Epidemiologia, de la Hipocrate la COVID-19: ce face un medic epidemiolog, care este fișa postului și ce rol are în sănătatea publică?

Epidemiologia, de la Hipocrate la COVID-19: ce face un medic epidemiolog, care este fișa postului și ce rol are în sănătatea publică?

În România, sunt extrem de puțini medici epidemiologi care activează în domeniul sănătății publice. Nu îi regăsim în număr mare nici în cadrul spitalelor, nici în cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică – chiar în 2015, existau doar 430 de epidemiologi la 329 de spitale din țară.

Asta, cu toate că profesia de medic epidemiolog – așa cum vedem în situația internațională critică, provocată de pandemia de COVID-19 – este unul de bază pentru un sistem medical pregătit și modern. Specialiștii în epidemiologie sunt profesioniști cu pregătire avansată și abilități complexe pentru a studia bolile și efectele lor asupra diferitor grupuri de populație, pentru a oferi soluții și măsuri de prevenire a acestora. În plus, epidemiologii sunt cei care lucrează intens în aceste zile, alături de colegii lor (medici de laborator, asistenți medicali, cercetători), fiind printre cei care pot influența evoluția pandemiei și care pot oferi educație reală în sănătate publică, mai ales în acest context.  

Ca o definiție, epidemiologii sunt profesioniști în sănătate publică, care investighează tiparele și cauzele boliilor și ale leziunilor la om. Ei urmăresc să reducă riscul și apariția problemelor de sănătate din cauza acestora, prin educație comunitară și politici de sănătate.

Cu toate că acest rol este unul atât de important în prevenirea și combaterea epidemiilor și a răspândirii infecțiilor, această specialitate este în general neglijată. În fond, epidemiologii nu tratează pacienți zi de zi, iar rezultatele muncii lor nu se văd imediat în starea îmbunătățită a acestora, și din această cauză mulți pot avea percepția greșită asupra epidemiologiei – atât oameni obișnuiți, cât și viitori rezidenți. 

Pentru a crea mai multă conștientizare în jurul acestei profesii atât de importante în aceste zile, iată mai multe informații despre ce înseamnă să fii medic epidemiolog și care este fișa postului, cum poți face carieră în acest domeniu incredibil și care sunt atribuțiile și responsabilitățile pe care le poți avea, în această specialitate. 

Cum poți ajunge medic epidemiolog?

După ce ai absolvit facultatea de Medicină și ți-ai luat licența, dacă nu dorești să te oprești la titulatura de medic generalist, poți alege un program de rezidențiat între trei și șase ani, în funcție de specialitatea aleasă. Pentru specialitatea epidemiologie, rezidențiatul durează trei ani și se concentrează foarte mult pe sănătate publică și management sanitar. 

În țară, există și organizații și școli de sănătate publică, management și perfecționare în domeniul sănătății, care oferă programe de perfecționare postuniversitară în diferite arii (masterate, cursuri de educație medicală, stagii practice etc.).

Epidemiologii lucrează de obicei în birouri sau laboratoare, în cadrul departamentelor de sănătate publică (locale și naționale), dar și în universități. Aceștia pot fi angajați și în cadrul agențiilor guvernamentale (Institutul Național de Sănătate Publică). 

Ce studiezi în cadrul specialității de epidemiologie?

În timpul rezidențiatului, vei învăța și pune în practică multe lucruri în cadrul unităților sanitare acreditate pentru învățământul medical, sub îndrumarea coordonatorilor de program pe specialitatea aleasă. Astfel, vei studia și vei aplica diverse cunoștințe și practici medicale în cadrul direcțiilor de sănătate publică, spitale sau cabinete medicale individuale etc. 

Programa de studii variază de la instituție la instituție, însă în general vei studia și practica module precum: 

  • Sănătate publică și management sanitar (bioetică și educație pentru sănătate și promovarea sănătății, biostatistică, informatică medicală)
  • Epidemiologie generală; epidemiologie boli netransmisibile (pediatrie, oncologie, cardiologie, ftiziologie, venerologie etc.) și boli infecțioase
  • Igienă
  • Epidemiologie specială (pregătire teoretică și practică, de teren)

Specialitatea epidemiologie este considerată una paraclinică, mai nișată față de celelalte clinice și chirurgicale, care se dezvoltă odată cu societatea (practic, odată cu tehnologiile folosite, cu nevoile populației și cu nevoia de educație în sănătate etc.). 

În plus, este o specialitate axată mai mult pe cercetare medicală și educație, nu pe o relație dinamică și directă de tip medic-pacient. Prin urmare, epidemiologii lucrează de cele mai multe ori în sănătate publică sau cercetare medicală.  

Citește și: Medic Specialist Microbiologie | care sunt atributiile acestuia si de ce este tot mai mare nevoie de un astfel de specialist

Ce face, practic, un medic epidemiolog?

Așa cum spune și numele, epidemiologia este știința care studiază și investighează cauzele și răspândirea maladiilor (și implicit a epidemiilor) în diferite zone geografice sau intervale de timp, pentru a identifica metode de prevenire, limitare sau neutralizare a efectelor nefaste ale acestora asupra populației (sau a anumitor grupuri cu risc crescut de îmbolnăvire).

De asemenea, epidemiologia se ocupă și cu dezvoltarea programelor de sănătate publică (protecție și prevenire). Pe scurt, putem spune că epidemiologia ajută în profilaxia bolilor (în special infecțioase) și stă la baza politicilor de prevenire a acestora. 

De aceea, epidemiologii pot lucra în instituții publice, guvernamentale sau de învățământ, dar și în mediul privat, în cercetare pentru companii de asigurare medicală sau pentru cele farmaceutice, de exemplu.

În România, există Societatea Română de Epidemiologie, care urmărește dezvoltarea și promovarea acestei specialități medicale, dar și a politicilor de sănătate publică și îmbunătățirea curriculei de pregătire a medicilor rezidenți. 

Activitatea membrilor implicați (rezidenți și medici specialiști) se realizează în jurul grupurilor de lucru precum: vaccinologie, infecții asociate asistenței medicale, legislație în domeniul epidemiologiei, boli transmisibile în comunitate, boli netransmisibile. Acestea sunt și principalele domenii de activitate pentru medicii epidemiologi, însă toate responsabilitățile și atribuțiile specifice sunt redate în detaliu în fișa postului, care poate fi diferită de la caz la caz. 

Fișa postului

Rolurile și responsabilitățile gravitează în jurul activităților de prevenire, limitare și educație în privința bolilor transmisibile și netransmisibile, atât pentru buna organizare a unităților medicale în cazuri speciale, cât și pentru prevenirea efectelor negative ale epidemiilor sau ale bolilor cercetate, asupra populației. 

Un epidemiolog analizează, de obicei, factorii epidemiologici (micro – și macroorganisme, factorii de mediu, clima și factorii sociali) pentru a câștiga o perspectivă clară asupra posibilelor epidemii în diferite zone. 

Printre direcțiile urmărite se numără (și nu se limitează la):

  • Planifici și coordonezi studii despre problemele de sănătate publică, pentru a găsi modalități eficiente de prevenire și de tratare a acestora
  • Strângi și analizezi date – prin metode calitative și cantitative: observații, interviuri, sondaje de opinie, analize de sânge sau alte lichide corporale – pentru a afla cauzele bolilor sau a diferitor probleme medicale
  • Comunici descoperirile medicale și recomandările către diferiți colegi din domeniul sănătății, manageri sau factori de decizie și, desigur populației
  • Gestionezi programe de sănătate publică prin planificarea programelor, monitorizarea progreselor, analizarea datelor și căutarea celor mai bune modalități de îmbunătățire și de prevenire 
  • Supraveghezi personalul profesional și tehnic, dacă este cazul.

Epidemiologii colectează și analizează date pentru a investiga problemele de sănătate care pot pune în pericol diferite grupuri de persoane. De exemplu, aceștia se pot ocupa de culegerea și analizarea datelor demografice, pentru a înțelege mai bine cine este supus celui mai ridicat risc pentru o anumită boală (diabet, cancer, tuberculoză etc.). 

De asemenea, medicii cu această specialitate pot cerceta și investiga tendințele anumitor boli, în rândul grupurilor de supraviețuitori, astfel încât să poată lucra la identificarea tratamentelor celor mai eficiente – care să fie oferite la nivelul întregii populații.

Printre cele mai cunoscute arii de specialitate alese de epidemiologi se numără: bolile infecțioase, bolile cronice, sănătatea mamei și copilului, sănătatea mediului, sănătatea la locul de muncă, abuzul de substanțe, bioterorism (răspuns rapid, alerte internaționale).

Ce calități și abilități au nevoie cei care doresc o carieră în epidemiologie:

Pe lângă cunoștințele și competențele pe care orice specialist medical trebuie să le aibă (studii de specialitate și practică), există o serie de soft skills necesare pentru această ramură a medicinei:

  • Abilități excelente de comunicare: acestea sunt necesare atât pentru comunicarea cu echipa de lucru, dar și pentru că epidemiologii își folosesc abilitățile de comunicare scrisă și orală pentru a informa publicul, autoritățile și liderii comunităților despre riscurile și politicile de sănătate. O comunicare clară și eficientă este esențială pentru a transmite mesaje importante către publicul țintă, dar și pentru a lucra eficient cu alți profesioniști din domeniul medico-sanitar. 
  • Gândire critică și analitică: desigur, aceasta este necesară pentru a analiza și a folosi datele cu care lucrează epidemiologii, pentru a răspunde prompt și cât mai potrivit nevoilor apărute într-o problemă de sănătate publică sau în cazul situațiilor de urgență.
  • Abilități pedagogice și de leadership: medicii epidemiologi sunt adeseori implicați în programe de educație în sănătate publică dedicată comunităților. Aceștia trebuie să știe cum să educe publicul și să îi informeze despre cum să prevină apariția problemelor medicale, dar și cum să aibă o viață sănătoasă.
  • Cunoștințe matematice și statistice: acestea sunt necesare în realizarea și coordonarea sondajelor, a metodelor de cercetare, a studiilor specifice. De asemenea, epidemiologii lucrează cu baze de date și informații statistice, prin urmare este recomandat să cunoască programe și software de lucru cu aceste date.
  • Orientare către detalii: bineînțeles, este necesar ca medicii specialiști să fie atenți la detalii, de vreme ce lucrează cu date, pentru a se asigura că munca lor este precisă și clară pe tot parcursul activităților (observații, studii, analize, interviuri și concluzii).  
Cum pot medicii epidemiologi să se dezvolte profesional?

Dacă vrei să urmezi o carieră în această specialitate, este bine de știut că activitățile de lucru se petrec, în majoritatea timpului, studiind date, statistici și rapoarte, într-un mediu liniștit și lipsit de aglomerație sau dinamism – cel puțin în afara situațiilor de criză. Pentru lucrul în laborator sau pe teren sunt delegați cadrele medicale potrivite (chimiști, biologi, biochimiști etc.), dar nu este obligatoriu. 

În funcție de domeniul ales – și, de obicei, în cadrul direcțiilor de sănătate publică, ca epidemiolog poți călători în diferite zone pentru a realiza metodele de cercetare de care ai nevoie pentru a strânge date importante (studii, chestionare, sondaje în rândul populației sau al grupurilor de risc etc.) sau pentru a promova programele de educație sanitară în anumite comunități. 

De asemenea, există programe de masterat în diferite arii conexe, precum: în cercetări și intervenții operaționale în managementul serviciilor medico-sociale și al sănătății publice; în nutriție și siguranță alimentară; în statistici în sănătate și în cercetarea clinică, managementul serviciilor de sănătate în domeniul medico-farmaceutic, biostatistică și bioinformatică, cât și programe internaționale (online sau offline) dedicate epidemiologiei (printre masteratele oferite de universitățile de medicină din țară).

Scurt istoric al epidemiologiei: de la Hipocrate la epidemiologia împotriva bioterorismului 

Încă un aspect interesant al acestei specialități medicale este însăși istoria sa. Cu toate că importanța epidemiologiei a fost recunoscută mai ales din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ea își are rădăcinile în timpurile lui Hipocrate (aprox. 400 î.e.n.), prin urmare acum aproape 2500 de ani! 

  • Hipocrate, considerat „părintele medicinei”, a fost cel care a încercat să explice că apariția bolilor se datorează unor motive raționale, nu supernaturale – în eseul “On Airs, Waters, and Places”, acesta discuta despre factorii de mediu (interni și externi) care pot influența apariția maladiilor. 
  • În 1662, John Graunt (comerciant și consilier) a adus un aport semnificativ domeniului epidemiologiei, după ce a publicat o analiză a mortalității, prima de acest gen, care conținea statistici privind numărul de nașteri, decese, de apariție a bolilor, raportul dintre bărbați și femei, mortalitatea infantilă ridicată, raportul dintre mediul urban și rural și diferențele de sezon – și anumite tendințe de apariție a bolilor pe baza acestor factori.
  • În 1800, apare William Farr, care a dezvoltat munca lui Graunt prin colectarea și analiza statisticilor mortalității în Marea Britanie, oferind informații prețioase autorităților medicale și publicului de la acea vreme. Acesta este considerat pionierul supravegherii și al statisticilor moderne, realizând practici care sunt folosite și astăzi în clasificarea maladiilor și în munca statistică. 
  • În 1854, anestezistul John Snow a fost cel care a dezvoltat epidemiologia analitică și de teren, coordonând studii ale focarelor de holeră pentru a descoperi cauza apariției acesteia, cât și metode de prevenire a bolii. 
  • În secolele 19 și 20, metodele epidemiologice se concentrau pe bolile infecțioase acute, trecând ușor la cele netransmisibile. Odată cu Al Doilea Război Mondial, această ramură s-a dezvoltat puternic în ceea ce privește metodele de cercetare și bazele teoretice ale epidemiologiei, fiind folosite în studiul comportamentelor și al bolilor deopotrivă (legătura între fumat și cancer, studiul bolilor cardiovasculare, eforturile de eradicare a variolei etc.)
  • Din anii ’80, epidemiologia s-a dezvoltat extraordinar și spre studiul violenței și a leziunilor, apoi înspre epidemiologia moleculară și genetică. Din păcate, bolile infecțioase au luat și ele avânt, declanșând eforturi fantastice ale specialiștilor epidemiologi în lupta cu epidemiile de Ebola, HIV, Legionella, SARS, gripa aviară, tuberculoză etc. 
  • De la începutul anilor ’90 (dar amplificate de atacurile teroriste din Statele Unite, în 11 septembrie 2001), epidemiologia a început să ia în calcul nu doar transmisia naturală a agenților infecțioși, ci și armele biologice (bioterorismul).

Citește și: Efectele post-COVID 19 în țările care au ieșit din criză: tehnologii noi și un sistem de sănătate publică modern, esențiale în luptă cu pandemia

Despre Autor

Andreea Enea

Content writer curios, cu educatie jurnalistica old-school si cu metode de lucru new-school. Cred in puterea povestilor cu si despre oameni, care aduc un impact educational, o stare de multumire si mai multa semnificatie in viata fiecaruia dintre noi. Pe cat posibil, viata si munca mea orbiteaza in jurul unui cuvant numit contentment.

Unde te afli in cariera?

mai sunt 3 intrebari

In ce orase ai vrea sa lucrezi?

mai sunt 2 intrebari

Ce iti doresti de la urmatorul job?

mai este o singura intrebare

Am ani de experienta
si as vrea sa ma dezvolt profesional ca .

Ce alte aspecte ti-ai dori sa imbunatatesti profesional?

este ultima intrebare

Multumim pentru raspunsuri!

Alatura-te celei mai mari comunitati digitale din Romania dedicata exclusiv specialistilor medicali si acceseaza Gratuit resurse pentru a te implini profesional.
Inscrie-te pentru a primi oferte relevante si sfaturi de cariera direct in casuta ta de email!
Înapoi
Facebook Comment