Vreau să fiu un lider medical în era digitală. Ce opțiuni există?

Leadershipul medical a fost așezat în prim plan, în cadrul conferinței Leaders in Healthcare România, organizată de MEDIjobs, cea mai mare platformă de recrutare în domeniul medical, în parteneriat cu MedicHub. Evenimentul a abordat subiecte de actualitate din domeniul medical românesc, idei şi exemple de succes ale liderilor medicali ai prezentului, cu scopul de a-i inspira pe cei ai viitorului.

Una dintre sesiunile de discuții din cadrul conferinței, intitulată ”Plan de carieră – Vreau să fiu un lider medical în era digitală. Ce opțiuni există?”, s-a concentrat pe digitalizarea actului medical și ce beneficii poate aduce aceasta pentru medici și pacienți deopotrivă.

Prof. dr. Elizabeta Popa, Associate Professor Weill Cornell Medical College/New York Presbyterian Hospital, Dr. Horațiu Ioani, singurul neurochirurg român deținător al certificatului ”Fellow of the Royal College of Surgeons of England” și fondatorul platformei Neuro Centrum, și dr. Radu Veștemean, arhitect şef de informaţii şi cercetător principal la NirvSystem Corp – companie blockchain de îngrijire a sănătăţii cu sediul în Toronto, Canada, au discutat despre eficientizarea actul medical prin intermediul tehnologiei, ce beneficii și ce riscuri aduce acest proces, și ce poate învăța România din experiența țărilor avansate. Un subiect aprins al discuției a fost importanța ca datele medicale să fie accesibile rapid și ușor medicilor din echipa de tratament, și să fie stocate digital astfel încât pacienții să nu vină la medic cu teancuri de hârtii, care se pot pierde ușor, iar pe de cealaltă parte medicii să aibă acces rapid, din câteva clickuri la istoricul medical al pacientului, fără să mai piardă timp încercând să refacă traseul medical cu dosarul în față.

Citește și: Conferința „Leaders in Healthcare România” 2021 – gazda celor mai apreciați lideri din domeniul medical

Standardele de stocare a istoricului medical al pacienților, o necesitate

Dr. Radu Veștemean a argumentat că, în Canada, toată lumea ține datele electronice „într-un wallet, care este foarte important” pentru că așa ai „opțiunea de a-l împărtăși cu cine dorești” și este esențial pentru eficientizarea întregului act medical. Fiecare pacient are dosarul medical stocat în acest fel, inclusiv certificatul verde și informațiile privind imunizările împotriva COVID-19, într-un mod accesibil și rapid, pe telefon. 

El a atras atenția că în România, există această problemă a standardizării și că trebuie făcute politici în acest sens, „trebuie create standarde”, astfel încât toate datele să fie în același format și să putem „să împărțim informațiile între Spitalul Colentina și Medlife”, de exemplu, dacă este nevoie de acest lucru.

Prof. dr. Elizabeta Popa a susținut această idee și a punctat faptul că trebuie să trecem peste individualism și să gândim în perspectivă. Vorbind despre experiența sa din SUA, a arătat că înainte, „fiecare spital a avut sistemul lui, dar de când folosim cu toții Epic (n.r. software deținut de spitale în care sunt stocate datele pacienților), totul a devenit mult mai simplu.Totul în viitor se va face folosind tehnologii noi și aplicații. Cine este deschis și receptiv, are de câștigat”, este de părere doamna Popa.

Medicina trebuie să însemne ascultarea pacientului, înțelegere, diagnosticare și tratament, „nimic în rest” și pandemia de COVID a arătat că acest lucru este posibil, inclusiv în România. De asemenea, „trebuie standarde și pentru siguranța datelor și interoperabilitate”, între sistemele de operare Android și iOS”, a mai spus oncologul român, punctând și necesitatea unei platforme video, absolut indispensabilă dacă vorbim de telemedicină. 

Te-ar putea interesa și: Care au fost reușitele liderilor până acum, în pandemia de COVID-19

Tehnologia blockchain poate fi utilizată cu succes în domeniul medical 

Sistemul medical poate beneficia de tehnologia blockchain. De la gestionarea datelor pacienților, echivalarea diplomelor și cursurilor pentru medici, până la urmărirea medicamentelor prin lanțul de aprovizionare, blockchain ar putea rezolva unele dintre cele mai mari probleme ale industriei medicale. Mai mult, poate rezolva și problema protejării datelor cu caracter personal, interoperabilitatea, viteza, confidențialitatea datelor și problemele de securitate. Pacienții au control asupra datelor lor, care sunt în siguranță dat fiind faptul că este o tehnologie imposibil de spart de către hackeri, a explicat dr. Radu Veștemean în cadrul intervenției sale. 

„Blockchainul este ca un fel de excel în care nu poți să ștergi, doar să adaugi și îl poate vedea toata lumea”, a punctat dl Veștemean. „Toată lumea are acea copie, vede acel dosar și tu poți să îi distribui conținutul cui ai nevoie. Este imuabil, permanent, nu poate fi modificat, deci, și este o tehnologie de criptografiere imposibil de spart de către hackeri”. Aceeași tehnologie este folosită și în spatele criptomonedelor precum Bitcon sau Etherum, a mai explicat el. Odată implementat sistemul, totul devine rapid și accesibil, a explicat el. „Iau datele, le verific cu un cod de oriunde și văd că sunt în regulă”, a transmis dr. Veștemean.

Depersonalizarea actului medical, un risc al digitalizării medicinei? 

Comunicarea deficitară și depersonalizarea actului medical pot fi văzute ca riscuri în cadrul telemedicinei. Dr. Horațiu Ioani este de părere că poate exista un grad de depersonalizare, însă acesta poate fi combătut prin comunicare cu pacientul și cu sprijin oferit de psihologi. În momentul în care deschizi dosarul online al unui pacient, și „când te uiți la datele sale, îl vezi ca pe un șir de numere și parametri”, a explicat dr. Ioani. „Oamenii au nevoie de empatie, este clar acest lucru, dar noi, ca specialiști încercăm să standardizăm acea interacțiune și ne uităm la acea patologie, acea modificare imagistică, acele simptome și unde intră ele în spectrul pe care îl cunoști”, a declarat el. Așadar, poate exista un grad de depersonalizare, dar pot fi găsite soluții de a interacționa cu pacientul, astfel încât actul medical să fie unul de calitate, pacientul să fie ascultat și să nu se simtă distanțat de personalul medical.

Comunicarea este foarte importantă pentru că „pentru pacienți, mai ales cei oncologici, medicul e legătura lor cu viața”, a declarat dr. Elizabeta Popa în cadrul panelului. Peste 90% dintre pacienți nu vor un psiholog neapărat, ci sprijin din partea medicului, spune ea, prin prisma experienței sale în spital. „Pacientul vrea să îi spui că e totul în ordine și acest lucru se poate face chiar și de la distanță, comunicând cu pacienții.”, a subliniat medicul oncolog.

Citeste și: Prof. dr. Elizabeta Popa: Pacienții au nevoie de înțelegere, diagnosticare și tratament, nu să aștepte pe holuri

De asemenea, folosirea platformelor de consultații online reprezintă o posibilitate de a înmulți serviciile medicale, nu de a le reduce, și de a veni în sprijinul celor care ai nevoie de  informații mai mult ca oricând, chiar dacă nu pot ajunge fizic în cabinetul medicului. 

Sigur că acest demers are provocările sale și nu va înlocui niciodată medicina față în față, dar este o soluție complementară care răspunde rapid unor nevoi stringente ale sistemului (prevenție, decongestionarea sistemului de urgențe, lipsa medicilor de familie), și reprezintă, în fond, viitorul sistemului de sănătate. „Poți avea mai mult personal care să vină în sprijinul pacienților”, iar posibilitatea de a avea asistenți medicali „care nu trebuie să fie fizic la spital și care să sune frecvent pacienții” să vadă cum decurge tratamentul, de exemplu, reprezintă unul dintre marile beneficii ale telemedicinei, a transmis prof. dr. Popa.

Digitalizarea completă în medicină nu va fi posibilă

„Nu vom deveni complet digitalizați, nu ne putem băga în priză undeva. (…) Dar nu vom mai relua cabinetul medical în sensul clasic, cum era înainte. (…) Putem să ne concentrăm pe prezența fizică și consultații atunci când este nevoie și să evităm să stăm pe holuri și să nu facem nimic”, a declarat prof. dr. Popa, în cadrul panelului.

„Interacțiunea poate fi mai umană în mod paradoxal, prin intermediul platformelor online, cum este Zoom, decât în spitale”, acolo unde sunt instituite regulile de combatere a COVID-19, a punctat și dr. Radu Veștemean. În spitale, unde toată lumea urmează protocolul „nu vezi fața doctorului, nu vezi expresia facială a doctorului, și pacienții au ajuns să spună decât să văd o mască, prefer pe Zoom, simt că așa comunic mai bine”, a declarat dr Veștemean.  

În concluzie, pe măsură ce medicina va face tot mai mulți pași spre era digitală, vom avea noi oportunități, dar și obstacole de înfruntat. România are avantajul că poate urma calea potrivită și rapidă, urmând modelul țărilor mai avansate în acest domeniu. Scopul este acela ca serviciile medicale să fie mai eficiente, mai rapide, mai puţin costisitoare, iar oamenii să trăiască mai mult şi mai sănătos. 

Ești specialist medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Alexandra Ariton

Fire curioasă și creativă, privesc cu entuziasm comunicarea online. Cred în storytelling și puterea textelor care informează, captează și inspiră publicul.