Jurnalul Mariei episodul 4 – In sfarsit, un nou loc de munca

Jurnalul Mariei episodul 4 – In sfarsit, un nou loc de munca

Acest articol este episodul 4 al unui articol in mai multe parti. Daca nu ai citit prima parte click aici, daca ai ratat episodul 2, click aici. Pentru episodul 3, apasa aici.

Ultima oara scriam despre cum m-au sunat cei de la MEDIjobs sa imi spuna ca tocmai aparuse un job la ei pe site cu care eram compatibila. Am aplicat la el, si la alte 3 joburi, dintre care unul deja imi refuzase CV-ul. Intre timp, compania care mi-a fost sugerata de ei m-a sunat sa ma cheme la interviu. Am stabilit data si ora, dupa care am inceput sa ma pregatesc.

Pregatirea pentru interviu

Nu sunt genul de femeie care se emotioneaza la interviuri, dar nici nu sunt foarte linistita. Nu ma astept sa fie altfel decat altele la care am mai fost, dar recenta experienta m-a invatat ca ar trebui as ma descurc mai bine, sa imbunatatesc ceva. Asa ca, la recomandarea unui domn de la MEDIjobs, am mai intrat o data pe MEDIjobs si m-am mai uitat la articolele lor. Aveau destule pentru interviul de angajare. Un paragraf dintr-un articol mi-a atras atentia. “Studiaza compania si pregateste intrebari despre aceasta la interviu.” Am fost mereu obisnuita sa raspund la intrebari la interviu, nu sa intreb eu.

Asa ca am inceput sa citesc cate ceva despre ei, si mi-am pregatit 3-4 intrebari despre planurile de dezvoltare ale companiei. Mai erau multe recomandari, multe din ele de bun simt: sa  nu intarzii, sa iti inchizi mobilul, sa te imbraci profesionist etc. Nu stiu daca eram mai pregatita pentru interviu, dar sincer, ma simteam mai increzatoare.

Interviul

Am ajuns la interviu cam cu 15 minute inainte de ora convenita. Mi-a placut foarte mult cum arata spitalul, mult mai bine decat cel la care lucram inainte. Domnisoara care m-a intampinat a fost foarte draguta, zambea continuu, e genul de lucru mic, dar care iti face prima impresie foarte buna. In scurt timp, a venit si directorul de resurse umane si m-a invitat in sala de interviu.

Au urmat cateva intrebari clasice si cateva mai grele. De ce vreau sa plec de la spitalul la care lucrez, cum era atmosfera acolo, cum ma intelegeam cu restul colegilor, cu superiorii. De ce vreau sa lucrez la ei, moment in care am gasit oportunitatea sa ii pun eu intrebarile pregatite inainte. I-am spus ca mediul de lucru e foarte important pentru mine, adica sa nu fie o atmosfera neprietenoasa , asa ca l-am intrebat cum este la ei. L-am mai intrebat de ce considera ca spitalul acesta ar fi un loc mai bun de munca decat altele, ce ii face mai special. A ras putin cand l-am intrebat, parea sa ii placa intrebarea. Au mai urmat cateva intrebari ale lui, dupa care intalnirea s-a terminat.

Un aer proaspat

Dupa nici 4 zile, am primit telefonul: mi-au oferit slujba, cu salariu mai mare decat cel pe care il aveam. Mi-am incheiat conturile cu vechiul loc de munca si am inceput noul job. Nu stiu daca este datorita noului loc de munca, noii colegi sau pur si simplu de la emotiile unui nou inceput, dar pare sa am mai multa energie. Sunt mai optimista, zambesc mai mult, sotul meu spune ca nu mai sunt asa irascibila :). Nu mai merg la culcare  gandindu-ma cu groaza la mersul la munca de a doua zi. Poate ca este doar o senzatie de moment, poate ca dupa 3 luni nu o sa mai simt asa, dar, totusi, poate ca nu…:)

Despre Autor

Catrinel Hagivreta

Facebook Comment