Otilia Doboș crede că învățatul nu se oprește la școală, ci trebuie să continue pe tot parcursul vieții. Cu un background în Jurnalism, a ales să scrie pentru a împărtăși cititorilor informații relevante, prin articole atractive și bine documentate.
Pandemia COVID-19 a implementat la scară globală ceva ce nu a mai fost făcut până acum: distanțarea socială. Deși o unealtă necesară pentru încetinirea răspândirii virusului, această nouă stare de normalitate poate avea un efect negativ asupra stării mentale a populației. Chiar dacă avem acces la social media, conferințe video sau munca de la distanță, nu putem ignora modul în care pandemia ne va afecta pe plan mental.
Doctorul Sandro Galea, într-un articol pentru JAMA Internal Medicine, declară: “Pandemia globală COVID-19 și eforturile de o rezolva reprezintă o amenințare unică și trebuie să fim pregătiți pentru pandemia care o va urma – cea a problemelor de sănătate mentală. Astfel, este important să luăm toate măsurile pentru a o diminua”.
Galea și colegii lui consideră că orice dezastru la scară mare, fie traumatic (spre exemplu World Trade Center sau împușcături în masă), fie naturale (uraganele) sau care țin de mediu (poluare cu ulei) este însoțit de o creștere a numărului de probleme de sănătate mentală, de cazuri de stres post-traumatic, abuz de substanțe, violență domestică și abuz împotriva copiilor.
Având în vedere datele de mai sus, ne putem aștepta ca în contextul pandemiei de COVID-19 să crească cazurile de anxietate, depresie, violență domestică și chiar violență împotriva copiilor pentru că școlile sunt închise.
Din cauză că pandemia a fost atât de neprevăzută este complicat să oferi un ghid de prevenție a problemelor mintale. Autorii articolului au găsit însă câțiva pași care ar putea ajuta proactiv la diminuarea consecințelor de sănătate mintală:
Citește și: 7 semne că eşti epuizat în această perioadă critică
Accesul la o tehnologie avansată le permite oamenilor să mențină legăturile cu prietenii și să își păstreze o parte din obiceiuri într-o formă reinventată precum mersul la biserică online, exerciții fizice prin intermediul Zoom, participarea la diverse cursuri și telemuncă.
Copiii trebuie să fie ajutați să își mențină rutina zilnică prin participarea la ore online, timp rezervat pentru teme dar și interacțiunea socială cu prietenii și colegii. În ceea ce privește persoanele care sunt deja diagnosticate cu boli mintale, ar trebui implementate programe de ajutor la care aceștia să poată apela cu ușurință.
În ceea ce privește violența domestică și asupra copiilor, ar trebui create programe de supraveghere prin care toată lumea să fie încurajată să fie mai atentă la cei din jurul lor (vecini, prieteni) și să raporteze dacă identifică un comportament nepotrivit.
Desigur, serviciile sociale vor fi nevoite să găsească modul potrivit de a verifica dacă un denunț este adevărat fără a pune în pericol bunăstarea victimelor. Ar fi recomandată și suplimentarea adăposturilor pentru oamenii care aparțin categoriilor defavorizate.
Din cauza distanțării sociale, cea mai bună soluție ar putea fi tratarea în trepte. Mai exact, rezolvarea unei probleme să înceapă cu o consultație online și dacă doctorul consideră că este un caz mai grav să programeze o întâlnire față în față.
Comunitățile și organizațiile ar putea deci să instruiască un număr de oameni să ofere prim ajutor psihologic: să identifice anumite simptome, să facă recomandări și trimiteri către psihologi sau grupuri de susținere.
Pandemia de COVID-19 nu este doar o amenințare pe plan fizic, ci și psihic pentru că mulți oameni ajung să sufere de anxietate, depresie sau alte boli psihice datorită izolării. Este important să fie implementate măsuri pentru a diminua efectele negative precum programe de supraveghere și suplimentarea sistemului de sănătate mintală.
Citește și: O noua epidemie invizibila – Cum sa combati depresia in calitate de asistent medical
Ești specialist medical și vrei să schimbi locul de muncă? Creează-ți acum un profil pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.
Otilia Doboș crede că învățatul nu se oprește la școală, ci trebuie să continue pe tot parcursul vieții. Cu un background în Jurnalism, a ales să scrie pentru a împărtăși cititorilor informații relevante, prin articole atractive și bine documentate.