Pacient internat versus ambulatoriu: cum diferă cele două tipuri de îngrijire medicală?

Pacient internat versus ambulatoriu: cum diferă cele două tipuri de îngrijire medicală?

Există două tipuri principale de îngrijire medicală pe care personalul medical le poate oferi pacienților în general: în sistem de internare sau în sistem ambulatoriu

Care sunt mai exact diferențele majore dintre ele și ce presupune fiecare dintre ele? Când este un pacient internat și când este tratat ambulatoriu? Și ce unități medicale oferă aceste categorii diferite de îngrijire medicală?

Citește acest articol MEDIjobs ca să înțelegi cât mai ușor comparația dintre îngrijirea pacientului internat și îngrijirea pacientului în ambulatoriu.

Internarea pacientului (regim de spitalizare)

Internarea pacientului înseamnă îngrijirea și tratarea acestuia în timp ce se află în spital mai mult de 24 de ore, la recomandarea unui medic de familie sau specialist. 

Acest tip de îngrijire a pacientului internat înglobează tratamente și proceduri care necesită observarea pacientului de către clinicieni (medici, specialiști, asistenți medicali, consilieri etc.) sau alți profesioniști din domeniul medical, pe parcursul mai multor zile. 

Când este nevoie de internarea unui pacient, înseamnă că acesta va fi atent monitorizat pe parcurs, sub supravegherea constantă a unui medic.

Pacienții stau peste noapte la unități de îngrijire internă, cum sunt spitalele de cele mai multe ori. Odată cu criza pandemiei, nu doar spitalele au primit pacienți pentru internare, ci orice unitate sanitară capabilă să ofere îngrijiri esențiale și urgente pentru pacienții cu COVID-19 cu probleme respiratorii, de exemplu.

Citește și: Sute de studii clinice, privind tratamentul și vaccinul anti-COVID-19, au fost realizate la nivel global

Există mai multe tipuri de unități medicale care permit internarea pacienților, nu doar spitalele. Acestea pot fi, de exemplu:

  • Centre de reabilitare: pacienții care se recuperează după un accident vascular cerebral sau leziuni cerebrale pot necesita îngrijiri medicale intensive în astfel de centre.
  • Centre sau clinici pentru tratamentul dependențelor: de la abuzul de droguri, medicamente, până la alcoolism, aceste facilități oferă asistență medicală non-stop și sprijin psiho-emoțional, păstrând pacienții în siguranță.
  • Spitale de psihiatrie: leziunile cerebrale, cât și unele afecțiuni psihice pot duce la auto-vătămare, de aceea pacienții suferinzi pot fi internați aici pentru a beneficia de asistență medicală și tratament într-un mediu sigur și pentru a reduce riscurile.
  • Centre de îngrijire și asistență medicală pe termen lung, precum azilele și centrele de îngrijire asistată ajută persoanele care nu pot avea grijă de ele însele cu servicii medicale și de asistență.

Cum se face internarea?

Internarea în spital se face ca urmare a programării pe baza biletelor de trimitere sau de internare emise de către medicii specialiști sau medicii de familie, dar și sub forma internării de urgență. 

Pacienții spitalizați sunt mai întâi înscriși în registrul de internare de către un registrator medical și li se completează foaia de observație. Ulterior, sunt examinați clinic și conduși la compartimentul în care urmează să fie internați oficial. 

Ce tipuri de pacienți sunt primite pentru internare?

  • Persoane care au afecțiuni grave sau se recuperează în urma unor traume care le-a pus în pericol viața și au nevoie de supraveghere constantă pe parcursul mai multor zile, cum sunt cei care au probleme respiratorii grave, care sunt în comă sau care au convulsii etc. 
  • Persoanele care urmează să nască (de exemplu, nașterea prin cezariană cere ca mama și nou-născutul să petreacă cel puțin o zi în spital sub observație)
  • Persoanele care urmează operații sau intervenții chirurgicale de la cele mai simple la cele complexe, ce necesită observație medicală și o perioadă de recuperare postoperator.

Personalul medical care lucrează în spitale poate oferi ambele tipuri de servicii medicale, în regim de internare și ambulatoriu. 

Citește și: Cât de mare e impactul COVID-19 asupra accesului la servicii medicale de sănătate mentală, neurologică și adicții

Îngrijirea în ambulatoriu a pacientului

Asistența medicală în regim ambulatoriu este oferită pacienților care petrec timp într-o unitate sanitară pentru mai puțin de 24 de ore (inclusiv în spitale și chiar și pe timpul nopții) și se oferă de cele mai multe ori în cadrul clinicilor și al policlinicilor, a dispensarelor sau centrelor de sănătate, a cabinetelor medicale sau centrelor medicale etc. 

Spre deosebire de pacienții internați, în ambulatoriu sunt considerați pacienții care nu au nevoie de monitorizare strictă și care pot astfel să nu suprasolicite personalul medical și nemedical. Astfel, se pot păstra mai bine resursele medicale disponibile pentru pacienții cu prioritate, cei care sunt cazuri urgente sau au probleme grave de sănătate. 

Serviciile medicale oferite în ambulatoriu se referă în principiu la măsurile de prevenție și tratament, de diagnostic și de reabilitare a stării de sănătate a pacientului. 

Dacă unitățile ambulatorii nu pot asigura internarea de cele mai multe ori, unitățile sanitare care asigură internarea pot oferi și tratamente ambulatorii (spitalele au ambulatorii de specialitate, de exemplu).

Există mai multe tipuri de facilități ce oferă îngrijire ambulatorie. Acestea pot fi:

  • Cabinetele și clinicile medicilor de familie: îngrijirile medicale ambulatorii se referă adesea la îngrijirea primară.
  • Clinici și policlinici: de la cele specializate, la cele de dializă și chimioterapie, wellness, nutriție și diabet etc.
  • Laboratoarele medicale, unde pacienții ajung pentru a face seturi de analize sau investigații de imagistică medicală. 
  • Secțiile de urgențe: cum spuneam, pacienții care ajung la urgențe sunt tratați ambulator, dar un medic va decide dacă e nevoie de internare sau nu. De asemenea, există anumite servicii medicale ce pot fi oferite doar la această secție, de aceea anumite persoane sunt trimise aici fără a necesita spitalizare peste noapte.
  • Clinici de chirurgie ambulatorie (chirurgia de zi, un concept relativ nou în România):  aici se realizează intervenții chirurgicale fără internare în spital.

Dacă internarea presupune admiterea pentru diferite investigații și pentru o perioadă mai mare de o zi de spitalizare, îngrijirea în ambulatoriu se referă la pacienții care pot merge acasă după examenul sau consultația medicală.

În ciuda șederii în spital, îngrijirea unui pacient este considerată ambulatorie dacă, de exemplu, se petrece în aceeași zi în care acesta este externat din spital. Chiar dacă pacientul va petrece noaptea în spital, îngrijirea ar putea fi considerată ambulatorie, până în momentul în care medicul supraveghetor decide internarea în spital.

Citește și: 10 lecții importante de la asistenții medicali cu experientă către asistenții debutanți

Ce tipuri de pacienți sunt primite în ambulatoriu?

  • Persoanele sănătoase sau bolnave, care au nevoie de examinare / consult medical. 
  • Persoanele care urmează proceduri sau tratamente medicale ce nu necesită internarea peste noapte (mai mult de 24h) într-o unitate sanitară.
  • Persoanele cu boli cronice, care au nevoie de tratamente periodice, precum chimioterapia.
  • Persoanele care trebuie să facă investigații și analize medicale precum teste de sânge, radiografii și tomografii, examene de rutină etc.

Există și excepții privind îngrijirea ambulatorie versus internarea pacientului. De exemplu, departamentul de primiri urgențe este considerat ambulatoriu, chiar dacă pacientul stă peste noapte. Dacă o vizită la urgențe rezultă într-o perioadă mai lungă de îngrijiri medicale, atunci un medic va scrie o trimitere pentru internare.

Ce tip de personal lucrează în fiecare tip de îngrijire?

Pacienții internați:

Atunci când vorbim de îngrijirea pacienților spitalizați în unități specializate, adesea ne referim la probleme mai serioase de sănătate care necesită multe resurse și monitorizare constantă. 

De aceea, personalul care se ocupă adesea de acest tip de îngrijire este cel pregătit de astfel de cazuri grave sau urgente: medici specialiști, chirurgi și asistenți medicali (speicalizați pe secții precum ATI, psihiatrie, ortopedie, obstetrică-ginecologie, medicină internă, nefrologie, ortopedie, geriatrie etc.) și infirmieri. 

Însă situația nu este în niciun caz una atât de simplă. În fiecare unitate medicală există echipe de profesioniști medicali care se pot ocupa mai mult sau mai puțin de un tip de îngrijire sau alta. În plus, cele care permit internarea integrează și serviciile ambulatorii. 

Există într-adevăr un focus mai mare pe medici și asistenți specializați, dar aceștia oferă și îngrijiri medicale generale pacienților.

Printre cei care lucrează în astfel de unități medicale se numără mulți profesioniști cu diferite funcții, de la cercetători științifici, medici primari și specialiști, chirurgi, la asistenți medicali, moașe, infirmieri, brancardieri, psihologi, kinetoterapeuți, registratori medicali etc.. 

Prin urmare, pacienții internați pot intra în contact cu foarte multe persoane în timpul spitalizării. În ambulatoriu, însă, acest lucru nu se întâmplă foarte des. 

Citește și: 2021, Anul Lucrătorilor din Sănătate: cum va arăta lumea medicală?

Regimul ambulatoriu:

În unitățile care oferă servicii medicale în regim ambulatoriu, cele mai des întâlnite funcții ale personalului se referă la specialități non-chirurgicale (deși sunt excepții).

Medicii de familie au fost în mod tradițional considerați cei care furnizează servicii medicale ambulatorii, în timp ce specialiștii se ocupă de îngrijirile în spitale. Dar, cum explicam mai sus, lucrurile nu sunt atât de alb-negru și de simple. 

O îngrijire eficientă necesită oricum un efort de echipă între toți lucrătorii în sănătate, de la medici de familie și medici specialiști, la asistenți și infirmieri, echipele din laborator șamd.. Medicii trebuie să lucreze împreună, indiferent de specialitate și de locul de muncă.

Citește și: Cariera de medic de familie: ce viitor are medicina familiei și care sunt beneficiile profesiei

Printre tipurile de personal care lucrează în ambulatoriu se numără adesea: 

  • Specialiști în medicină primară și alte specialități clinice foarte populare (ginecologie, cardiologie, stomatologie, psihiatrie, gastroenterologie etc.)
  • Asistenți medicali generaliști și specializați
  • Personalul care lucrează în laborator (chimiști, biochimiști, biologi, medici de laborator)
  • Personalul care lucrează în departamentele de imagistică medicală etc. 
  • Consilieri, psihologi, terapeuți, kinetoterapeuți etc. 

Ce mai merită reținut este că anumite categorii de personal medical se pot ocupa de ambele tipuri de îngrijire medicală. Sunt mulți medici specialiști care se pot ocupa de operații sau intervenții chirurgicale, cât și de consultații cu diverși pacienți, sănătoși sau bolnavi (de exemplu, un medic ginecolog se poate ocupa de o naștere, dar și de consultații sau ecografii prenatale ale persoanelor însărcinate).

Ce înseamnă „sub observație”?

A fi „sub observație” se referă la un statut în care medicul trebuie să te monitorizeze pentru o perioadă de timp pentru a decide dacă trebuie sau nu să fii internat pentru o ședere în spital. Aceasta este o formă de îngrijire ambulatorie. Dacă un medic decide apoi să te interneze la spital pentru tratament, treci de la ambulatoriu (în prima noapte când erai sub observație) la internat (pentru tratament medical).

Serviciile pe care le-ați putea primi prin îngrijiri ambulatorii includ, dar nu sunt neapărat limitate la, servicii de urgență, observare medicală, intervenții chirurgicale ambulatorii (de zi), teste de laborator, raze X sau alte servicii primite fără ca medicul să ordone internarea.

Citește și: Clinică sau spital? Află ce tip de unitate sanitară ți se potrivește mai bine

Pe scurt: cum diferă cele două tipuri de îngrijire medicală?

Pe scurt, iată diferențele între serviciile pentru pacienți internați și cele ambulatorii:

  • Îngrijirea ambulatorie se oferă celor care primesc servicii medicale în mai puțin de 24h
  • Internarea presupune admiterea într-un spital/clinică pentru mai mult de 24h, la trimiterea și sub supravegherea unui medic
  • Exemple de îngrijire a pacientului internat: operații complexe, monitorizare îndelungată în caz de boli grave sau probleme respiratorii; nașterile; serviciile de reabilitare din spitale/centre de psihiatrie, de tratare a adicțiilor sau recuperare fizică (în cazul traumelor severe și a handicapurilor etc.).
  • Exemple de îngrijire ambulatorie: investigații de radiologie și imagistică medicală (radiografii, ecografii, RMN, CT); teste de sânge sau analize de laborator; operații de zi (chirurgia ambulatorie); mamografii, colposcopii, colonoscopii: examene de rutină; ședințe de chimioterapie/radiații; consultații medicale etc.
  • Specialiștii în îngrijirea pacienților internați se pot ocupa în același timp de îngrijiri ambulatorii
  • Echipele medicale lucrează întotdeauna împreună ca parte dintr-un ecosistem unde este nevoie de rolul fiecăruia, menținând relații de colaborare pentru a veni în sprijinul pacientului. Așadar, nu sunt niciodată separate în mod absolut.

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Despre Autor

Andreea Enea

Content writer curios, cu educatie jurnalistica old-school si cu metode de lucru new-school. Cred in puterea povestilor cu si despre oameni, care aduc un impact educational, o stare de multumire si mai multa semnificatie in viata fiecaruia dintre noi. Pe cat posibil, viata si munca mea orbiteaza in jurul unui cuvant numit contentment.

Facebook Comment