Noul Cod deontologic conține reguli stricte. Ce nu mai au voie să facă medicii? 

Noul Cod de Deontologie Medicală aprobat de Colegiul Medicilor arată include reguli clare referitoare la comportamentul profesional și etic al specialistului. Documentul arată că medicul nu are voie să trimită pacienții la privat și nici să distribuire informații false. De asemenea, noul Cod deontologic subliniază care sunt situațiile care îi permite unui specialist să refuze să acorde îngrijiri.

În primul rând, se menționează în Cod faptul că profesia medicală nu poate fi practicată exclusiv ca o afacere sau activitate comercială, pentru că exercitarea profesiei are un caracter științific, umanitar și etic.

Codul Deontologic mai arată că un medic este obligat să fie prudent atunci când se exprimă public în legătură cu informațiile de specialitate. De asemenea, medicului îi este interzis să exprime critici despre actul medical efectuat anterior de un coleg, cu excepția situațiilor în care este solicitat să exprime o opinie de specialitate.

Nu este acceptat ca un specialist să profite de pacientul său sau de familia acestuia din punct de vedere financiar, profesional sau social. Comportament nedeontologic este și atunci când un medic are o relație intimă cu pacientul, atât timp cât relația medic-pacient este încă în desfășurare. 

Te-ar putea interesa și: Cum se poate transfera un medic de la un colegiu la altul. Ce cuprinde procedura

Noul cod deontologic – ce NU au voie să facă medicii?

1. Nu trebuie să accepte beneficii pentru a direcționa pacienții către alt spital

În același timp, medicul nu trebuie să accepte niciun fel de beneficii (cum ar fi bani, cadouri sau alte avantaje) pentru a trimite pacienți la un anumit coleg sau la o anumită clinică, fie ea publică sau privată. De asemenea, nici nu are voie să amâne un tratament, să refuze o investigație sau orice alt serviciu medical invocând motive materiale sau lipsa unor resurse, doar pentru a îndruma pacientul către o altă unitate medicală unde el sau afinii săi până la gradul IV (rudele) au un interes. 

În cazurile de urgență gravă sau vitală, dacă pacientul este transferat către o altă unitate din cauza unor lipsuri materiale, acest lucru trebuie anunțat structurii locale de control etic.

2. Nu trebuie să distribuie informații false

Medicii au responsabilitatea să se asigure că informațiile publicate pe paginile lor de internet sau pe rețelele de socializare sunt corecte, bazate pe dovezi științifice și nu pot dăuna pacienților. Este interzisă difuzarea de informații false, nefundamentate științific sau contrazise de studiile medicale actuale, întrucât acestea pot induce în eroare publicul și pot pune în pericol sănătatea anumitor categorii de persoane.

Codul menționează că pagina web sau profilul de social media al medicului trebuie să aibă ca scop exclusiv informarea publicului despre activitatea sa profesională. Nu este permisă includerea unor mesaje publicitare care nu au legătură directă cu actul medical (cu ar fi promovarea de medicamente, suplimente alimentare, produse cosmetice sau dispozitive medicale).

De asemenea, nu sunt permise trimiteri către site-uri cu scop publicitar pentru produse ori servicii fără legătură directă cu profesia de medic și nici către pagini al căror conținut contravine principiilor etice și deontologice ale profesiei medicale.

Te-ar putea interesa și: Dezinformarea medicală, o provocare în România. Cum o poți combate?

3. Nu trebuie să perceapă onorarii de succes

În ceea ce privește medicii care au ales practica independentă, aceștia au obligația de a afișa tarifele aplicate.

„Perceperea unor onorarii de succes de către medicii cu practică independentă este interzisă. Medicul cu practică independentă poate refuza să presteze servicii medicale în cazul neachitării costurilor aferente, cu excepția urgențelor medico-chirurgicale, amenințătoare de viață”, mai arată Codul. 

4. Nu trebuie să ia decizii medicale bazându-se pe AI

Medicul poate folosi inteligența artificială în activitatea sa, cu condiția să respecte toate prevederile legale. Tehnologia poate fi un sprijin în diagnostic, tratament și monitorizarea pacienților, însă deciziile medicale trebuie să rămână întotdeauna rezultatul raționamentului profesional al medicului.

Utilizarea inteligenței artificiale nu poate înlocui judecata clinică și nici nu îl poate absolvi pe medic de responsabilitatea față de pacient. În orice situație, medicul rămâne singurul responsabil pentru actul medical și pentru consecințele deciziilor luate.

5. Nu poate refuza îngrijirea pacienților aflați la finalul vieții

În cazul pacienților aflați la finalul vieții, medicul are datoria, în limitele competențelor sale, să asigure îngrijiri terminale și paliative, oferite cu respect și fără nicio formă de discriminare. Aceste îngrijiri trebuie acordate indiferent de vârsta pacientului, de diagnostic sau de prognostic, respectând legislația în vigoare.

De asemenea, medicilor le este interzis să aplice tratamente inumane sau degradante ori proceduri care provoacă pacienților un nivel de suferință nejustificat. Colegiul Medicilor subliniază în Codul Deontologic că respectarea demnității și a confortului persoanei aflate în ultimele momente ale vieții reprezintă o obligație profesională și morală fundamentală.

Citește și: Ingrijirea paliativa – o abordare recenta si necesara

Totuși, există câteva situații în care un medic poate să refuze îngrijirea unui pacient, prevăzute în noul Cod deontologic

Când poate un medic să refuze îngrijirea unui pacient?

Codul Deontologic mai arată și situațiile în care un medic poate refuza să îngrijească pacienții (cu excepția situațiilor de urgențe medico-chirurgicale care amenință viața acelei persoane). Aceste cazuri sunt:

• dacă îi va afecta independența profesională, imaginea sau activitatea nu este conformă cu exercitarea profesiei;
• dacă un pacient sau aparținătorii acestuia sunt agresivi verbal și/sau fizic;
• dacă pacientul manifestă o atitudine ostilă față de medic;
• dacă i se solicită efectuarea unui act medical neconform cu valorile sale morale pe baza clauzei de conștiință (declarată anual în scris la Colegiul teritorial), recomandând pacientului adresarea către un alt medic;
• dacă pacientul solicită efectuarea unor acte medicale ilicite sau contrare principiilor etice.

În astfel de cazuri, medicul îi va explica pacientului motivele refuzului. Acest refuz trebuie exprimat într-un mod respectuos, fără discriminare și justificat corespunzător. Tu ce părere ai de prevederile noului Cod deontologic?

Ești specialist medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.