Top 10 joburi pentru medici: care sunt cele mai căutate specialități medicale, în pandemie?

Încă de la începutul anului 2020, sistemul medical la nivel global a fost cel mai puternic afectat de pandemia de SARS-CoV-2 – la fel ca și economia. Cu toate că majoritatea domeniilor au fost impactate într-o mai mică sau mai mare măsură, criza în sănătate este urgentă, fiind cel mai important pilon pe care se bazează populația și care are un impact colateral. 

Lideri din întreaga lume lucrează la implementarea celor mai potrivite măsuri de urgență pentru gestionarea pandemiei, ajustând diferite strategii în funcție de rezultate și cerând ajutorul cercetătorilor și specialiștilor medicali, dar și din alte domenii complementare, bineînțeles. 

Dar impactul pandemiei a pus o mare presiune asupra prestatorilor de servicii medicale. Sistemul de sănătate se confruntă cu o criză (și mai acută) de personal medical, cât și de infrastructură – situație care nu se poate schimba peste noapte. 

Inclusiv nevoia de medici specialiști s-a schimbat de când trăim în pandemie. Sisteme de sănătate întâmpină mari provocări care, pentru a fi rezolvate, cer acțiuni care schimbă modul în care arată acestea. Principalele provocări sunt:

• Valurile mari de pacienți bolnavi de coronavirus sau alte afecțiuni cronice riscante
• Extenuarea personalului medical 
• Suplimentarea măsurilor de protecție în practica medicală
• Necesitatea unor proceduri noi în managementul medical, care ia timp și resurse. 

Răspândirea noului coronavirus a influențat cererea de asistenți și specialiști medicali în companiile din țară, și există o nevoie suplimentară de angajați în sistemul sanitar pentru a gestiona efectele crizei. 

Citește și: Ce spun experții în epidemiologie: câte cazuri COVID-19 vor apărea în următoarele luni?

Așa cum a arătat și studiul făcut de echipa noastră MEDIjobs în primăvara anului 2020, a existat o creștere cu 227% a solicitărilor de angajare de personal medical comparativ cu aceeași perioadă în 2019. De asemenea, s-a observat și un trend crescător al folosirii serviciilor de telemedicină în pandemie, în special pentru medici generaliști și medici de familie. 

Aceste trenduri pot fi văzute ca o oportunitate pe termen lung pentru studenții la medicină care nu știu exact ce specialitate medicală să își aleagă și nici care sunt cele mai căutate joburi pentru medici – cel puțin în România. 

Mai jos, îți prezentăm care sunt top 10 specialități medicale pe care angajatorii le caută în pandemie și cu siguranță vor fi prioritare în post-pandemie, conform studiului nostru privind recrutarea de personal medical în 2020. Nevoia de medici în România s-a triplat pe aceste specialități descrise mai jos. 

Important de știut pentru studenți este că durata rezidențiatului a suferit modificări pentru unele dintre specialitățile medicale. 

1. Boli infecțioase

Este una dintre cele mai importante specialități medicale pentru evoluția societății pentru că se ocupă cu diagnosticarea, tratarea și profilaxia bolilor produse în organism de către agenți patogeni (microbi, virusuri, fungi). 

În timpul rezidențiatului se studiază importanța bolilor infecțioase transmisibile în secolul XXI, bolile eruptive, infecțiile respiratorii și digestive, infecțiile neuro-meningene, conceptul de bioterorism și multe alte subiecte de importanță la nivel național și global. 

Medicul infecționist are nevoie de cunoștințe aprofundate de epidemiologie și microbiologie pentru a studia apariția, dezvoltarea și manifestarea clinică a bolilor infecțioase, pentru a trata bolile produse de patogeni. Ca medic specialist în boli infecțioase și tropicale, trebuie să investighezi și dacă pacientul a avut contact cu alte persoane în diferite zone ale lumii și dacă necesită vaccinare. 

Poți afla mai multe despre meseria de medic infecționist în acest interviu cu Dr. Madalina Merisescu, medic specialist, sau în interviul cu Dr. Octavian Tabacaru, medic rezident. 

Printre bolile studiate și urmărite de un infecționist se numără cele ale căror răspândire a produs și încă produc victime la nivel global: malaria, botulismul, tifosul, oreionul, scarlatina, febra galbenă, gripa, tusea convulsivă, rujeola, toxoplasmoza, difteria, dizenteria, gripa porcină, meningita, hepatita etc.  

Riscul de-a ne confrunta cu noi focare de epidemie există, din păcate. Prin urmare, este lesne de înțeles de ce cariera în această specialitate este de viitor. 

2. Medicina de urgență

Mulți studenți la medicină aleg această specialitate pentru a începe o carieră sigură și bine plătită. Medicina de urgență este completată de serviciul de ambulanță (medicina de urgență pe teren) și implică servicii complexe și performante într-un mediu epuizant și alert. 

Dar eforturile merită din plin: faci diferența între viață și moarte pentru pacienți și comunitate, vezi rezultatele muncii tale în mod direct și te ocupi de cazuri foarte diferite, de diferite complexități. Prin urmare satisfacția personală, nu doar financiară, este incredibilă. 

Medicii cu această specialitate sunt la mare căutare în România, dar și în lume pentru că departamentele de urgență reprezintă o parte critică a oricărui sistem de sănătate și chiar și în afara perioadelor de criză sunt mereu pline. 

Află cum te pregătești de interviu pentru un job în medicina de urgență!

3. Medicina de laborator

Dacă medicina de urgență este preferată de pasionații de adrenalină și un mediu dinamic în care trebuie să ia decizii și să acționeze rapid, medicina de laborator este o specialitate care cere să-ți pui mintea la contribuție foarte mult, într-un mediu în care nu ai acces la pacienți, ci la produse.

Ca medic de laborator, efectuezi investigații pe eșantioane de produse biologice preluate de la pacienți sau din mediul lor. Totodată, lucrezi cu diferiți reactivi și analize de date și faci multă muncă de cercetare. 

În timpul rezidențiatului se studiază cu accent pe biochimie, genetică, hematologie, imunologie, bacteriologie, virusologie, epidemiologie, micologie, parazitologie etc. Toate aceste discipline sunt cruciale în orice perioadă de criză (epidemii, focare de infecție) dar și pentru prevenție. 

Află mai multe despre ce trebuie să știi dacă vrei să devii medic de laborator.

4. Anatomie patologică

Anatomia patologică este o specialitate medicală extrem de vastă, care nu este printre cele mai populare alegeri ale rezidenților. Ea nu implică lucrul cu pacienții, ci pregătește medici specialiști în studiul schimbărilor macro și microscopice ale celulelor și țesuturilor diferitor organe, cauzate de boli (în urma biopsiei sau necropsiei, de exemplu). Ca medic anatomo-patolog, trebuie să ai și cunoștințe în alte specialități precum neuropatologie, medicină legală, oncologie. 

În timpul rezidențiatului, un viitor medic anotomo-patolog studiază genetică, biologie și patologie moleculară; histologie și citologie, patologie generală; tehnici de necropsie, tehnici de histo și citopatologie, tehnici de citogenetică, tehnici de imunohistochimie, bioetică etc.  

Află aici cum arată rezidențiatul pentru studenții la anatomie patologică.

Specialitatea medicală de anatomie patologică este esențială în managementul bolilor pentru că oferă posibilitatea de-a cerceta și depista cum afectează diferite patologii organismul – domeniu foarte important în prevenirea sau răspândirea bolilor moderne.

5. Epidemiologia

Epidemiologia joacă un rol esențial în sistemul medical, cu atât mai mult astăzi în înțelegerea și gestionarea pandemiei. Această specialitate importantă a început chiar cu Hippocrate și studiază cauzele și răspândirea maladiilor, de obicei apărute în diferite zone geografice în condiții specifice. 

Medicii epidemiologi au o pregătire avansată și abilități dezvoltate de a studia bolile și efectele lor asupra diferitor grupuri de populație, cu scopul de a găsi soluții și a implementa măsuri de profilaxie prin campanii de sănătate publică, extrem de importante în orice comunitate. 

Cu toate că există puțini epidemiologi în țară, la nivel global acești medici sunt cei care lucrează cot la cot cu alți colegi de diferite specialități (medici de laborator, cercetători) pentru a înțelege pandemia și a oferi educație în sănătate publică în această criză.   

Descoperă fișa postului unui medic epidemiolog în 2020, cât și impactul său în sănătatea publică.

6. Hematologie

Și cererea de medici hematologi este foarte mare, cel puțin în România în acest an marcat de pandemie. Această specialitate ține de medicina internă și implică studiul, diagnosticul și tratamentul bolilor sângelui sau ale organelor hematopoietice (anemii, limfoame, leucocitoză, trombocitoză, leucemii, hemofilii etc.), cât și profilaxia acestor boli hematologice. 

Medicii hematologi întâmpină multe cazuri complexe care implică boli hematologice. Aceste cazuri necesită o atenție și tratament de lungă durată și atent alese în cazul bolilor benigne, în timp ce în cazul pacienților cu boli hematologice maligne, intervenția trebuie făcută rapid (în cazul hematologiei oncologice) .

Prin urmare, lucrează într-un mediu dinamic și solicitant, dar foarte interesant pentru un pasionat de medicină. De asemenea, pentru că incidența afecțiunilor sangvine a crescut în cazul tuturor categoriilor de vârstă, medicii hematologi sunt din ce în ce mai căutați pentru a ajuta și salva pacienții. 

Citește aici un interviu despre ce înseamnă să fii medic rezident hematolog în România.

7. Microbiologie

Așa cum arată și studiul nostru privind recrutarea de personal medical în pandemie, s-a triplat nevoia de specialiști pe toate aceste posturi, inclusiv pe cel de medic specialist în microbiologie. 

Acest lucru se datorează, desigur, contextului global cu privire la pericolele epidemiilor virale. Există o nevoie acută de specialiști medicali care să ajute în contracararea efectelor bolilor și epidemiilor moderne cu care lumea se confruntă – de vreme ce microbiologii studiază mai ales discipline precum bacteriologie, virusologie, parazitologie, micologie, biologie moleculară, imunologie etc.

Microbiologia se ocupă cu studiul microorganismelor implicate în patologia umană și interacțiunile dintre om și acestea. Dezvoltarea rezistenței la antibiotice și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale au condus la integrarea medicilor de laborator și de microbiologie în echipa multidisciplinară din spitale, alături de medicul epidemiolog și clinicianul responsabil de prescrierea antibioticelor.

Din păcate, nu există îndeajuns de mulți medici și nici laboratoare de microbiologie deși, în țară, Societatea Română de Microbiologie este una dintre cele mai vechi înființate. 

8. Igienă

Această specialitate face parte din medicina preventivă și studiază acţiunea factorilor de mediu asupra sănătăţii populaţiei, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor, a ţinerii sub control a riscurilor de mediu, a scăderii expunerii la factorii de risc a populaţiei prin eforturi ale societăţii şi utilizarea eficientă a resurselor.

Prin urmare, rolul medicilor în igienă este foarte important în orice comunitate și în orice sistem de sănătate pregătit de situații de criză. Chiar dacă nu presupune lucrul direct cu pacienții precum în alte specialități, aceștia contribuie prin muncă de cercetare. 

Medicul specialist în igienă are cunoștințe și experiență în sănătate publică și educație pentru sănătate, managementul serviciilor de sănătate și sociale, bioetică și informatică medicală, dar mai ales igiena mediului, igiena alimentației și nutriției, igiena copiilor, adolescenților și tinerilor, epidemiologie și sănătate ocupațională. 

Citește și: Riscul isteriei în masă: cum pot medicii și sistemele de sănătate să reducă frica generată de COVID-19, în rândul populației

9. Pneumologie

COVID-19 afectează numeroase organe în cazul infectării, dar cea mai mare urgență o constituie problemele respiratorii. De aceea, medicii pneumologi sunt la mare căutare în prezent și cu siguranță vor continua să fie (problemele respiratorii cauzate de diverși factori au o incidență crescută).

Pneumologia este știința care se ocupă de studiul și tratamentul bolilor pulmonare, bronșice, pleurale și ale mediastinului. Medicul specialist poate investiga afecțiunile pleuro-pulmonare prin diferite metode: analize de laborator, examene de secreții, spirometrie, radiografie sau tomografie etc. 

10. Imunologie-virusologie

Ultima specialitate din topul celor mai căutate de la începutul pandemiei, în România, ține de fapt de medicina de laborator. 

Imunologia studiază imunitatea normală, deficiențele, hipersensibilitatea imunologică (boli autoimune și alergii) și fenomenul de respingere de transplant. Această ramură a apărut odată cu observația că supraviețuitorii ciumii din Atena (430 î.e.n.) nu mai puteau contacta a doua oară boala. 

Virusologia este și ea un domeniu care a stârnit fascinație din antichitate, când medicii au putut studia maladiile (de exemplu, variola care nu mai putea infecta aceeași persoană a doua oară) pentru a găsi antidoturi, prin imunizare și vaccinare. De aceea, imunologia și virusologia sunt strâns legate, iar nevoia de specialiști medicali cu aceste cunoștințe este foarte ridicată mai ales în aceste perioade. 

Odată cu apariția Institutului de Virusologie al Academiei Române, cercetătorii și medicii virusologi au putut dezvolta programe de cercetare a bolilor virale cu impact major asupra sănătății publice (infecția cu HIV, hepatite virale) și strategii antivirale şi antitumorale. 

Citește și: COVID-19 | Pandemii care au afectat omenirea, de-a lungul timpului: ce rol ocupă COVID-19 în istorie?

De ce sunt aceste 10 specialități medicale atât de necesare și de căutate?

Principalul motiv pentru care majoritatea acestor specialități sunt căutate în aceste timpuri este faptul că sunt strâng legate de domenii care au fost neglijate sau neprioritizate în perioada pre-pandemie, deși ele sunt cele care pot preveni crizele în sănătate publică. 

Odată cu apariția situațiilor de criză precum epidemiile, care nu pot fi gestionate cu resursele inițiale, rolul acestor specialiști medicali a devenit unul esențial la nivel global, arătând importanța prevenției și a cercetării. 

Managementul bolilor infecțioase va deveni o prioritate de top, de vreme ce apariția unor noi focare de epidemii cu noi virusuri este foarte posibilă în viitor. Iar dat fiind efectele infecției cu coronavirus asupra pacienților cu probleme cronice și problemele respiratorii cu care se confruntă majoritatea, aceste afecțiuni și patologii devin și ele prioritate.

Impactul COVID-19 provoacă efecte pe termen lung asupra modelelor urmate până acum în medicină, economie, chiar și politică. Iar lucrurile va trebui să fie îmbunătățite și să funcționeze după noi tendințe.

Ești medic și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.