Salariul net vs. salariul brut: care este diferența?

Salariul net vs. salariul brut: care este diferența?

De multe ori, se întâmplă ca problema salariului să lase loc de interpretări și dubii mai ales pentru persoanele noi pe piața muncii, aflate la primul job, dar chiar și pentru cei cu experiență. Ce salariu e trecut pe contract? Ce taxe trebuie să plătești ca angajat? Cum se calculează salariul net?

Fie că e din cauza birocrației, a schimbărilor constante privind salarizarea și legislația și chiar a faptului că angajatorii pot comunica în ofertele de angajare diferite sume, termeni precum salariu net sau salariu brut, cât și diferențele dintre ele rămân o enigmă pentru mulți angajați. 

Așa că am decis să trecem în revistă toate aceste clarificări și explicații, într-un ghid practic despre salariul net versus salariul brut, dar și despre ce contribuții către stat plătești și de ce sporuri și salarii în domeniul sănătății poți beneficia ca angajat. 

Află și ce spune legislația în vigoare despre salarizarea în România, cât și ce salarii au cadrele medicale la momentul actual, în unitățile medicale de stat. 

Ce reprezintă salariul și cum îl stabilești cu angajatorul

Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, conform legislației. Este obligatoriu ca salariul să îți fie oferit lunar de către angajator, pe baza contractului de muncă, la data stabilită.

Unii angajatori menționează salariul brut, alții salariul net în ofertele de angajare. Dacă ești nesigur cu privire la ce fel de venituri ți se promit, acest lucru trebuie clarificat neapărat înainte de-a semna contractul de muncă, pentru că diferența dintre salariul brut și salariul net este foarte mare în România.  

Art. 162 din Codul Muncii precizează diferența între salarizarea în cadrul angajărilor în sistem privat versus sistem public:

(1) Nivelurile salariale minime se stabilesc prin contractele colective de munca aplicabile.

(2) Salariul individual se stabileste prin negocieri individuale intre angajator si salariat.

(3) Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative.

În cazul angajărilor la companiile private, salariul poate fi negociat de candidat cu angajatorul pe baza diferitor criterii: experiența în domeniu, studii superioare, competențe profesionale, dar și bugetul pe care fiecare angajator îl are disponibil pentru angajarea cuiva.  

În cazul angajărilor la stat, spre exemplu în unitățile medicale publice, salariile sunt stabilite prin lege, iar “salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate”

Salariul lunar primit de personalul angajat la stat reprezintă “salariul de bază ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar”.

Există o grilă de salarizare specifică, care menționează salariile oferite în funcție de gradație (care depinde de profesie și de vechime). 

Salariul brut vs. salariul net: cum se calculează și care e diferența?

În contractul individual de muncă trebuie trecut salariul brut. Salariul brut se referă la suma veniturilor realizate de salariat în cadrul unui loc de muncă, și este suma lunară pe care o primește de la angajatorul său. 

Salariul brut este mai mare decât salariul net, pentru că salariul net reprezintă câștigul salarial, banii cu care rămâi după plata contribuțiilor sociale și a taxelor la stat și după aplicarea sporurilor (dacă e cazul).

Pe scurt, salariul net este suma pe care o primești “în mână” lunar. Majoritatea salariilor sunt virate în conturile de salarii ale angajaților, nu efectiv în mână.

Dar ce sunt aceste contribuții și taxe la stat? Cât de mare e diferența dintre salariul brut și cel net? Cum calculezi salariul net?

Începând cu 1 ianuarie 2018, în urma unor schimbări ale legislației, iată care sunt taxele și contribuțiile sustrase din salariul brut, cât și cine este responsabil să le plătească, oficial:

Din salariul brut, angajatul plătește către stat:

  • CASS (asigurări sociale de sănătate): 10%
  • CAS (asigurări sociale; contribuția la pensii): 25%. Poate crește la 29% pentru condiții deosebite de muncă sau 33% pentru condiții speciale de muncă
  • Impozitul pe venit: 10%

Din salariul brut, angajatorul plătește și el:

  • CAM (contribuția asiguratorie pentru muncă), de 2,25%. Atenție: această sumă este plătită de angajator pe lângă salariul brut oferit angajatului. Angajatul nu plătește această sumă și nici nu o scade din salariul brut, la calculul salariului net. 

Cu toate că, oficial, primele 3 contribuții sunt datorate de angajat, tot angajatorul se ocupă de reținerea și plata lor. 

Există numeroase calculatoare online pe care le poți folosi pentru a-ți calcula potențialul salariu net în funcție de salariul brut, dar nu doar atât. Poți calcula și viceversa (salariul brut în funcție de suma netă primită), cât și salariul complet (costul total al companiei pentru plata unui salariu). 

În general, salariul net este aproape jumătate din salariul brut, după plata contribuțiilor lunare către stat. Practic, salariul net lunar, primit de un angajat cu program normal de muncă, este în jur de 57-60% din salariul complet (salariul brut + CAM plătit de angajator). 

Important de știut, potrivit Codului Muncii:

  • Art. 166, salariul se plătește în bani cel puțin o dată lunar, la data stabilită în CIM, CCM sau regulamentul intern. De asemenea, “intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.”
  • Art 167, salariul se plătește direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta (excepție făcând cazul de deces al salariatului)
  • Art. 169, reținerile din salariu cumulate nu pot depăși lunar jumătate din salariul net. De asemenea, “Reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.”

Salariul minim pe economie, în 2020

De la 1 ianuarie 2020, salariul minim brut a fost majorat cu 150 lei. Astfel, salariul brut minim pe economie este de 2230 lei, pentru programul normal de lucru – ceea ce înseamnă că salariul net ajunge la 1297 lei pe lună. 

Pentru personalul încadrat cu studii superioare și care au cel puțin 1 an vechime în domeniul studiilor ajung la un salariu brut minim de 2350 lei pe lună (adică un salariu net de 1413 lei), conform legislației în vigoare.    

Sporuri pentru angajați: ce sporuri poate obține personalul medical și auxiliar?

În general, persoanele angajate “la stat” primesc diferite tipuri de sporuri, care le pot aduce venituri considerabile pe lângă salariul net. 

Spre deosebire de sectorul public, companiile private pot oferi sporuri conform Codului Muncii, însă de cele mai multe ori acestea oferă doar bonusuri și, uneori, sporuri temporare.

Sporurile sunt beneficii în bani acordate angajaților dacă se îndeplinesc anumite condiții și sunt specificate în contractul individual de muncă sau cel colectiv – de exemplu, angajații la stat sau care muncesc în condiții periculoase sau dificile. 

Sporurile primite de angajat pot fi permanente, precum sporul de vechime (dacă este menționat în contractul colectiv de muncă), spor pentru condiții grele, vătămătoare sau nocive, spor pentru condiții periculoase, spor de adâncime sau de înălțime, spor de izolare sau pentru cunoașterea unei limbi străine la un job unde se lucrează în limbi de circulație internațională, spor pentru titlul de doctor, spor de fidelitate etc.

Dar există și sporurile temporare, destul de cunoscute printre angajați în general: sporul de noapte sau pentru orele suplimentare. Aceste sporuri pot fi oferite doar dacă sunt discutate și stabilite în prealabil cu angajatorul, în contractul de muncă. 

Ce sporuri pot obține cadrele medicale și personalul auxiliar, angajate la stat?

Sporurile pe care le pot primi angajații din sănătate sunt reprezentate prin diferite procentaje adăugate la salariu și diferă de la o secție la alta. 

Conform legislației în vigoare (Legea 153/2007 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în special reglementările specifice personalului din sănătate, din unitățile de asistență medico-socială și din unitățile de asistență socială), pentru personalul medico-sanitar și auxiliar sanitar se pot acorda următoarele categorii de sporuri:

a) pentru personalul din unități, secții și compartimente de boli infecțioase, neonatologie, săli de naștere și din laboratoarele de analize medicale, care își desfășoară activitatea în condiții periculoase, un spor de până la 25% din salariul de bază;

b) pentru condiții deosebit de periculoase (vezi Art. 7), cuantumul sporului este de până la 85% din salariul de bază (se stabilește de conducerea fiecărei unități sanitare cu personalitate juridică, de comun acord cu sindicatele). 

c) pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;

d) pentru condiții grele de muncă, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;

e) pentru personalul care își desfășoară activitatea cu surse de radiații sau generatoare de radiații, un spor pentru condiții periculoase de până la 30% din salariul de bază, diferențiat pe categorii de risc radiologic astfel: 10% la categoria I, 15% la categoria a II-a, 20% la categoria a III-a și 30% la categoria a IV-a;

f) pentru unitățile sanitare cu specific deosebit, stabilite de Ministerul Sănătății, un spor de până la 15% din salariul de bază;

g) pentru personalul care lucrează în unități sanitare aflate în localități izolate, situate la altitudine, care au căi de acces dificile sau unde atragerea personalului se face cu greutate, un spor de până la 20% din salariul de bază;

h) pentru activități care se desfășoară în condiții deosebite, cum ar fi stres sau risc, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.

În ceea ce privește sporurile temporare, iată cât poți primi în plus la salariu:

  • Sporul de noapte (pentru cei care lucrează cel puțin trei ore între 22.00-06.00 în cursul programului normal de lucru) poate ajunge la 25% din salariul de bază (salariul brut).
  • Sporul de ore suplimentare (dacă se depășesc cele 40 de ore săptămânale) și pentru munca prestată în zilele de sărbători legale sau în weekend se oferă ca ore libere plătite, fie ca 75% din salariul de bază (salariul brut) în următoarea lună pentru orele suplimentare, fie de 100% pentru orele lucrate în timpul zilelor de repaus sau sărbători legale. 

Este important de menționat și sporul de vechime oferit prin prevederile CCM:

  • Vechime de 3-5 ani – spor de 5%
  • Vechime de 5-10 ani – spor de 10%
  • Vechime de 10-15 ani – spor de 15%
  • Vechime de 15-20 de ani – spor de 20%
  • Vechime de peste 20 de ani – spor de 25%

Toate aceste sporuri salariale pot fi oferite și de companiile private, dacă sunt negociate de angajat cu angajatorul și sunt precizate în CCM și CIM, după caz. 

Salarii în Sănătate: cum arată salariile pentru personalul medical din unitățile bugetare?

Așa cum poți afla mai pe larg în acest articol privind evoluția salariilor cadrelor medicale în 2020, nivelul salariului de bază pentru diferite profesii ale specialiștilor în sănătate a ajuns la:

  • Medic Șef Centru 8172 – 16345 lei
  • Asistent I 3538 lei
  • Asistent Medical 4150 – 5197 lei
  • Asistent medical principal 4752 – 5412 lei
  • Asistent social principal 5585 lei
  • Biochimist debutant 4884 lei
  • Biochimist principal 7576
  • Biochimist specialist 6044 – 6506 lei
  • Farmacist primar 8539 lei
  • Îngrijitoare 2897 lei
  • Medic 7971 lei
  • Medic primar 7593 – 15567 lei
  • Medic rezident anul I 5700 – 6757 lei
  • Medic rezident anul II 6100 lei
  • Medic rezident anul III 6700 – 7203 lei
  • Medic specialist 6165 – 12330 lei
  • Psiholog practicant 5328 – 6173 lei
  • Psiholog principal 7576 lei
  • Psiholog specialist 6347 lei
  • Sociolog principal 5585 lei
  • Șofer ambulanță I 3837 lei
  • Șofer ambulanță II 3541 – 3721 lei
  • Statistician medical principal 3550 – 3730 lei

Cei care dețin titlul științific de doctor primesc și indemnizația de 950 lei, cât și indemnizația de hrană (echivalentă cu bonurile de masă în sistemul privat), în valoare de 347 lei

De asemenea, la aceste salarii brute se adaugă sporurile temporare sau permanente de care am vorbit mai sus, în funcție de mediul și de condițiile de lucru.

Cel puțin în ceea ce privește salariile primite de cadrele medicale și personalul auxiliar din sistemul medical românesc public, lucrurile stau destul de bine. Și chiar dacă salariile brute par destul de mici, sporurile sunt cele care pot chiar dubla uneori salariul net, primit “în mână” de angajații medicali. 

Nici sistemul privat nu se lasă mai prejos. Cu toate că nu există la fel de multe sporuri și indemnizații, salariile medicilor și ale personalului medical auxiliar sunt foarte ridicate, chiar și în zone ale țării neașteptate – acolo unde este mare nevoie de specialiști. 

Dacă ești interesat să afli care este topul joburilor pentru medici, află că acestea au fost influențate de situația pandemiei, iar cele mai mari salarii se înregistrează acolo unde există cerere foarte mare, indiferent de zona țării, cât și de gradul de dificultate și de nevoia pentru anumite specialități medicale.   

Salariul brut poate fi mai mic în sectorul public, însă salariul net crește odată cu multitudinea de sporuri de muncă posibile. În schimb, salariul brut în sectorul privat poate fi mai mare în cadrul companiilor private, unde calitatea muncii tale îți poate aduce bonusuri de performanță sau unde poți negocia termenii contractului – inclusiv sporurile dorite. 

De aceea, nu există o alegere perfectă când vine vorba de un loc de muncă în sănătate la stat sau la privat. Însă este important să înțelegi diferența între salariul brut și salariul net și să poți face alegerea mai înțeleaptă pentru tine.

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Despre Autor

Andreea Enea

Content Specialist cu 10+ ani de experiență în jurnalism, content marketing și comunicare. Cred în puterea poveștilor cu sens care inspiră, educă, apropie și deschid inimi și comunități. Visez să aplic cât mai mult mixul de people skills și experiență cu o gândire analitică puternică și pasiune pentru conținut autentic, cu semnificație pentru oameni - așa cum au nevoie.

Facebook Comment