?>

Care sunt responsabilitățile angajatorului în cazul unui accident de muncă în interiorul unităților medicale?

Care sunt responsabilitățile angajatorului în cazul unui accident de muncă în interiorul unităților medicale?

Asigurarea normelor specifice de securitatea a muncii reprezintă un pas important pentru reducerea incidentelor neplăcute. Totuși, accidentele de muncă sunt destul de frecvente. Legea 319/2006 definește accidentul de muncă drept vătămarea violentă a organismului, precum și intoxicația acută profesională care au loc în timpul realizării sarcinilor de la locul de muncă și care se soldează cu incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces.

În anul 2021 au fost înregistrate, conform datelor publicate de Inspecția Muncii, 2.055 de accidentări. Din numărul total 7 persoane au decedat și alte 25 se confruntă cu situația dificilă a invalidității. Statisticile sunt îngrijorătoare, mai ales că regulile de siguranță au devenit din ce în ce mai stricte de-a lungul timpului.

În domeniul medical accidentele de muncă se rezumă mai mult la dezvoltarea unor boli profesionale. În contextul crizei pandemice de COVID-19 realizarea activităților de la locul de muncă a prins alte contururi. Medicilor și asistenților medicali le-a fost din ce în ce mai greu să evite problema infectării, tocmai din cauza gradului ridicat de contagiozitate. La sfârșitul anului 2021, 104 decese au fost raportate în rândul personalului medical.

Citește și: Care sunt cele mai delicate situații prin care trece un angajator

Ce se întâmplă, totuși, atunci când are loc o asemenea situație? Ce trebuie să facă angajatorul și ce drepturi are salariatul? Cum sunt clasificate indemnizațiile de muncă și cum se alocă?

Principalele responsabilități ale angajatorului

În cazul în care a avut loc un accident de muncă angajatorul trebuie informat numaidecât. La rândul său, este obligat să transmită mai departe ce s-a întâmplat:

  • Inspectoratului teritorial de muncă.
  • Firmei de asigurări, în cazul în care este raportată incapacitatea de muncă, invaliditate sau deces.
  • În funcție de gravitatea situației, organelor de urmărire penală.

Informațiile transmise ar trebui să cuprindă toate aspectele vizate de hotărârea nr. 955 din 8 septembrie 2010. Printre ele se numără:

  • Denumirea angajatorului.
  • Locul, data și ora la care s-a produs accidentul.
  • Numele și prenumele victimei, precum și alte date personale: vârstă, sex, stare civilă, vechime.
  • Cauzele care au dus la apariția accidentului.
  • Instituția sanitară în care a fost internat accidentatul.

Dacă este vorba de boli profesionale, cei care se ocupă de cercetarea cazurilor și de impunerea măsurilor de siguranță sunt autoritățile de sănătate publică. Documentul întocmit ar trebui să includă următoarele detalii:

  • Istoricul profesional care certifică factorii de risc la care a fost expus angajatul.
  • Supravegherea medicală care a avut loc în timpul realizării activităților de la locul de muncă.
  • Diagnosticul înregistrat.
  • Procesul verbal de cercetare.
  • Evaluarea riscurilor profesionale cu care s-a confruntat angajatul.

Citește și: Absenteismul la locul de muncă: care sunt cauzele și cum îl combați

În cazul incendiilor sau situațiilor grave, angajatorul este obligat să:

  • Oprească imediat activitatea derulată în spital.
  • Îndrume personalul medical, dar și pacienții să părăsească în siguranță zona.
  • Desemneze o persoană responsabilă pentru a gestiona situația în cazul în care nu se află în apropiere.

Dacă angajatorul refuză să îndeplinească prevederile de natură legislativă impuse în cazul unui accident de muncă pot fi aplicate sancțiuni. Amenzile sunt cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei și pot fi aplicate în funcție de situație de inspectorii de muncă sau cei sanitari.

Există, de asemenea, și alte responsabilități pe care angajatorul trebuie să le îndeplinească în cazul unui accident de muncă. La fel de importante ca detaliile juridice sunt și cele care țin de sănătatea emoțională a angajatului. Pentru mulți pare un aspect nesemnificativ, dar rolul pe care îl prezintă este esențial. Imediat după ce s-a produs accidentul, indiferent de gravitate sau stadiul de evoluție al bolii, salariatul are nevoie de atenție sporită din partea angajatorului. Înțelegerea, empatia și răbdarea ar trebui să graviteze într-o asemenea perioadă dificilă.

Te-ar putea interesa și: Cadrele medicale, „pacienții tăcuți” cu burnout. (Cum) are grijă managementul din clinici și spitale de sănătatea emoțională a angajaților?

Revenirea la locul de muncă imediat după ce a fost produs un accident de muncă ar trebui să fie marcată armonios. Este responsabilitatea angajatorului să informeze și celelalte cadre medicale și să le pregătească în consecință. Evident, totul este influențat și de caracteristicile echipei și a mediului de lucru. MEDIjobs îți oferă unele dintre cele mai avantajoase oferte, realizate special pentru tine.

Indemnizațiile de muncă: Tot ce trebuie să știi

În cazul în care a fost raportat un accident de muncă sau a fost depistată o boală profesională, angajatul are dreptul la indemnizație de muncă. Despăgubirile financiare se acordă numai pe baza prezentării certificatului medico-legal vizat de casa județeană de pensii astfel:

–       Indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă – 80% din veniturile salariale brute încasate în ultimele 6 luni anterioare accidentului.

–       Indemnizație pentru trecerea provizorie la alt loc de muncă sau reducerea orelor de lucru – Diferența dintre media veniturilor din ultimele 6 luni și salariul brut încasat la noul loc de muncă. Reducerea timpului de lucru nu ar trebui să depășească 25% din baza de calcul.

–       Compensații pentru atingerea integrității – Se oferă în cazul în care angajatul, în urma accidentului, a rămas cu răni permanente, care îi afectează capacitatea de muncă în jur de 20-50%. Dacă sunt declarate două sau mai multe boli, indemnizația se va acorda o singură dată.

–       Despăgubiri de deces – Se acordă pe baza certificatului de deces (original și copie), actului de identitate și actelor de stare civilă a solicitantului. Persoana care va încasa despăgubirile este cea care are o legătură de rudenie cu decedatul. Dacă totuși nu există rude sau urmași în viață sumele se acordă persoanei care a suportat cheltuielile de înmormântare. Cuantumul este de 4 salarii medii brute pe economie.

În cazul în care este necesar se pot emite bilete pentru tratamente balneoclimaterice. De asemenea, dacă angajatorul își suspendă activitatea din diverse motive, plata indemnizației va fi realizată de casa teritorială de pensii.

Citește și: Cum să abordezi cererile de mărire salarială

Concluzii

Realizarea corectă a activităților de protecție și securitate a muncii reduce din start apariția accidentelor de muncă sau bolilor profesionale. Totuși, conform datelor oficiale, numărul incidentelor neplăcute este destul de mare. În cazul instituțiilor medicale lucrurile sunt mai delicate, tocmai din cauza infectării cu virusul COVID-19. Angajatorul are obligația de a raporta cele întâmplate și de a acționa imediat pentru a-și proteja salariații. În ciuda prevederilor legale, e foarte important și locul în care se desfășoară activitatea. Echipa, dar și atmosfera generală pot influența semnificativ starea celui care a suferit un accident de muncă.

Angajezi specialiști medicali? Creează un cont de companie, spune-ne ce posturi libere ai, iar noi te conectăm cu candidați calificați.

Despre Autor

REDSEM

Pasiunea pentru scris și modul în care am ales să mixez curiozitatea pentru domeniul medical și redactare sunt cele care mă fac să vă prezint articole elaborate. Îmbinarea dintre artă și știință este ceea ce definește stilul meu. Vă invit pe toți la lectură plăcută și sper să găsiți informații esențiale în textele mele.

Facebook Comment