Își mai doresc tinerii o carieră în cercetare medicală?

„În sondaje după sondaje, știința este clasată printre cele mai admirate și mai de încredere ocupații, în ciuda îndoielilor.” (Carl Sagan, “Lumea și demonii ei: știința ca lumină în întuneric”). 

Și pe bună dreptate, știința stă la baza progresului. Dar cât de mulți tineri mai sunt atrași astăzi de cercetare științifică? Avem o mulțime de tinere talente, capabile de performanță și inovație – din păcate majoritatea nu aleg o carieră în cercetare din cauza lipsei de resurse esențiale, de un mediu deschis la inovație sau pentru că nu cunosc acest sector. Prea puțini tineri reușesc să aplice la granturi de cercetare dedicate celor la început de carieră, însă multe dintre acestea sunt internaționale.

Situația actuală, mai ales în contextul pandemiei de coronavirus, face ca cercetarea să fie una dintre prioritățile de pe agenda internațională. Medici, experți și cercetători din întreaga lume lucrează acum într-un ritm alert pentru a produce un vaccin eficient contra COVID-19. Și asta, în condițiile în care stadiile de dezvoltare pot lua luni sau ani de zile. 

De aceea, este atât de important ca cercetarea medicală să fie întotdeauna un domeniu în care se investesc destule resurse. Pentru că, în cazul României, lucrurile nu stau chiar roz cu privire la ecosistemul cercetării – se alocă un procent din PIB (produsul intern brut) extraordinar de mic – este și normal să ne întrebăm dacă tinerii mai visează la o carieră în cercetare. 

Cele mai mari probleme cu care se confruntă acest sector în România sunt:

• PIB-ul alocat este extrem de mic 
• Este un domeniu prost plătit în comparațiile cu țările care prioritizează cercetarea medicală
• Talentele pleacă să lucreze în cercetare pentru alte țări, care oferă condiții moderne de lucru
• Birocrația extrem de stufoasă și lipsa unor strategii de management și leadership moderne
• Prestigiul scăzut al muncii științifice.

Cum explicam într-un articol anterior despre importanța cercetării medicale în societate, ecosistemul românesc are potențial enorm, dar duce lipsă de finanțare și resurse critice de dezvoltare. Totuși, ne bucurăm să avem cercetători tineri, dar și cu experiență care lucrează împreună cu alte echipe din întreaga lume ca să dezvolte soluții pentru problemele cu care se confruntă o lume întreagă.   

Cum pot fi tinerii atrași de domeniul cercetării medicale?

Cât timp tinerii nu pot percepe cercetarea și dezvoltarea (R&D) ca un domeniu în care pot găsi locuri de muncă satisfăcătoare și în care pot face carieră, aceștia nu vor fi atrași în această direcție. La fel, cât timp scad investițiile și finanțările în cercetare și educație, se descurajează și mai mult acest lucru. 

Problema abordării tinerilor în domeniul cercetării este veche și este abordată serios în multe țări, mai ales în Statele Unite și Vestul Europei. Pentru că știința și tehnologia au o influență tot mai mare asupra indivizilor și a societăților, este foarte important ca tinerii să înțeleagă corect problemele și provocările pe care le creează în epoca modernă. Cu atât mai mult în țările mai puțin dezvoltate precum cele din Europa de Est. 

Prăbușirea comunismului, restructurarea societăților, răspândirea criminalității și, în special, problemele pregătesc un teren dificil pentru tinerii care au nevoie să-și găsească locul în societate. O experiență directă și facilitată de mentori în cadrul unor laboratoare sau echipe de cercetare le poate oferi tinerilor (adolescenți și studenți) motivația de-a face carieră, iar celor cu rezultate excepționale, șansa de-a se dezvolta într-o comunitate pe măsură și de-a explora la maximum abilitățile remarcabile. 

Poate că, înainte de orice, ar trebui să creăm mai mult awareness cu privire la avantajele de-a lucra în cercetare chiar în țară, locurile în care tinerii pot lucra și se pot dezvolta, ca apoi să trecem la strategii de atragere și retenție a viitorilor cercetători români.

Tinerii pot fi atrași de cercetare prin diferite strategii:

• Noile generații sunt mai atrase de o carieră care le oferă un scop și o semnificație, care aduc prestigiu și multă cunoaștere, nu neapărat beneficii materiale
• Promovarea asiduă a programelor de cercetare sau de studiu în domeniu (campanii de promovare în licee și facultăți, de exemplu)
• Gratuitatea programelor de studii universitare
• Disponibilitatea unui sprijin financiar adecvat pentru efectuarea cercetărilor
• Existența laboratoarelor de cercetare care au echipamente de ultimă generație
• Disponibilitatea membrilor facultăților calificați și cu experiență, cu dedicare și pasiune pentru inovare și cercetare, de a fi mentori pentru tineri
• Centre sau biblioteci dotate cu resurse: cărți adecvate, cărți electronice, jurnale, reviste electronice, biblioteca digitală etc
• Un mediu academic și de cercetare favorabil în instituții / universități
• O colaborare deschisă între profesori și studenți, care să stimuleze sentimentul de mândrie și motivația de-a lucra împreună la prosperitatea și dezvoltarea durabilă a societății prin inovație și cercetare.

Cum ajungi un tânăr cercetător în România?

În general, poți ajunge un cercetător în domeniul dorit – matematică, biochimie, inginerie, fizcă, biologie etc. – după absolvirea unui program de doctorat, menit pentru a avea o carieră academică. NU este obligatoriu, însă. 

Acest program îți permite să ajungi profesor sau cercetător prin faptul că te pregătește de o carieră în care focusul cade foarte mult pe predare, lucrări științifice și articole publicate în jurnale de profil despre cercetările făcute, cât și aplicarea la granturi de cercetare șamd. 

Așa cum precizează site-ul Ministerului Educației și Cercetării, în instituțiile de învățământ superior se pot ocupa următoarele funcții: 

• Funcţiile didactice: asistent universitar, lector universitar/şef de lucrări, conferenţiar universitar, profesor universitar.
• Funcţiile de cercetare: asistent cercetare, cercetător ştiinţific, cercetător ştiinţific gradul III, cercetător ştiinţific gradul II, cercetător ştiinţific gradul I.

În general, poți ajunge cercetător printr-un concurs public pentru ocuparea unui post anume, anunțate pe site-uri dedicate. Pe această pagină se pot găsi posturi disponibile pentru instituții de învățământ superior, de stat, unde apar deja și universitățile cu profil medical din diverse orașe din România, cu foarte multe locuri de muncă dedicate tinerilor cercetători cu diferite funcții didactice și de cercetare, în extrem de multe specialități. 

Cu toate că nevoia de profesioniști competenți este foarte mare, cel puțin în sectorul public, majoritatea oamenilor din țară nu cunosc mai deloc care este nivelul cercetării de orice fel în țară, care sunt institutele sau centrele de cercetare din diferite orașe și nici ce studiază și analizează specialiștii dedicați acestui domeniu. 

Cu toate acestea, eforturile lor se reflectă vizibil în economia și dezvoltarea țării, dar și în nivelul de prestigiu științific la nivel internațional.  

Fișa postului: ce poți face în rolul de cercetător științific 

În fișa postului unui cercetător medical intră foarte multe atribuții și depinde de rol, cât și de specialitatea ncesară. De vreme ce există studii observaționale și clinice, și munca de cercetare diferă. În general, cercetătorii în sănătate își asumă diverse roluri (administrative, tehnice, analitice și educaționale).

Pot fi cercetători în domeniul sănătății publice, care realizează campanii și sondaje în rândul populațiilor-țintă, pentru a strânge datele necesare. Apoi analizează datele și le folosesc în politicile de sănătate publică sau în diverse programe de promovare sau educaționale.

Majoritatea atribuțiilor în cadrul cercetătorilor implicați în studii clinice se concentrează pe:

• Executarea de lucrări de cercetare științifică sub îndrumarea coordonatorilor, dacă e cazul
• Studierea particularităților clinice și evoluția proceselor implicate în subiectul proiectului
• Realizarea de experimente, atingerea și prelucrarea rezultatelor obținute
• Elaborarea algoritmilor și a strategiilor necesare (de ex: de diagnostic)
• Evaluarea răspunsului la diverse scheme și proceduri terapeutice, în cazuri specifice
• Aprecierea pronosticului și a complicațiilor
• Participarea la prezentări, conferințe și evenimente științifice naționale și internaționale cu rezultatele propriilor cercetări
• Participarea la redactarea și publicarea diferitor articole sau lucrări științifice, în funcție de cerințele postului
• Respectarea procedurilor și a regulilor de igienă și de protecție.

Calități și abilități cheie pentru un rol de cercetător științific:

• Abordare autonomă și proactivă, spirit de inițiativă
• Creativitate și adaptabilitate
• Comunicare foarte bună atât scrisă, cât și orală
• Cunoașterea trendurilor în sănătate și a diferitor metode de cercetare
• Disciplină și organizare
• Pasiune și motivație pentru domeniul ales
• Cunoștințe foarte bune de limba engleză
• Cunoașterea programelor de prelucrare de imagini, de statistică, baze de date etc. 

Pe scurt, un job de cercetător medical se referă la faptul că:

• folosești multe echipamente specifice și interesante, care cer cunoaștere temeinică și un proces axat foarte mult pe muncă repetitivă
• participi la proiecte care pot ține câțiva ani și care pot fi finanțate de diverse surse (instituții, guvern, Uniunea Europeană)
• studiezi foarte mult un anumit subiect, lansezi ipoteze și testezi prin diferite experimente și procese (adeseori cu rezultate diferite), până ajungi la rezultate și procese îmbunătățite
• scrii articole și lucrări științifice despre descoperirile avute, pentru a fi publicate în jurnale de specialitate
• călătorești, să vorbești cu diferiți cercetători sau colegi de breaslă și să participi sau să ții prezentări publice despre munca de cercetare 

Concursuri renumite și granturi pentru cei la început de carieră – cel mai atractiv pas pentru tinerii cercetători

În lipsa unor resurse importante precum finanțări sigure, salarii echitabile, echipamente moderne și centre de cercetare dotate precum cele recunoscute la nivel internațional, majoritatea institutelor și a centrelor nu pot face tinerii să fie atrași de cercetare prea ușor.

Totuși, printre marile avantaje ale unei astfel de cariere rămân programul flexibil de lucru, cât și oportunitatea de a aplica pentru granturi și concursuri naționale și internaționale care să le ofere șansa de-a se pregăti și de-a lucra cu echipe profesioniste din alte țări pentru a aduce inovația și în România. 

Există numeroase programe europene, burse și concursuri dedicate special celor la început de carieră sau chiar tinerilor cercetători din țară, prin care se dorește promovarea celor cu rezultate excelente și cu contribuții semnificative în domeniul lor de specialitate. 

Avem și exemple de cercetători români recunoscuți deja la nivel internațional, tineri și experimentați – o sursă de inspirație pentru noile generații:

“Repet de câte ori pot: cercetarea clinică ar trebui să se dezvolte mult mai mult în România. Avem o capacitate foarte mare de a absorbi studii clinice, de a dezvolta cercetare clinică de calitate și, în viziunea celor de aici și a altor institute de cercetare mari, România reprezintă un punct cheie în Europa de Est, în privința cercetării clinice. Trebuie însă să realizăm și noi acest lucru și să acționăm în această direcție”, mărturisea Prof. Dr. Dragoș Vinereanu – medic primar cardiolog la Spitalul Universitar de Urgență București, prorector pentru cercetare la UMF Carol Davila și președinte al Societății Române de Cardiologie, într-un interviu. Acesta a lucrat cu cei de la Duke Clinical Research Institute, unul dintre cele mai prestigioase de pe mapamond, datorită unei burse Fullbright pe care a câștigat-o în 2016. Este doar unul dintre exemplele de burse de cercetare la care pot aplica tinerii cercetători.    

De asemenea, în septembrie anul trecut, Dr. Alexandru Tomescu, tânăr cercetător în științe computaționale la Universitatea din Helsinki, a câștigat un grant de 1,5 milioane de euro din parte UE – o altă reușită care arată că pasiunea și talentul există în rândul cercetătorilor români.