Triajul pacienților în UPU. Care este protocolul și ce reprezintă fiecare cod de culoare

Triajul pacienților care se prezintă în Unitatea de Primiri Urgențe este deosebit de important. În baza acestuia, pacienții sunt evaluați de către o persoană competentă (medic ori cadru sanitar mediu) și este astfel stabilită prioritatea cu care un pacient este asistat.

În ce constă triajul 

Potrivit Protocolului național de triaj al pacienților din structurile de primiri urgențe, „triajul este un sistem de evaluare şi clasificare a pacienţilor care se prezintă în structurile de primire a urgenţelor în vederea stabilirii priorităţii şi a nivelului de asistenţă medicală necesară.”

Mai pe larg, triajul este mecanismul sau procedura prin care pacienții care se prezintă la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) sau la Compartimentul de Primiri Urgențe (CPU) sunt evaluați și clasificați la sosire în UPU sau CPU de către o persoană competentă, fie medic sau asistent medical. Acesta trebuie să ia în considerare starea lor clinică și simptomele cu care se prezintă, corelate cu vârsta și antecedentele medicale ale acestora, stabilitatea funcțiilor vitale, potențialul de agravare a stării lor, necesitatea instituirii unui tratament sau a efectuării unor investigații, precum și alte date considerate relevante, astfel încât să fie stabilită prioritatea și nivelul de asistență necesare acestuia. 

Este important de știut că triajul este un proces continuu fiind necesară reevaluarea periodică a pacienților până la plecarea acestora din UPU sau CPU. 

Unde se efectuează triajul

Triajul se efectuează în zona special amenajată pentru acest scop, conform prevederilor legale în vigoare. Aria de triaj poate avea configurări şi amenajări diferite în funcţie de spaţiul pe care îl are fiecare unitate sanitară. El are însă câteva elemente definitorii: să fie situat la intrarea în acea parte a instituţiei care a fost desemnată pentru gestionarea urgenţelor și să fie locul unde este ținută evidenţa tuturor pacienţilor. De asemenea, este necesar un control strict al accesului către zonele specifice de diagnostic şi tratament al tuturor acelor pacienţi care se prezintă pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă. 

Citește și: Asistent ATI versus Asistent UPU. Care este alegerea potrivită?

Când se efectuează triajul

Triajul se face în momentul prezentării pacientului în structura de primire a urgenţelor.

Conform legii, sunt definiți doi parametri de care se va ține cont și care vor fi înregistrați:

– momentul în care pacientul a intrat în structura de primire a urgenţelor – ora preluării (de către asistentul de triaj);

– momentul preluării pacientului în una dintre zonele de tratament – ora primului consult medical.

O recomandare importantă este aceea ca timpul mediu de triaj nu trebuie să fie mai mare de 2 minute pentru un pacient.

Cine efectuează triajul

Triajul pacienţilor care se prezintă în structurile de primire a urgenţelor este necesar tocmai în acele momente dificile în care numărul prezentărilor depăşeşte resursele umane şi materiale și poate face diferența între viață și moarte. 

Pentru o mai bună eficiență a procesului, protocolul prevede că triajul ar trebui să fie realizat de un asistent medical. Alocarea unui medic pentru a efectua această procedură poate fi considerată ca fiind o risipă de resurse, mai ales că majoritatea unităților medicale nu au suficienți medici; în plus, medicul va fi întotdeauna tentat să „consulte” mai amănunţit pacientul. Aceasta duce inevitabil la prelungirea timpului în care ceilalţi pacienţi vor avea primul contact cu personalul medical. Din aceste motive, în majoritatea situaţiilor în care s-a decis aplicarea unui protocol de triaj cu 5 nivele de prioritate, cadrul medical desemnat pentru efectuarea triajului a fost un asistent medical. 

Te-ar putea interesa și: 10 moduri în care să faci față situațiilor de stres

În cazul prezentării simultane a mai multor pacienţi în structura de primire a urgenţelor sau în orice altă situaţie deosebită, asistentul de triaj va solicita sprijinul celui de-al doilea asistent de triaj.

Potrivit protocolului, asistentul medical responsabil cu procedura de triaj trebuie să aibă o pregătire specifică, cu experiență și abilități corespunzătoare.

Acesta trebuie să aibă abilitatea de a recunoaşte pacientul bolnav versus non-bolnav, abilitatea de a anticipa şi a avea planuri de rezolvare pentru diferite situaţii care pot să apară,  abilităţi interpersonale şi de comunicare. Acestea din urmă se pot dovedi vitale în soluţionarea conflictelor sau luarea deciziilor. De asemenea, un asistent medical de triaj trebuie să aibă capacitate excelentă de prioritizare, capacitate de gândire critică, abilităţi de organizare, flexibilitate, adaptabilitate, tact, răbdare și să cunoască foarte bine regulamentele și procedurile. Adaptarea la stres și lucrul într-un mediu imprevizibil sunt de asemenea, calități necesare.

Din punct de vedere al personalității, asistentul UPU ideal se adaptează ușor, este calm, analitic în timpul situațiilor de urgență, acționează rapid, vede situația de ansamblu și îi place adrenalina. 

Ce reprezintă fiecare cod 

Indiferent dacă este medic sau asistent medical, în orice spațiu triaj de la UPU/ CPU trebuie să existe personal medical special instruit în efectuarea triajului în mod eficient şi rapid. Codurile de culori sunt foarte importante și este recomandat să fie cunoscute de către tot personalul, nu doar de către cei din structurile de urgență.

Protocolul de triaj are la bază scala de triaj ESI (Emergency Severity Index), care are cinci niveluri.  Cele 5 niveluri și coduri de urgențe sunt: 

• nivel I – resuscitare (cod roșu); 
• nivel II – critic (cod galben); 
• nivel III – urgent (cod verde); 
• nivel IV – non-urgent (cod albastru); 
• nivel V – consult (cod alb).

Potrivit protocolului actualizat de Ministerul Sănătății în 2019, este prevăzut un timp maxim de preluare în zona de tratament de 60 de minute pentru cod verde, 120 de minute pentru cod albastru și de 240 de minute pentru cod alb.

Codul roşu, așadar, înseamnă urgențe în care sunt puse în pericol funcțiile vitale ale pacienților și timpul de așteptare este zero. Pacienții  se pot afla în stop cardio respirator, pot avea supradozaj medicamentos, prezintă insuficienţă respiratorie gravă, o stare de comă, necesită intervenție chirurgicală imediată sau resuscitare și orice secundă contează. 

Citește și: Pacient internat versus ambulatoriu: cum diferă cele două tipuri de îngrijire medicală?

Codul galben înseamnă nivel critic și abordare în cel mult 15 de minute și are în vedere urgențele medico-chirurgicale care indică un potențial pericol de agravare a stării sănătății pacientului dacă nu sunt asistate prompt. Acestea necesita rezolvare rapidă, indiferent de prezența sau absența pericolului pentru viață. Cazuri care pot fi încadrate sub codul galben sunt: politraumatisme; plăgi abdominale cu hemoragie fără semne de șoc; accident vascular cerebral; criză de astm prelungită; deshidratare prin vărsături în cantitate mare; vărsături, diaree, imposibilitatea de a mânca; fracturi deschise; intoxicații prin ingestii și inhalare cu comă persistentă; hipotermie severă. Bineînțeles, decizia trebuie luată în funcție de toate datele disponibile, corelate cu vârsta și antecedentele medicale ale acestora, stabilitatea funcțiilor vitale și potențialul de agravare a stării lor. 

Codul verde reprezintă nivel urgent și poate însemna preluare în cel mult 60 de minute, pentru că datele preliminare nu arată afecțiuni care pot pune viața în pericol în perioada imediat următoare. Aici sunt incluse toate urgențele care implică dureri fără substrat critic, valori tensionale mari, dar fără risc de edem pulmonar sau hemoragie cerebrală, infecții, inflamații diverse.

Codul albastru, nivelul IV, înseamnă non-urgent. Pacientul poate aștepta cel mult 120 de minute. Exemple pot fi: pacient cu febră fără alte simptome de severitate, tuse, diaree, erupții cutanate care nu sunt cuprinse în sfera alergiilor severe, amigdalita; viroza renala; viroza respiratorie. 

Citește și: Clinică sau spital? Află ce tip de unitate sanitară ți se potrivește mai bine

Codul alb (non-urgent) este pentru pacienții care  nu necesită  asistență medicală de urgență.

Putem vorbi de pacienți care doresc să se vaccineze, cazuri sociale fără acuze clinice, pacienți care doresc certificate medicale, consultații de medicina muncii sau rețete medicale. 

Reevaluarea pacientului „se face în cazul în care timpul de preluare în zona de tratament este mai mare de 15 minute sau apar modificări semnificative în starea pacientului, ceea ce presupune reluarea integrală a algoritmului de triaj”.

Un asistent medical de triaj sau un medic care lucrează în cadrul Unității de Primiri Urgențe sunt persoane calificate, buni organizatori, comunicatori excelenți, care sunt capabili să ia rapid decizii și să analizeze corect toate informațiile primite de la pacienți sau rudele lor. Sunt membri indispensabili ai echipei de la Urgențe, care lucrează pentru a se asigura că toți pacienții primesc îngrijirea potrivită, în timpul optim. 

Deși este poate una dintre cele mai dificile poziții din cadrul unei unități sanitare și poate fi un job copleșitor, cu pregătire temeinică, respectarea procedurii de triaj și a codurilor de culori, veți avea succes și veți vedea că satisfacțiile profesionale sunt foarte mari. Mult succes! 

Ești specialist medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Alexandra Ariton

Fire curioasă și creativă, privesc cu entuziasm comunicarea online. Cred în storytelling și puterea textelor care informează, captează și inspiră publicul.