Cum devii medic de boli infecțioase – una dintre cele mai căutate specialități de viitor

Anumite specialități precum bolile infecțioase, epidemiologia, medicina de urgență au fost dintotdeauna importante pentru o societate, deși deseori neglijate pe lista de priorități a liderilor din domeniul medical.

Dar această lungă perioadă a pandemiei, în care medicii infecționiști, pneumologii, epidemiologii, asistenții medicali pe secția ATI, medicii de urgență și diferite cadre medicale lucrează neîncetat în linia întâi, arată și noi direcții în viitorul acestor specialități medicale.

Chiar și după pandemie, specialiștii în sănătate pe diferite secții, mai ales cele de mai sus, vor fi căutați în continuare de angajatori, pentru a adapta sistemul sanitar la provocările moderne și pentru a preveni astfel de situații pe viitor.

Inclusiv medicii rezidenți de boli infecțioase au fost nevoiți să se adapteze la situația curentă și să învețe aplicat cum să acționeze într-o situație epidemică: 

Fiind un virus nou, de când a început pandemia cred că toți medicii rezidenți de boli infecțioase și-au canalizat atenția spre acesta, încercând să fie la curent cu cele mai noi articole și studii. Bineînțeles că a fost influențat astfel și programul clasic de pregătire, pe durata stării de urgență am întrerupt stagiile pe care le aveam și ne-am întors în stagiul de bază, iar studiul patologiilor infecțioase s-a modificat, în sensul că a trebuit să insistăm mai mult asupra noului Coronavirus – Miruna Ispas, medic rezident boli infecțioase (interviul complet, aici) 

Dacă ești student și nu te-ai decis ce specialitate să alegi pentru rezidențiat – ori poate ești deja medic, dar vrei să-ți schimbi cariera – am pregătit un material care să-ți ofere toate informațiile despre cum devii medic de boli infecțioase, ce presupune acest job, dar și ce cred medicii infecționiști despre alegerea lor profesională.

De ce este importantă o carieră în boli infecțioase?

Pandemia iscată de coronavirus a accentuat puternic nevoia de medici de boli infecțioase. 

Este și normal, dat fiind că ei sunt cei care pot înțelege, pot diagnostica și pot trata și preveni răspândirea unor virusuri atât de contagioase precum COVID-19.

Medicii infecționiști sunt cei care știu cum să acționeze rapid în cazuri critice de infecție, cât și care pot fi cele mai bune decizii de luat în situații epidemice – lucrând cot la cot cu alți specialiști care au expertiza necesară pentru a acționa rapid spre binele populației.

De asemenea, nevoia acută de specialiști infecționiști a schimbat și percepția asupra acestei specialități, atât pentru studenții la Medicină, cât și pentru lideri în sănătate și chiar pacienți.

În acest an (2020), cel puțin în România, s-au făcut angajări numeroase pentru a face față situației pandemice, atât în sistemul public, cât și privat. Cele mai multe au vizat medicii cu expertiză în boli infecțioase, epidemiologie, pneumologie, medicină de urgență, medicină de laborator, anestezie și terapie intensivă, igienă, medicină internă.

Acestea sunt și specialitățile aflate în topul joburilor pentru medici în perioada aceasta, prioritare și în viitor.

Spre exemplu, studiul MEDIjobs de la începutul primăverii anului 2020 arată că nevoia de medici în România s-a triplat pe secțiile de boli infecțioase, medicina de urgență, medicina de laborator, anatomie patologică, epidemiologie șamd.

Pentru că răspândirea acestui coronavirus a afectat cererea de asistenți și medici specialiști în majoritatea companiilor și în sistemul sanitar de stat, este de înțeles de ce o carieră ca medic infecționist este una de viitor.

Ce înseamnă specialitatea boli infecțioase?

Specialitatea de boli infecțioase face parte din medicina internă și este plină de provocări. 

Bolile infecțioase și tropicale reprezintă una dintre cele mai importante ramuri medicale. Ea se ocupă cu investigarea, diagnosticarea, tratarea și prevenirea bolilor produse de agenți patogeni, în organism.

Printre aceste boli infecțioase se numără tipurile de gripă și viroze respiratorii, tusea convulsivă, malaria, tifosul, botulismul, pneumonia, oreionul, scarlatina, encefalita, infecțiile cu virusuri herpetice, rujeola, toxoplasmoza, difteria, dizenteria, meningita, poliomelita etc.

Este un domeniu în care mereu apare ceva nou și cere nu doar un nivel de cunoștințe bogat și vast, ci și putere de decizie rapidă, curiozitate, gândire analitică. Și este cu atât mai fascinant și mai relevant astăzi cu cât microorganismele sunt pretutindeni în jurul nostru și evoluează constant – unele pot să ne ajute, altele provoacă boli contagioase moderne și pot duce la apariția epidemiilor.

Pentru că ritmul în care evoluează este rapid, cercetarea lor este cât se poate de importantă. Prin urmare, această specialitate nu este deloc una plictisitoare.

Cu ce se ocupă un medic infecționist?

Ca medic infecționist, ești responsabil de diagnosticarea, tratarea și profilaxia bolilor infecțioase și tropicale. Acest lucru înseamnă că te folosești de o gamă largă de cunoștințe, în special de microbiologie și epidemiologie, ca să studiezi apariția, dezvoltarea și manifestarea acestor boli contagioase provocate de agenți patogeni în organism.

Cu toate că bolile infecțioase sunt o specialitate medicală separată, pacienții cu infecție pot fi în primul rând consultați de medicii de familie.

Dacă tratamentul recomandat nu dă rezultate sau infecția nu este elucidată, pacientul e trimis la medicul specialist în boli infecțioase (mai ales în cazul simptomelor precum febra însoțită de erupții cutanate sau de vizitarea unei țări tropicale sau zone endemice).

Printre responsabilitățile unui medic de boli infecțioase se numără:

• Anamneza pacientului și, adeseori, solicitarea de analize de laborator și alte investigații medicale, necesare pentru diagnosticul infecției.
• Diagnosticarea și tratamentul bolilor infecțioase precum cele virale, bacteriene și fungice, neuroinfecții, boli febrile, eruptive etc.
• Administrarea măsurilor preventive (vaccinuri)
• Îngrijirea și monitorizarea pacienților suferinzi de HIV/SIDA și a confecțiilor asociate
• Îngrijirea și monitorizarea pacienților care suferă de hepatice cronice virale
• Consiliere privind utilizarea antibioticelor în diferite patologii și reacțiile adverse la antibiotice
• Consilierea gravidelor bolnave de infecții virale precum hepatită, dar și a cuplurilor anterior unei sarcini
• Efectuarea de puncții sau recoltarea de diverse produse biologice sau patologice
• Investigarea istoricului bolii pacientului, inclusiv dacă acesta a avut contact cu alte persoane infectate sau dacă a călătorit în zone de risc

Ca medic infecționist colaborezi cu specialiști pe alte secții destul de frecvent – spre exemplu, cu chirurgi sau neurochirurgi, cu hematologi sau gastroenterologi etc. 

Astfel, poți învăța foarte multe lucruri interesante din alte domenii și te poți perfecționa în specialitatea ta, dar de asemenea poți să-ți ajuți colegii pentru a salva vieți. 

Cum devii medic de boli infecțioase

În primul rând, ai nevoie de studii superioare în domeniu. Acest lucru înseamnă că trebuie să urmezi obligatoriu:

• facultatea de medicină (care durează 6 ani) 
• rezidențiat pe specialitatea de boli infecțioase

Ulterior, dacă dorești să te pregătești și mai mult pentru o carieră medicală, poți opta pentru:

• un alt rezidențiat pe altă specialitate (contracost) 
• doctorat, dacă dorești să devii profesor universitar
• examenul de primariat (după 5 ani de vechime în specialitate), ca să devii medic primar.  

Dacă nu știi ce specialitate să alegi, este foarte important să iei în calcul ce tip te atrage (clinică, chirurgicală, paraclinică), ce abilități deții și ce tip de carieră te atrage – axată pe cercetare sau una în care lucrezi sub presiune, direct cu pacienții etc.. 

Cu siguranță, în timpul ultimilor ani de facultate, când vei urma mai multe stagii de pregătire în diferite specialități, vei descoperi măcar o idee despre ce anume te atrage cel mai mult.

Rezidențiatul pe boli infecțioase durează 5 ani și este o perioadă în care poți învăța extrem de multe lucruri ca viitor medic. De exemplu, vei studia importanța bolilor infecțioase transmisibile în secolul XXI, bolile eruptive, infecțiile respiratorii și digestive, infecțiile neuro-meningene, conceptul de bioterorism și multe alte subiecte de importanță la nivel național și global.

Fiind o specialitate variată, pe lângă stagiul principal de boli infecțioase (35 de luni), vei urma module complementare precum pediatrie, dermatologie, medicină internă, hematologie clinică, neurologie, ATI, pneumologie, medicină de laborator etc. 

Pregătirea ca rezident va avea loc în unitățile sanitare acreditate pentru învățământul postuniversitar medical, sub îndrumarea unui coordonator de program cu cel mai înalt grad didactic în specialitatea aleasă.

Ca medic infecționist, te poți specializa pe o anumită direcție, cum ar fi de exemplu: boli sexuale, infecții virale precum hepatite, boli intestinale, infecții tropicale etc.

Cât câștigă un medic de boli infecțioase în România?

Conform ultimelor actualizări privind salariile cadrelor medicale în 2020, nivelul salariului de bază în sistemul sanitar de stat arată astfel:

• Medic 7971 lei
• Medic primar 7593 – 15567 lei
• Medic rezident anul I 5700 – 6757 lei
• Medic rezident anul II 6100 lei
• Medic rezident anul III 6700 – 7203 lei
• Medic specialist 6165 – 12330 lei

La acestea, se adaugă indemnizația pentru titlul științific de doctor, în cuantum de 950 lei, indemnizația de hrană (cu valoare de 347 lei), sporul de vechime și sporul de toxicitate, plus diverse alte sporuri. 

În general (în sectorul privat), printre cele mai bine plătite specialități medicale se numără ATI și medicina de urgență, oncologie și radiologie (mai ales medicii cu competențe specifice), cardiologie, medicina de laborator, bolile infecțioase etc. 

Părerile medicilor infecționiști: de ce să alegi această specialitate

Mi s-a părut captivantă, logică și interesantă. Această specialitate reflectă relația microorganismelor care sunt pe această planetă de foarte mult timp și de la care putem în permanență învăța lucruri noi: capacitatea de adaptare, rezistența în medii diferite, precum și mecanismele lor de supraviețuire. – Cristiana Costescu, medic rezident boli infecțioase. Interviul complet, aici. 

Când am susținut examenul de rezidențiat, (…) voiam ceva cu multe provocări pentru că nu aveam de gând să dau din nou acel examen anost. Oscilam între pediatrie și medicină interna, dar până la urmă am ales bolile infecțioase cu pregătire în pediatrie pentru că cele două erau prea vaste, iar în ceea ce alesesem mereu apărea ceva nou, mereu avea să fie o provocare. – Mădălina Merisescu, medic specialist boli infecțioase. Poți citi interviul complet aici.

Mi-a plăcut încă din anul doi bacteriologia, urmată de virusologie și parazitologie în anul trei. Mi-am dorit totuși să lucrez si cu oamenii, să tratez pacienți, ceea ce m-a determinat să plasez Bolile infecțioase printre primele opțiuni de pe listă. – Miruna Ispas, medic rezident boli infecțioase. Poți citi interviul complet aici.

Această specialitate cuprinde întregul organism, atât la un nivel „macroscopic”, dar și la un nivel „microscopic” (ma refer la toate microorganismele patogene/nepatogene și în același timp la diversele microbiote care se regăsesc în/pe corpul nostru). S-ar putea spune că această specialitate seamană cu „Dr. House” și, dacă ai fost fan al serialului, ai posibilitatea să devii tu protagonistul. Chiar dacă e o specialitate complexă și atrăgătoare din multe puncte de vedere, am observat că nu prea se află printre alegerile studenților. – Dr. Octavian Constantin Tăbăcaru, medic rezident boli infecțioase. Interviul complet, aici. 

Ești medic și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.