Strategii HR de succes în domeniul medical – nevoi, provocări și oportunități în recrutarea profesioniștilor medicali

Nevoia de personal, deci managementul resurselor umane și totodată creșterea profiturilor, reprezintă una dintre nevoile oricărei afaceri, dar în domeniul medical primează nevoile pacienților, ceea ce înseamnă o presiune în plus pe departamentul de HR.

Pentru că sistemul medical este unul foarte complex, care include de la spitale de stat până la mici cabinete de cartier, țările din întreaga lume se chinuie să dezvolte strategii HR și să asigure personal calificat în această industrie, drept pentru care atragerea și reținerea candidaților experimentați este una dintre cele mai mari provocări pentru echipa de management.

În domeniul medical, departamentul de Management și HR face mai mult decât doar a angaja medici și asistenți medicali. Adesea, în unitățile mici, acesta are sarcini ce țin mai degrabă de administrație și contabilitate, respectiv facturarea serviciilor, coordonarea echipelor de pe diverse secții sau ture și chiar asigurarea necesarului pentru curățenie și masa pacienților.

Printre toate acestea, identificarea, intervievarea și angajarea celor mai potrivite persoane pentru locurile vacante, este, desigur, primordială, aria celor cu care stă de vorbă un recrutor variind de la personal necalificat, până la absolvenți de doctorat. Ca importanță, urmează apoi confruntarea cu nevoile personalului, realizarea de traininguri periodice și asigurarea bunăstării personalului medical prin oferirea accesului la servicii medicale gratuite, tichete de masă, vacanțe plătite și alte oportunități, pentru ca în urma satisfacției celor din sistem să reiasă și satisfacția pacienților, care să ofere mai multe recomandări. 

Lipsa de personal calificat

În domeniul medical, șomajul este destul de mic, exemple bune în acest sens fiind Germania, unde rata șomajului este de doar 0.7% în rândul asistenților medicali și 1% printre medici, iar o situație similară este și în Statele Unite ale Americii, unde se înregistrează doar 0.8% șomaj printre cei care termină o facultate sau un colegiu de medicină și se așteaptă ca până la sfârșitul anului nevoia de asistenți medicali să mai crească cu încă 26%.

Acest lucru dovedește că, spre deosebire de alte industrii, cea medicală duce nu neapărat lipsă de oameni ci de personal calificat, deoarece competiția pentru noi grade este una acerbă în toate specialitățile, ceea ce îngreunează procesul de recrutare.

Probleme se înregistrează însă din cauza faptului că în sistemul medical există riscuri ce-i fac pe tineri să nu mai fie atrași de acest domeniu și pe cei experimentați să se reprofileze, iar acest lucru se întâmplă de ani de zile. În al doilea rând, populația lumii a crescut cu peste 1.2 miliarde de persoane din anul 2000 ceea ce face ca la nivel global să existe 1.8 medici la peste 1000 de oameni. În plus, datorită tehnologiilor moderne, speranța de viață a crescut, ceea ce duce la costuri mai mari de îngrijire medicală per pacient, pe lângă faptul că specialiștii medicali sunt împărțiți neuniform în lume. 

Cu toate acestea, dacă se va avea în vedere siguranța atât a personalului medical cât și a pacienților și se vor verifica mai minuțios certificatele de calificare, în același timp asigurându-se traininguri și recertificări, responsabilitățile departamentului de HR se vor diminua în timp sau în orice caz, presiunea de pe umerii acestora va scădea. Prin urmare, trebuie verificat și background-ul personalului auxiliar, mai ales a persoanelor care intră fie și marginal în legătură cu pacienții, deoarece incidentele din sălile de gardă sau recepții periclitează renumele unităților spitalicești și pe lângă faptul că pacienții se feresc de acestea, nici personalul calificat nu mai vrea să se angajeze în aceste locuri.

Citește și Metode de retenție ale angajaților care chiar funcționează

Suportul politic

Guvernele din întreaga lume au recunoscut că domeniul HR se confruntă cu probleme mai ales în ceea ce privește ramura medicală și de aceea s-au implicat în influențarea și reorganizarea sistemului medical, începând cu sporirea salariilor și oferirea mai multor stagii de pregătire subvenționate.

Astfel, pe măsură ce crește cererea de personal calificat, crește și sprijinul autorităților pentru creșterile salariale, dar chiar și așa, pentru unitățile mai mici, private, sau pentru spitalele subvenționate în totalitate de către stat, poate fi greu să facă față cerințelor economice și să-și alinieze salariile cu cele de pe piață. Pentru a compensa salariile mai mici, unele cabinete oferă program de lucru flexibil, asigurări de sănătate privată, abonament la bibliotecă, acces gratuit la o sală de sport sau facilități spa, astfel încât să poată atrage totuși personal calificat, sponsorizări private, dar și granturi de la Uniunea Europeană.

În acest sens, guvernul chinez a grăbit instruirea personalului medical, încercând astfel să combată îmbătrânirea populației, iar Brazilia a introdus un program prin care se vizează recrutarea de medici locali și internaționali, care să lucreze în zone defavorizate, cei mai mulți candidați provenind din Cuba. În SUA, Canada și Marea Britanie s-au introdus însă mai multe responsabilități pentru asistenții medicali, pentru a reduce timpii de așteptare din cabinete și sălile de triaj. Cu toate acestea, criza de personal este și în rândul acestora, nu doar printre medici, iar în Marea Britanie numărul posturilor vacante este de aproximativ 47 000.

Creșterea productivității

În trecut, spitalele au făcut adesea greșeala de a cere personalului să efectueze mai multe gărzi, consecința acestei cereri fiind absenteismul crescând, satisfacția diminuată a angajaților și burnout. O dovadă negativă a măsurilor luate în trecut este aceea că în Germania, cele mai multe zile de concediu medical le înregistrează angajații din industria medicală, respectiv 4.5% dintre aceștia.

În confirmarea acestui lucru vine și un studiu efectuat în Marea Britanie, care susține faptul că 15% din toate zilele de concediu solicitate sunt din cauza stresului de la locul de muncă, adică managerul de HR ar trebui să aibă grijă de subordonați, nu să le dea mai mult de muncă. 

O posibilă soluție împotriva stresului cauzat de prea multă muncă ar fi automatizarea anumitor sisteme și detașarea în alte secții sau la alte spitale a personalului, care să beneficieze astfel de mai multe stagii de pregătire, în cazul în care anumiți angajați se îmbolnăvesc, munca lor să poată fi preluată de colegi. 

Citește și Importanța implicării personalului medical în implementarea schimbărilor

Costuri mai mici, datorită satisfacției mai mari

Când reputația unui spital sau a unei clinici se îmbunătățește, costurile în a găsi personal calificat scad. De exemplu, în Marea Britanie, reputația locului de muncă este printre principalii factori pe care îi verifică un asistent medical sau o moașă înainte de a se angaja undeva. 

Alți factori importanți includ posibilitatea unui echilibru între viața personală și cea profesională, posibilități de avansare în carieră și salariul, deoarece în toate industriile se înregistrează fenomenul de burnout, dar în medicină acesta este adesea resimțit mai pregnant, numai în rândul asistenților medicali 1 din 3 specialiști regretând alegerea meseriei, același procent fiind valabil și în rândul specialităților clinice și paraclinice. Ca urmare a acestor așteptări, în multe locuri au fost crescute salariile, scăzut programul de lucru, îmbunătățit sistemul de promovare, sporite fondurile pentru cercetare, modernizat întregul sistem și creată o cultură organizațională inclusivă. 

În plus, o echipă unită duce la satisfacția mai mare a personalului și deci la standarde mai înalte de calitate a serviciilor prestate, iar acest lucru se poate realiza printr-o comunicare eficientă între schimburi și soluții IT pe înțelesul tuturor, a căror implementare să prevină cazurile de malpraxis. 

Toate acestea demonstrează încă odată că satisfacția la locul de muncă este o necesitate, în pericol fiind nu numai oamenii care lucrează acolo ci și cei care vin să se trateze, iar pentru HR-ul medical identificarea semnalelor de bournout și intervenția în aceste cazuri devine astfel critică. 

Egalitatea între sexe

Discriminarea sexuală în câmpul medical se referă la întreaga cultură care este împotriva femeilor medic, mai ales în anumite câmpuri, și care se manifestă prin agresivitate verbală și nu numai către aceste doamne, care până la urmă au aceleași studii, dar beneficiază de salarii mai mici și atitudine zeflemitoare din partea directorilor și a managerilor de sex masculin. Aceste femei întâmpină greutăți la angajare, dar și când vine vorba despre avansări. Însă de discriminare au parte și bărbații asistenți medicali, deoarece ei lucrează într-un domeniu în care tradițional sunt văzute doar femeile, motiv pentru care mulți pacienți nu se simt confortabili să fie îngrijiți de un asistent medical de sex masculin.

Conform unui studiu din 2003, numărul femeilor din medicină a crescut totuși semnificativ și este în trend ascendent, iar în 2011, 44% dintre angajații din sistemul medical erau femei, numărul acestora crescând continuu încă din anul 2000, ceea ce oferă managementului mai multe motive de a rezolva problemele în ceea ce privește programul flexibil de lucru, plata integrală a concediilor de maternitate și implementarea altor beneficii familiale. Cifrele și greutățile diferă însă în funcție de fiecare țară în parte. De exemplu, în Spania și Germania, legea asigură deja plata integrală a concediilor de maternitate.

Citește și Efectele inegalitatii de gen asupra femeilor din medicina

În concluzie, dispunerea eficientă de HR este esențială în management, pentru a putea toată lumea să beneficieze de servicii medicale mai calitative, iar atenția trebuie să cadă asupra angajaților, pentru a se putea implementa politici noi în domeniul medical. 

Ești specialist în HR și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.