INTERVIU | Mădălina Mitroiu, studentă la facultatea de medicină

Numele meu este Mădălina Mitroiu, sunt studentă în anul al V-lea la Facultatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”. Ceea ce este puțin neobișnuit este faptul că am terminat un profil umanist, o alegere calculată însă. De asemenea, am ales să studiez în orașul meu natal. Am fost elevă la profilul umanist, filologie din cardul Liceului Teoretic „I.C. Vissarion”.  

1. Ai știut dintotdeauna că vrei să urmezi medicina sau când ai conștientizat acest lucru?

Decizia efectivă cred că am luat-o prin clasa a VI-a, când doamna profesor de biologie B., m-a făcut efectiv să iubesc una din materiile pentru admitere. Trigger-ul în schimb l-am avut când aveam vreo 5 ani. Atunci, mătușa mea, mi-a prezentat spitalul și o parte din medicii de acolo. Doctorul U. mi-a făcut un mini tur și cred că a fost cumva momentul 0 dintr-un șir lung de constatări. Mentorul meu în drumul spre admitere a fost doamna profesor R. căreia nu cred că am timp să îi mulțumesc îndeajuns în timpul unei singure vieți.

2. Ce te-a făcut să urmezi această facultate? 

Facultatea de Medicină este mai mult decât o decizie. Este cumva o asumare a unui stil de viață. Stil de viață pe care mi l-am asumat atât eu cât și părinții mei. Alor mei le datorez tot ceea ce sunt astăzi. Pe lângă  componenta financiară și de timp pe care o investesc, mai este și componenta numită „emoție’’. Tata este cel care a mers cu mine fizic la toate examenele, concursurile și olimpiadele, admiterea la medicină nefăcând excepție. Mama este cea care a trăit emoția fiecărui examen pe care l-am dat. Așadar susținerea lor a fost unul din motive. Apoi vine pasiunea. În urma analizelor minuțioase am realizat că este într-adevăr singurul lucru care mi se potrivește cu adevărat. Fără o dorință reală și fără pasiune nu cred că poți să îți asumi facultatea asta și nici să o duci la bun sfârșit.

Citește și: INTERVIU | Cătălina Constantin, studentă la facultatea de asistenți medicali

3. Ce anume te motivează să continui?

Iubesc ceea ce fac cu adevărat. Indiferent cât de greu a fost pe alocuri, gândul de a renunța nu a fost niciodată prezent. Cred că e important să alegem pasiunea și să o transformăm în vocație. În felul acesta nu vei fi nevoit să lucrezi nici măcar o zi în viață pentru că va fi pur și simplu o plăcere să mergi la job.

4. Ai o idee acum despre ce specialitate ți-ai dori să urmezi la rezidentiat și de ce ai alege această specialitate?

Am o lista destul de lungă sinceră să fiu. Aș putea să spun mai degrabă ce nu aș alege. Probabil voi merge spre o specializare clinică, întrucât interacțiunea cu pacientul este una din componentele la  care nu aș vrea să renunț. Am exclus așadar specializări precum medicina de laborator. 

5. Din ce observi în stagiile de practică, din modul de practicare a medicinei în spitale, ce ai schimba?

Am să răspund în contextul epidemiologic în care ne aflăm. Decizia ca noi studenții să ne desfășurăm activitatea online și în ultima perioadă în sistem hybrid, cred că a fost o decizie cât se poate de greșită. Medicina nu poate fi făcută online, sau cu o săptămână de mers la spital în loc de 5 cât au unele stagii. Consider că am pierdut enorm și sper să reușim să recuperăm cele pierdute pe parcurs. 

6. Cum este relația de comunicare cu profesorii tăi de la facultate? Ce ai dori să se îmbunătățească și ce apreciezi cel mai mult?

Ăsta e un subiect amplu și extrem de sensibil aș putea spune. Am întâlnit destul de puțini mentori în facultate, din păcate. Cred că relația student-profesor trebuie mult îmbunătățită. Există multe lacune în facultate, dar asta e pe departe una dintre cele mai mari.

7. Cum arată o zi din viața ta de student?

Pentru că trăiesc cu gândul la vremurile în care aveam acces la sala noastră de lectură, am să prezint o zi fără COVID, o zi din vremuri normale. Ca student în anii clinici, ziua începe la spital, unde facem vizita de dimineață a pacienților, urmată de câteva discuții cu profesorul atribuit grupei pentru lucrările practice. Cursul se desfășoară tot în spital. După terminarea programului la spital, obișnuiam să merg la sala de lectură unde mi-am găsit cu adevărat echilibrul pentru studiu.

Citește și: INTERVIU | Edgar Chelaru, medic rezident microbiologie medicala

8. Ce ţi s-a părut cel mai greu când ai interacţionat prima dată cu pacienţii?

Interacțiunea cu pacienții poate fi uneori destul de dificilă. Privind asta în contextul bolii, este absolut normal. Reticența pe care o au vine odată cu teama și disconfortul bolii. Este o parte extrem de importantă însă. Răspunsurile lor sincere pot ușura diagnosticul. O relație medic-pacient adecvată poate duce la creșterea complianței la tratament, așadar la rezultate foarte bune ale evoluției spre vindecare.

9. Ce părere ai despre sistemul medical din România?

Nefăcând încă parte din sistem nu cred că aș putea răspunde prea amplu la întrebarea aceasta. Observ însă cum profesorii mei se confruntă cu o cantitate imensă de birocrație. Cred că asta e una din problemele sistemului. Lipsurile din spital, atât ale aparaturii, cât și ale consumabilelor. De asemenea ,atitudinea ostilă a pacienților care a determinat abordarea unei atitudini defensive din partea medicilor.

10. Ce ai schimba? Care crezi că sunt cele mai mari probleme?

Cred cu tărie că schimbarea corectă se face de la rădăcină. Trebuie efectiv schimbat modul de gândire și o mare parte din oamenii care coordonează sistemul. 

Citește și: Ghid pentru studenti: 13 tehnici pentru a-ti spori productivitatea

11. Ce sfat le-ai da studenților din anul I pentru a se adapta cât mai rapid?

Să învețe pentru ei, nu pentru note. Să își găsească un sistem personal pentru studiu. Să învețe zilnic pentru a nu avea un șoc în sesiune. E foarte greu, aproape imposibil să înveți doar în sesiune la facultatea asta. Să caute mentori și să aibă grijă să nu îi piardă odată găsiți. Să pună întrebări. E un mod foarte bun de a învăța. Să adreseze întrebările atât lor cât și colegilor și profesorilor. Nu în ultimul rând, să se bucure. Facultatea este una dintre cele mai frumoase perioade din viața unui om și ar fi păcat să nu se bucure de întreg procesul. Părțile frumoase le vor încălzi sufletul iar cele mai puțin frumoase vor reprezenta lecții prețioase de viață.

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Daniela Eremia

Pasionată de anatomie și de tot ceea ce înseamnă corpul uman, sunt mereu în căutare de informații și de subiecte interesante pe care le scriu cu mare drag pentru toată lumea.