medici lideri și manageri, dar recunoaște că o problemă poate fi blocajul întâlnit, în eforturile de a schimba în bine domeniul medical, la nivel de minister. “Pasul următor e colaborarea între sistemul de stat și privat. Este o ruptura, noi ar trebui să ne completăm unul pe celălalt”, a declarat Dr. Iancovici. 

Dar cum arată viitorul managementului medical în România?

O întrebare pe cât de dificil de acoperit, pe atât de importantă, iar invitații au propus abordări bine punctate. 

Dr. Raluca Teleanu a evidențiat din nou nevoia unei schimbări mai vizibile, mai ales nevoia de o școală de management care sa permită dezvoltarea personală și în special inteligența emoțională, compasiunea și comunicarea în pregătirea cadrelor medicale. Este necesară o abordare a modelelor de afară care se pot adapta pe nevoile fiecărui profesionist, dar și ale echipei sau spitalului, și consensul că “managerii pot fi oameni tineri foarte bine pregătiți, nu e nevoie să aibă neapărat o varstă, ci mai degrabă abilități de comunicare și dorința de a face lucrurile la un standard cât mai înalt în România”.

Citește și Cum poate crește calitatea profesională a medicilor. Care sunt soluțiile propuse de speakerii conferinței Leaders in Healthcare România

Dr. Cîrstoveanu a vorbit despre focusul pe rezultatele îngrijirilor medicale, dar și pe mediul în care acestea pot fi oferite. Astfel, este nevoie de o colaborare între management și profesioniști medicali și o abordare holistică în care se ține cont și de bugete, dar și de performanță. “Unde nu există o relație între doctori și manageri, acolo e o suferință în îngrijirea pacienților. 

Dr. Iancovici a vorbit iarăși despre nevoia stringentă de o școală performantă de management medical care, în opinia sa, va mai dura câțiva ani pentru a face loc noilor generații interesate de acest aspect în sistemul medical. “Cum creștem talentul colegilor noștri ca să ajungă manageri? Trebuie să îi învățăm, să gândim outside the box. Trebuie să găsim medicii tineri talentați care sunt de acord să-și dedice viața pentru a manageria un spital”. 

Ești specialist medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Andreea Enea

Content Specialist cu 10+ ani de experiență în jurnalism, content marketing și comunicare. Cred în puterea poveștilor cu sens care inspiră, educă, apropie și deschid inimi și comunități. Visez să aplic cât mai mult mixul de people skills și experiență cu o gândire analitică puternică și pasiune pentru conținut autentic, cu semnificație pentru oameni – așa cum au nevoie.