Strategii eficiente pentru gestionarea riscurilor în spitale și instituții medicale

Conform studiilor, speranța de viață din România a crescut semnificativ de la începutul anilor 2000 până în prezent. Cetățenii români trăiesc până la 75 de ani, însă media este totuși mult mai mică decât cea de la nivel european și anume 81 de ani, conform datelor din Seria profilurilor de țară în ceea ce privește sănătatea. Nici statisticile cu privire la rata mortalității infantile nu sunt deloc îmbucurătoare – în 2021 a fost de 5,63 la 1.000 de nașteri. Sistemul sanitar din România este încă destul de șubred, ceea ce face loc inevitabil la gestionarea necorespunzătoare la nivel de conducere a factorilor de risc în cazul instituțiilor.

Subfinanțarea sistemul medical rămâne o problemă actuală, statisticile OCDE din 2023 în domeniul sănătății arată cum cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor din România rămân cele mai scăzute dintre țările UE. Cu toate acestea, lipsa investițiilor și fondurilor pentru sănătate nu reprezintă singura problemă cu care România se confruntă; migrația profesioniștilor din domeniul sănătății către alte țări, numărul tot mai mare de pacienți care nu beneficiază de asigurare socială de sănătate și solicitările tot mai reduse de servicii de asistență medicală primară, bazate pe prevenție, favorizează la rândul lor creșterea numărului de decese.

Regiunile defavorizate se confruntă cu situații și mai critice. Nu există suficiente unități în zonele rurale și nici personal specializat – medicii de familie sunt cei care se ocupă de pacienți. Accesul la un specialist se face numai în anumite situații. Ba mai mult, potrivit unui studiu realizat de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie, la nivel național, 327 de localități din mediul rural sunt lipsite de medic de familie. Iar până în acest moment, din cele 159 de spitale private cu paturi, 15 unități deservesc zona rurală.

Autoritățile se ocupă mereu de scenarii pentru restructurarea sistemului sanitar, dar problemele sunt încă destul de actuale. Unul dintre planurile care își propun să elimine riscurile din spitale, clinici și alte instituții medicale este Strategia națională pentru asigurarea calității în sănătate. Ce presupune mai exact strategia, dar și care sunt dificultățile pe care le întâmpină zilnic managerii poți afla în rândurile de mai jos. 

Factori de risc ai sistemului sanitar din România 

Evoluția sistemului medical din România nu este tocmai cea mai optimistă. Există multe cutume care împiedică buna derulare a activităților, dar și adoptarea unor măsuri durabile. Printre cele mai întâlnite probleme, care generează apariția de malpraxis și erori de management se numără:

• Cel mai mic procent din PIB alocat pentru dezvoltarea serviciilor medicale – Facilitățile oferite de unitățile medicale sunt cu siguranță mult mai dezvoltate decât acum 30 de ani. Totuși, România se numără printre țările care alocă cei mai puțini bani domeniului sănătății – adică 5.5%. Cheltuielile guvernamentale insuficiente au generat inevitabil erori în efectuarea tratamentelor. Nici în momentul de față nu există suficiente dispozitive medicale sau echipamente de ultimă generație care să vină în susținerea eforturilor personalului medical. Există, de asemenea, o subfinanțare acută a industriei. 

• Lipsa unui sistem digitalizat de gestionare a riscului – O altă problemă majoră a unităților medicale din România este lipsa unui sistem electronic, care să eficientizeze etapele de lucru. Autoritățile au propus un proces de digitalizare, dar au existat numeroase întreruperi și dificultăți de implementare. Chiar dacă este denumit un hub IT, România nu se ridică la standardele Uniunii Europene. În spitale nu există fișe medicale electronice sau ID de sănătate. 

• Retenția de personal încă face ravagii, mai ales în cazul instituțiilor din mediul rural. Așa cum arătam într-un alt articol MEDIjobs, în anul 2020, primul an de pandemie, 2.173 de medici și farmacisti români au plecat din țară, o medie de 5,95 de medici pe zi, ceea ce înseamnă aproape un medic la fiecare 4 ore, potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății. Inclusiv managerii de spitale se confruntă cu gradul scăzut de retenție al personalului. Stresul crescut, incompatibilitatea cu valorile companiei, dar și complexitatea responsabilităților pe care sunt nevoiți să le gestioneze sunt principalele motive. Există, totuși, metode de retenție a angajaților care chiar funcționează și care pot fi integrate cu ușurință la nivel de management.

Vezi și: Paradox în sistemul sanitar din România: suntem cu cel mai mare număr de absolvenți de medicină din UE, dar cu deficit de personal

Alte riscuri care afectează sistemul sanitar 

Pe lângă cele menționate mai sus, există și alte riscuri pe care orice manager ar trebui să le aibă în vedere și anume:

• Lipsa programelor de training – Educația continuă stă la baza activităților bine realizate, dar și a unei mentalități responsabile. Chiar și medicii specialiști, cu ani de experiență în domeniu, au nevoie de astfel de oportunități. Cu cât sunt mai bine pregătiți, cu atât vor ști să identifice riscurile și să vină cu soluții optime. Tocmai de aceea, ar trebui implementate schimburile de experiență sau cursurile extra. 

• Deficiențe în procesul de comunicare – În domeniul medical transparența este mai mult decât necesară, mai ales când vine vorba de furnizarea serviciilor profesionale și întreținerea relațiilor medic-pacient. Dacă nu există un flux actualizat de informații între conducere și profesioniști erorile sunt inevitabile. Ca manager, e de datoria ta să elimini birocratizarea comunicării de echipă și să promovezi eficiența unei atmosfere prietenoase. 

• Lipsa orientării centrate pe pacient – Gradul de mulțumire a pacienților reflectă întocmai calitatea serviciilor medicale. Pacientul este cel mai important pilon în procesul operațional, așadar trebuie tratat ca atare. Cea mai mare greșeală a unităților medicale, este că se concentrează prea mult pe aspectele administrative și mai puțin pe dorințele specifice ale pacienților. Tocmai de aceea, apar cazuri de malpraxis, chiar dacă cele mai multe dintre ele puteau fi evitate. Un raport din 2014 confirmă necesitatea unei mentalități care să se concentreze mai mult pe bunăstarea fizică, dar mai ales psihică a pacientului. 53 867 de decese au fost considerate atunci evitabile.

Ce prevede proiectul „Calitate în Sănătate”

Din dorința de a rezolva principalele dificultăți ale industriei medicale din România, Autoritatea Națională de Management al Calității (A.N.M.C.S.) a luat inițiativa. Astfel, a apărut strategia națională pentru perioada 2018-2025 „Calitate în Sănătate”. Scopul strategiei este de a restructura sistemul în așa fel încât să respecte nevoile pacienților, autorităților și specialiștilor deopotrivă. 

Printre obiectivele pe care și le asumă proiectul se numără: 

• Asimilarea principiilor calității – Principalul pas pentru a face posibilă materializarea conceptelor propuse prin proiectul național este integrarea valorilor care țin de managementul calității. Trebuie să existe în primul rând o viziune clară a ceea ce înseamnă calitate în industria medicală. Se propun, așadar, o serie de măsuri specifice precum: organizarea de workshop-uri naționale și internaționale, creșterea nivelului de informare sau implementarea unor platforme de e-learning. 

• Implicarea tuturor membrilor echipei în procesul decizional – Adoptarea unei ierarhii autoritare nu este tocmai cea mai recomandată soluție, mai ales în domeniul medical. Principiul Șeful dictează, personalul execută nu mai este de mult aplicabil într-o societate care se află într-o continuă evoluție. Fiecare membru al echipei poate contribui, așadar, la modernizarea serviciilor și rezolvarea problemelor neprevăzute. O colaborare deschisă lasă loc ideilor ingenioase și avantajelor pe termen lung. 

• Îmbunătățirea leadershipului – La nivel de conducere se așteaptă ca managerii să privească dintr-o altă perspectivă lucrurile. Este așteptată o abordare care să aibă în vedere eliminarea activităților repetitive, dar și a conflictelor care afectează productivitatea generală. Se pune accent, mai mult decât oricând, pe crearea unui ambient sigur, confortabil și prietenos atât pentru profesioniști, cât și pentru pacienți. Sistemul sanitar trebuie văzut ca un mecanism bine uns, care funcționează la capacitate maximă, iar schimbarea poate fi introdusă prin intermediul conducerii.

Află mai multe despre Rolul crucial al comunicării în echipa medicală

Sfaturi esențiale pentru un management eficient al riscului 

Din postura de manager poate fi destul de greu să aplici toate principiile strategiei naționale. Sunt multe lucruri care trebuie luate în considerare, de la integrarea tehnologiilor medicale până la eficientizarea comunicării cu pacienții. Totuși, dacă vrei să te asiguri că succesul apare garantat, iată câteva sfaturi pe care să le iei în calcul: 

1. Identifică din timp vulnerabilitățile organizației medicale – Nu aștepta ca problemele să devină riscuri. Implementează activități de evaluare periodică a unității medicale. Colaborează cu toate departamentele pentru a te asigura că ești la curent cu tot ce se întâmplă. Implică-te în mod activ în prevenirea situațiilor critice atât pentru specialiști, cât și pentru cei care beneficiază de serviciile medicale. 

2. Odată identificat riscul, ar trebui să vină imediat și soluțiile – Gândește-te la cea mai bună modalitate prin care poți îndepărta pericolul asupra instituției. Nu există rețete standard pentru fiecare risc în parte – unele au nevoie de planuri stufoase, altele trebuie transferate către părți terțe. Acționează în conformitate cu specificațiile companiei, dar și cu resursele de care dispui. 

3. Exploatează situația în favoarea ta și a companiei – În funcție de problema cu care te confrunți, încearcă să dezvolți o abordare centrată pe oportunitate. Nu te gândi doar la erorile care apar în fluxul de activități. Nu lua decizii de moment și nici nu te lăsa pradă emoțiilor negative. Ia în considerare felul în care poți schimba perspectiva în așa fel încât să devină un punct forte. 

Concluzii 

Nu mai încape îndoială că sistemul sanitar din România trece în continuare printr-o serie de schimbări. Tratamentele sunt departe de a fi efectuate în mod ideal, iar pacienții încă se plâng de lipsa de interes a specialiștilor sau de tehnologiile vechi folosite în spitale și clinici. Așa își fac apariția și riscurile de management, care duc implicit la erori mult mai grave în efectuarea etapelor de lucru. Programul „Calitate în Sănătate” aplicat pentru perioada 2018 – 2025 își propune, însă, să ofere noi contururi industriei. 

Conceptul calității a fost insuficient exploatat în România, tocmai de aceea managerii ar trebui să ia inițiativă. Strategiile de valorificare a serviciilor și de gestionare a riscurilor sunt cât se poate de realizabile. E nevoie doar de o abordare proactivă, dar și de o comunicare deschisă la nivel de echipă. Cu cât există mai multă înțelegere și reciprocitate între colegii de departament și superiorii direcți, cu atât măsurile devin mai ușor de pus în aplicare. E important, așadar, să adaptezi cultura companiei la valorile esențiale calității în sănătate. 

Vino cu soluții durabile și propune o schimbare care să conteze în instituția pe care o manageriezi! 

Angajezi specialiști medicali? Înregistrează-ți compania aici, spune-ne ce posturi libere ai, iar noi te conectăm cu candidați calificați.