COVID-19 | Pandemii care au afectat omenirea, de-a lungul timpului: ce rol ocupă COVID-19 în istorie?

COVID-19 | Pandemii care au afectat omenirea, de-a lungul timpului: ce rol ocupă COVID-19 în istorie?

Probabil mulți dintre voi au văzut deja viralul infografic cu istoria pandemiilor, o reprezentare vizuală foarte interesantă care ne pune în perspectivă fostele pandemii, cât și situația critică provocată de răspândirea coronavirusului COVID-19 la nivel global. O astfel de cronologie nu urmărește să minimizeze amploarea situației cu care ne confruntăm, nici să o exagereze. 

Din contră, cunoașterea celor mai periculoase pandemii care au afectat omenirea de la începuturi (pandemia actuală de HIV, marea ciumă, tuberculoza sau variola) ne ajută să privim lucrurile mai obiectiv, să înțelegem cum s-au dezvoltat ele odată cu societățile și cât de important este să luăm măsurile potrivite pentru a preveni transformarea actualei pandemii de coronavirus într-una de proporții în paginile istoriei.

Pentru a ușura accesul la informație, ne-am propus să trecem în revistă aceste grave pandemii cu care s-a confruntat omenirea în ultimii 2000 de ani și să înțelegem mai bine cum au apărut și cu ce consecințe asupra populației la acea vreme.

Cum au apărut pandemiile de-a lungul istoriei?

În primul rând, poate este bine să clarificăm ce se înțelege prin pandemie, mai exact: este o boală care atacă aproape toată populația unei regiuni sau a unor continente, de obicei într-un timp scurt. 

Astăzi, dacă luăm în calcul numărul foarte mare de oameni la nivel global, extinderea teritorială constantă, schimbările climatice, dispariția atâtor specii de animale, perturbarea ecosistemelor, dezvoltarea industriilor – epoca modernă, în sine, este lesne de înțeles de ce focarele diferitor boli au existat și continuă să existe, în diferite colțuri ale lumii, uneori cu riscul de-a ajunge la pandemie.

Cum au apărut ele, inițial, este greu de precizat, însă odată cu extinderea teritorială, s-au extins și bolile infecțioase. Evoluția este un proces firesc atât pentru om și pentru orice viețuitoare, pentru orice ecosistem, inclusiv pentru virusuri și bacterii. Totul este interconectat, până la urmă, relația omului cu natura este una interdependentă. 

Dacă vorbim de malarie, lepră, variolă sau diferite tipuri de gripă (spaniolă, asiatică) și alte virusuri, acestea au apărut ca urmare a interacțiunilor umane și animale, favorizate în mare parte de răspândirea comerțului. Însă, din istoria civilizației umane fac parte și aceste boli devastatoare, cât și numeroasele eforturi și descoperiri făcute pentru a lupta cu acestea.

Cum a apărut pandemia de coronavirus COVID-19?

În cazul actualei pandemii de coronavirus, nu se cunoaște cauza exactă, însă anumite investigații sugerează că răspândirea acestei tulpini ale virusului (COVID-19) provine de la “piețele umede” de carne proaspătă, din Wuhan, China, în special de la lilieci sau pangolini. 

Nu e prima oară când coronavirusurile evoluează și provoacă infecții în rândul oamenilor (transmise de la animale), stârnind focare și pierderi de vieți omenești, în diferite părți ale lumii. 

De exemplu, știm de consecințele provocate de MERS CoV (Middle East respiratory syndrome) și SARS (severe acute respiratory syndrome) sunt deja coronavirusuri cunoscute. COVID-19 (sau SARS-CoV-2) este o tulpină nouă de coronavirus, asemănătoare SARS, cum o spune și numele. Au simptome asemănătoare (formă de pneumonie), cauze similare, însă viteza de răspândire este una rapidă și eficientă, din păcate.

În ciuda reapariției și evoluției bolilor infecțioase, de-a lungul timpului, și oamenii au inovat pentru a reduce rata de deces. Acest lucru s-a întâmplat datorită schimbării de percepție: s-a trecut de la ideea că bolile țin de divinitate (lucru care a atras măsuri riscante, cu consecințe mortale), la dezvoltarea științelor pentru a înțelege apariția și vindecarea lor. 

Pandemiile care au afectat omenirea, în ultimii 2000 de ani: ce loc va ocupa COVID-19 în istorie?

Pandemiile au fost și sunt notabile, manifestările lor diferind de la un virus la altul și de la un colț al lumii la altul, iar mortalitatea poate fi doar estimată. Cele de mai jos sunt bolile infecțioase istorice, cele mai de temut din ultimii 2000 de ani – unele încă cercetate de epidemiologi, specialiști și istorici. 

Citește și: Mituri despre noul coronavirus, demontate de specialisti

Ciuma antonină

Perioadă: anii 165-180

Numărul deceselor s-a ridicat la 5 milioane. 

Despre această pandemie misterioasă de ciumă (posibil să fie vorba de variolă sau rujeolă) se crede că a dus la declinul Imperiului Roman și că a fost adusă de soldații reveniți din Asia de Vest. Cel care a descris simptomele acestei boli, similare cu cele ale variolei, este Galen. Din păcate, boala s-a răspândit extrem de repede în orașele romane cu populație densă, provocând chiar și 2000 de morți pe zi; se speculează că decesele marilor conducători de atunci, Lucius Verus și Marcu Aureliu, au fost provocate de această ciumă.

Ciuma lui Iustinian

Perioadă: anii 541-542

Numărul de decese s-a ridicat la 30-50 milioane. 

Ciuma este o boală infecțioasă foarte contagioasă, care a dus la zeci de milioane de decese de-a lungul timpului. Este cauzată de o bacterie, de această dată, numită Yersinia pestis.

Ciuma lui Iustinian nu este prima pandemie care a afectat și continentul european, însă este de departe cea mai gravă din istoria noastră. După cum îi spune și numele, această pestă a apărut în timpul conducerii împăratului bizantin Iustinian I, și a provocat moartea a jumătate din populația lumii, în secolul 6. Modul de răspândire – ca și în cazul următoarei cele mai grave pandemii de ciumă din lume, 800 de ani mai târziu – a fost prin contactul cu rozătoare, ale căror purici erau purtători ai bacteriei.    

Variola japoneză

Perioadă: anii 735-737 

Numărul deceselor s-a ridicat la 1 milion. 

Cum îi spune și numele, este o boală foarte contagioasă, de mari proporții, care a afectat populația Japoniei la acea vreme, în urma contactului frecvent cu teritoriile asiatice. Variola japoneză a fost înregistrată oficial în August, 735, când un pescar, naufragiat pe peninsula coreeană, a adus virusul variola major virus în Japonia.

În anii de pandemie, virusul a infectat și a dus la decesul a 25-35% din populația Japoniei, inclusiv a multor nobili și politicieni, dar și la abandonarea culturilor agricole, migrația forței de muncă și alte probleme semnificative pentru societatea japoneză din acei ani.

Variola japoneză a continuat să izbucnească în diferite focare, de-a lungul secolelor următoare, dar din ce în ce mai izolat, fiind mult mai puțin mortală.

Ciuma bubonică (Moartea neagră)

Perioadă: anii 1347-1351

Numărul morților a fost estimat între 75 și 200 de milioane în toată lumea.   

Ciuma a fost una dintre cele mai devastatoare și mai mortale boli din toate timpurile. Aceeași bacterie, răspândită tot de rozătoare și purici, a dus la scrierea unui capitol întunecat în istoria omenirii, numit “Moartea neagră” (sau Pestilența, Marea Ciumă). 

Boala s-a manifestat în diferite forme mai ales în Europa. Răspândirea bacteriei pare să fi pornit de la rozătoarele purtate pe drumurile comercianților din Asia, spre peninsula italiană. Pandemia de ciumă bubonică se estimează că a provocat decesul a 30-60% din populația Europei, fiind nevoie ulterior de 200 de ani pentru ca populația să își revină. 

Boala foarte contagioasă a continuat să erupă în diferite focare de-a lungul timpului, până în secolul 20.    

Variola 

Perioada: 1520 – prezent

Numărul deceselor este estimat la 500 de milioane, în ultimii 100 de ani de existență a bolii (până în 1980). 

O altă pandemie care a afectat omenirea într-un mod devastator este cea de variolă, o boală extrem de contagioasă și cu un grad mare de mortalitate. Totodată este și prima boală eradicată la nivel internațional, prin vaccin (la finalul anilor ‘70). Consecințele sale, însă, sunt imposibil de uitat. 

Cu toate că pandemia a început să fie documentată din 1520, boala a existat mii de ani (unii speculează că a apărut în Egipt sau India) și s-a răspândit odată cu creșterea populației și amploarea călătoriilor mai ales în Europa și Mexic, omorând 3 din 10 persoane infectate. Se crede că variola este responsabilă de moartea a 90% dintre nativii americani, în special a populației aztece și incașe.    

Pandemiile secolului 17

În timpul secolelor 17-18, mai multe erupții de ciumă în diferite orașe europene au dus la milioane de decese. Printre acestea se numără următoarele două, provocate de bacteria Yersinia pestis bacteria

Ciuma italiană, 1629-1631

Cu toate că nu este o pandemie separată, ci o epidemie masică a ciumei bubonice, este un eveniment marcant care a dus la decesul a 25% din populația italiană în secolul 17.

Numărul deceselor s-a ridicat la 1 milion. 

Marea ciumă a Londrei, 1665 

Acest eveniment tragic a fost și ultima erupție a ciumei bubonice, care a provocat 100.000 de decese în doar un an și jumătate de epidemie. Aceasta a luat sfârșit într-un mod neașteptat, odată cu celebrul incendiu din Londra din 1666, care a dus la dispariția rozătoarelor și a puricilor purtători de virus.  

Holera

Perioada: 1817-1975

Organizația Mondială a Sănătății estimează între 21.000 și 143.000 de decese la nivel global, din cauza acestei boli. 

Altă perioadă nefastă este cea provocată de bacteria Vibrio cholerae, care a dus la apariția pandemiei de holeră de-a lungul unui secol (în 7 episoade). Boala este una veche, dar încă prezentă, provocată mai ales de consumul de apă sau mâncare contaminată. Ea a pornit din India și a fost răspândită odată cu creșterea comerțului, a migrației și a pelerinajului, spre Asia, Europa, Africa. Cele mai multe morți s-au înregistrat în India și Rusia.

Despre episoadele de holeră se știe că iau sfârșit fără intervenția omului, însă ele încă afectează anumite țări chiar și la ora actuală (unde există probleme de malnutriție, foamete, lipsa accesului la apă curată, războaie civile). 

A treia ciumă

Perioada: 1885

Numărul deceselor s-a ridicat la 12 milioane. 

Această pandemie se referă la a treilea val mortal de ciumă bubonică provocată de o nouă tulpină a bacteriei Yersinia pestis bacteria, după ciuma lui Iustinian și “Moartea neagră”. Originară în China, acest val a dus la moartea a milioane de bolnavi din India și China. Boala contagioasă a produs infecții și decese în toată lumea, însă, influențând din nou destinul Europei. Conform OMS, această pandemie a fost considerată activă până în 1960, când numărul victimelor s-a ridicat la 200 anual. 

Citește și: Efectele post-COVID 19 în țările care au ieșit din criză

Febra galbenă

Perioada: la finalul secolului 19

Numărul deceselor se ridică la 30.000 anual.

Această epidemie de febră galbenă s-a transmis prin mușcăturile de țânțari infectați și a provocat ravagii mai ales în zonele tropicale din Africa și America Centrală și de Sud. Din fericire, există un vaccin contra acestei boli infecțioase, mai greu de diagnosticat și care, în faza toxică, continuă să facă victime în zonele menționate. 

În secolele 17-19, însă, febra galbenă a ajuns și în America de Nord și Europa, dând peste cap atât sănătatea populației, cât și economia și dezvoltarea societăților. Se estimează că până la 50% dintre persoanele infectate, care dezvoltă boala mai severă, mor.  

Gripa rusească

Perioada: 1889-1890

Numărul deceselor s-a ridicat la 1 milion.  

Această pandemie a durat 14 luni și este deseori confundată cu epidemia cu același nume din 1977-1978, cauzată de virusul H1N1. Însă cea de care vorbim se speculează că a fost provocată de subtipul H2N2 al virusului Influenza A și că nivelul pandemic a fost atins din cauza dezvoltării sistemelor de cale ferată – care a permis deplasări foarte rapide între țările europene. 

Gripa spaniolă

Perioada: 1918-1919

Numărul deceselor s-a ridicat la 50 de milioane (unele estimări merg spre 100 de milioane).    

Din păcate, această gripă provocată de virusul H1N1 (de la porci infectați) a dus la zeci de milioane de decese într-un timp extrem de scurt și la 500 de milioane de oameni infectați. Cu toate că numele său sugerează asta, acest tip de gripă mortală nu a fost originară în Spania – însă despre cazurile raportate acolo s-a putut scrie în presa internațională, dând falsa impresie că acolo a și erupt. 

Cu toate că a dus la milioane de vieți curmate, jurnalele medicale susțin că malnutriția, supraîncărcarea spitalelor și igiena deficitară au promovat o superinfecție bacteriană care a dus la deces. De asemenea, această pandemie mortală a fost urmată de gripa porcină în 2009, al doilea val provocat de H1N1.

Gripa asiatică

Perioada: 1957-1958

Numărul morților s-a ridicat la 1-2 milioane.  

Această gripă a fost provocată de virusul H2N2, un tip de influenza A, mai întâi în China. Ulterior, boala contagioasă s-a răspândit și în Statele Unite, ducând la milioane de decese la nivel mondial. Cu toate că numărul victimelor a fost substanțial, această gripă asiatică este considerată cea mai puțin severă (de tip influenza) dintre cele care au lovit omenirea, în secolul 20. 

Gripa Hong Kong

Perioada: 1968-1970

Numărul deceselor a ajuns la 1 milion.

O altă gripă originară din China, care a ajuns la nivel pandemic și care a fost provocată de tulpina H3N2 a virusului Influenza A. Din păcate, pandemia letală anterioară nu a putut servi drept model pentru a crea măsuri de control a unei asemenea situații, de aceea victimele au fost de ordinul milioanelor, din nou, afectând nu doar țările asiatice, ci și Australia, Europa și Statele Unite. 

Virusul HIV/SIDA

Perioada: 1981 – present

Numărul deceselor se ridică la 35 de milioane. 

Primele cazuri de bolnavi HIV au fost înregistrate oficial în 1981, dar boala exista deja de zeci de ani, iar amploarea pandemică a fost neașteptată,. De aceea, această boală care atacă sistemul imunitar este și una dintre cele mai cunoscute pandemii distructive la ora actuală, continuând să facă milioane de victime. În 2018, s-au estimat în jur de 38 de milioane de persoane infectate cu HIV.

Din fericire, se lucrează constant la descoperirea unui tratament pentru virusul HIV, la ora actuală, iar progresele sunt promițătoare (soluția pare a fi legată de tratamentul cu celule stem).

SARS

Perioada: 2002-2003

Numărul de morți s-a ridicat la 774.

Aici vorbim de unul dintre tipurile de coronavirus care au afectat dramatic omenirea. În cazul SARS-CoV, vorbim de un virus transmis de la lilieci și civete, care a provocat infecții și la om (din cauza mutațiilor virusului). Boala s-a răspândit rapid în China și în alte țări asiatice, dar au existat cazuri și în Canada și Marea Britanie.   

Cu toate că numărul deceselor nu este major, boala este extrem de contagioasă și mortală, având simptome similare celor ale pneumoniei. La ora actuală, nu sunt cazuri înregistrate de infecții cu SARS, pandemia fiind eliminată în 2003, ca urmare a măsurilor de izolare socială și carantină. 

Gripa porcină

Perioada: 2009-2010

Aminteam mai devreme de gripa porcină care s-a răspândit la nivel global, cauzată din nou de virusul H1N1. Cu toate că se speculează că boala a infectat 11-21% din populația lumii, rata de mortalitate este scăzută față de cea a gripei spaniole. În 2010, pandemia a luat sfârșit oficial, dar au mai fost întâlnite cazuri de gripă porcină în India (2015) 

Numărul deceselor se ridică la 200.000. 

Ebola

Perioada: 2014-2016

Numărul deceselor s-a ridicat la 11.000.

Așa cum anunță și numele, această boală originară în Congo este cauzată de ebolavirusuri și se manifestă prin febră, dureri de cap, dureri de gât și dureri musculare, urmate de simptome mai grave și insuficiențe renale și hepatice. 

Din păcate, boala are o mortalitate ridicată, putând duce la decesul a 25-90% dintre cei infectați (media de 50%). În plus, corpul unui bolnav rămâne infecțios chiar și după moarte. De aceea, măsurile de tratament și control trebuie luate rapid și la timp. În 2019, OMS a declarat epidemia Ebola în Congo o urgență internațională. 

MERS

Perioada: 2015 – prezent

Numărul deceselor se ridică la 850.

Boala MERS este provocată tot de un coronavirus, cel mai probabil răspândit de cămile și lilieci. Cu toate că se transmite cel mai adesea de la om la om, există dovezi științifice conform cărora dromaderii sunt o sursă de infectare. 

Pentru că abia a apărut de câțiva ani, este încă un virus nou și greu de gestionat; în plus, de multe ori este asimptomatic, ceea ce înseamnă că este greu de identificat câte persoane sunt infectate, fără a face testul. Boala este originară din Arabia Saudită, apărând prima oară în 2012, dar ulterior s-a răspândit spre Coreea și Statele Unite. Aproximativ 35% dintre bolnavi au murit. 

COVID-19

Perioada: 2019 – prezent

Numărul deceselor, în 20 martie, a fost de 11.300.

Despre pandemia de coronavirus care ne afectează în această perioadă, lucrurile nu sunt foarte clare, însă ceea ce știm deja este că întregul mapamond și-a unit forțele pentru a găsi cele mai optime măsuri de prevenție și de protecție.

Fiind un virus foarte contagios, uneori asimptomatic, este greu să analizăm și să prevenim ușor răspândirea sa. Deocamdată, avem exemple de țări drastic afectate, care au aplicat diferite strategii pentru a scădea numărul de persoane decedate din cauza COVID-19, dar și alte țări care abia acum se confruntă cu această pandemie. 

Tocmai de aceea, este dificil de calculat și de făcut previziuni cu privire la evoluția coronavirusului nou, la momentul actual. 

Cu toate că nu este cel mai contagios virus din lume (pe primele locuri fiind pojarul, variola, rubeola, chiar și SARS), și există zeci de mii de persoane care s-au recuperat, mortalitatea este ridicată și diferă de la o regiune la alta. De aceea, este extrem de important să respectăm măsurile recomandate la nivel național și internațional, pentru a preveni răspândirea virusului și moartea mai multor persoane. 

Citește și: COVID-19 | Noi măsuri propuse pentru combaterea infecțiilor

Despre Autor

Andreea Enea

Content writer curios, cu educatie jurnalistica old-school si cu metode de lucru new-school. Cred in puterea povestilor cu si despre oameni, care aduc un impact educational, o stare de multumire si mai multa semnificatie in viata fiecaruia dintre noi. Pe cat posibil, viata si munca mea orbiteaza in jurul unui cuvant numit contentment.

Unde te afli in cariera?

mai sunt 3 intrebari

In ce orase ai vrea sa lucrezi?

mai sunt 2 intrebari

Ce iti doresti de la urmatorul job?

mai este o singura intrebare

Am ani de experienta
si as vrea sa ma dezvolt profesional ca .

Ce alte aspecte ti-ai dori sa imbunatatesti profesional?

este ultima intrebare

Multumim pentru raspunsuri!

Alatura-te celei mai mari comunitati digitale din Romania dedicata exclusiv specialistilor medicali si acceseaza Gratuit resurse pentru a te implini profesional.
Inscrie-te pentru a primi oferte relevante si sfaturi de cariera direct in casuta ta de email!
Înapoi
Facebook Comment