Riscul isteriei în masă: cum pot medicii și sistemele de sănătate să reducă frica generată de COVID-19, în rândul populației

Riscul isteriei în masă: cum pot medicii și sistemele de sănătate să reducă frica generată de COVID-19, în rândul populației

Perioada pe care o trăim este, pentru unele generații, unică. Vorbim de o pandemie rapidă care a început să se răspândească din decembrie, culminând în primăvară cu măsuri drastice de prevenire a infecțiilor și distanțare socială. Totodată, efectele curg în cascadă: vorbim și de o anxietate generală provocată de izolare și frică, dar și de o economie instabilă, care a ridicat rata șomajului în majoritatea țărilor. 

Sunt acțiuni temporare și necesare pentru a controla efectele pandemiei, dar care pot dăuna grav sănătății mentale și fizice a populației, mai ales în contextul atâtor valuri de știri exagerate, statistici dure și teorii conspiraționiste – care pot crea o isterie în masă și un nivel de stres și mai ridicat. 

Un factor cheie care creează isterie în jurul pandemiilor este acela că abilitatea populației de a rămâne calmă și de a reacționa logic la situația respectivă este slăbită din cauza anxietății și fricii resimțite la nivel de grup.

Mai ales în această perioadă, comunicarea joacă un rol vital în a calma cetățenii anxioși și a evita acțiunile disperate ale acestora în detrimentul sănătății lor. Vorbim de comunicare la nivel de instituții ale statului, dar și în raport cu cetățenii. Iar printre cei mai potriviți comunicatori sunt specialiștii medicali. 

Dar cum pot medicii și sistemele de sănătate, în sine, să reducă frica generată de coronavirus în rândul populației? Ce măsuri se pot lua pentru a evita isteria în masă și pentru a asigura o abordare logică și calmă a oamenilor de orice vârstă, față de ceea ce se întâmplă în prezent? 

Riscul isteriei în masă în caz de pandemie: cum reacționează oamenii în situații de anxietate, panică și stres?

Orice epidemie sau pandemie de acest gen a indus, de-a lungul timpului, emoții puternice și dereglări în ritmul obișnuit de viață, cum ar fi:

  • Schimbări în programul de somn sau de alimentație
  • Probleme cu somnul, insomnii
  • Lipsa productivității și a concentrării
  • Agravarea problemelor de sănătate cronice
  • Agravarea problemelor de sănătate mentală
  • Teamă, anxietate, atacuri de panică provocate de grijile față de noi înșine sau față de cei dragi
  • Consumul ridicat de tutun, droguri și alcool. 

Este adevărat și că fiecare reacționează diferit la factorii de stres, în funcție de parcursul său, de contextul actual, de comunitatea în care trăiește, de reziliența mentală și de starea de sănătate șamd. Părinții trebuie să fie educați și informați despre cum să comunice și să îți protejeze copiii, comunitățile trebuie să știe cum să educe și să-și protejeze membrii, persoanele vulnerabile (cu risc crescut de infecție) trebuie, de asemenea, să știe ce reguli să respecte pentru a evita îmbolnăvirea, cât și medicii care lucrează ture prelungite pentru a salva vieți. Cu toții suntem implicați în măsurile prin care controlăm efectele pandemiei – fie minimizăm efectele, fie ne lăsăm pradă anxietății și panicii și riscăm să vedem repercusiuni grave. 

Medicii și asistenții medicali sunt în prima linie în lupta cu efectele pandemiei de COVID-19, pentru a salva cât mai multe vieți contracronometru. De fapt, toți cei implicați în sistemul medical – de la paznici și personal auxiliar, la chirurgi, șefi de secții și directori medicali – sunt la datorie în aceste luni grele și epuizante. Dar asta nu înseamnă că nu există soluții pentru toți cetățenii unei țări, pe care sistemul medical le poate aplica în parteneriat cu asociații, business-uri și instituții ale statului. 

Însă, în anumite țări au fost implementate deja strategii de succes din partea ministerelor sănătății în colaborare cu specialiștii din sistemul medical și comunități, pentru a ajuta populația să rămână informată, calmă și rațională și pregătită să apeleze la ajutor, atunci când e nevoie. 

O parte dintre noi cunoaște deja modul în care țările care au ieșit din criză au acționat, pentru a reduce la minimum impactul infecției asupra populației lor și a păstra calmul general. Toate au avut în comun tehnologia modernă, comunicarea eficientă și un sistem de sănătate publică pregătit.  

Ce măsuri pot lua sistemele medicale în țările care se confruntă acum, în aceste luni, cu efectele pandemiei și cu o populație tot mai speriată și mai confuză? Iată câteva strategii care au funcționat și funcționează tot mai bine în lume, pentru a reduce frica generată de COVID-19, în rândul populației.

  1. Tehnologie și IA (inteligență artificială) pentru ajutor clinic personalizat

Un exemplu este Coreea de Sud, iarăși, în ceea ce privește felul în care sistemul de sănătate performant are grijă de cetățeni printr-un nivel ridicat de testare, dar și prin sentimentul de siguranță și servicii medicale excepționale pe care le oferă acestora. 

De asemenea, guvernul a dezvoltat o aplicație mobilă de „auto-verificare a stării de sănătate” pentru a ține o evidență a sănătății vizitatorilor de peste hotare. Autoritățile au declarat că aplicația a fost descărcată de peste 60.000 de ori, iar rata de utilizare a acesteia este de peste 90%. Vorbim de țara care a efectuat testele de coronavirsu cel mai rapid din lume, permițând o rată a mortalității mult mai scăzută decât media. 

 “Căutăm soluții creative și ne folosim la maximum tehnologia informației avansată în acest scop”, declara vice-ministrul Sănătății, Kim Gang-lip, în martie. Coreea de Sud este printre primele națiuni care au răspuns exemplar în cazul pandemiei de coronavirus și au revoluționat modul de operare, dezvoltând „câteva bune practici de clasă mondială în lupta împotriva bolii”, printre care se numără stații de testare drive-through și investigații epidemiologice susținute de datele GPS. 

Un alt exemplu în care sistemul medical și tehnologia avansată se întâlnesc este cel dat de compania americană Buoy (care a pornit activitatea de la Harvard Innovation Labs și e în parteneriat cu Harvard Primary Care). Platforma lor bazată pe inteligență artificială oferă utilizatorilor asistență medicală personalizată, în timp real. De asemenea, compania a dezvoltat o aplicație gratuită prin care oferă recomandări despre ce poți face cu privire la răspândirea coronavirusului. Toate aceste eforturi ajută populația să reducă frica față de necunoscutul situației de criză. 

Până acum, utilizatorii care prezintă simptome asociate adesea cu COVID-19 sunt examinați pentru factorii de risc epidemiologic și medical care cresc probabilitatea de infecție, boală severă și complicații, iar cei care confirmă simptomele alarmante ale bolii severe sunt referiți la îngrijiri de urgență.

Un al treilea exemplu este oferit de Danemarca. Serviciile medicale de urgență Copenhaga primesc un număr dublu de telefoane pe liniile de urgență, ceea ce a convins organizația să folosească IA și alte tehnologii pentru a crea boți (roboți virtuali) de asistență medicală care să ajute oamenii în perioada crizei, lăsând timp medicilor și asistenților să se ocupe de pacienții critici.   

Sursa 1, sursa 2, sursa 3

MEDIjobs
  1. Teste medicale în clinici drive-through

Cum menționam mai sus, Coreea de Sud a deschis și stații drive-through pentru testarea medicală a cetățenilor – există 50 de astfel de stații de-a lungul țării, în care oamenii care au simptome de coronavirus conduc acolo, deschid geamul, iar personalul medical le preia probe și datele în doar 10 minute. Rezultatele sosesc a doua zi. 

Este o măsură excelentă pentru că se fac 6 teste / oră – de trei ori mai multe decât într-un spital, ceea ce permite un mai bun control asupra efectelor pandemiei, o mortalitate scăzută și o populație calmă și încrezătoare.   

Statele Unite și Marea Britanie i-au urmat exemplul Coreei de Sud, odată ce cazurile de infecție au crescut rapid.  

  1. Servicii de telemedicină

Medicii cunosc foarte bine importanța tehnologiei în cazuri de pandemie, dar și ce măsuri trebuie luate pentru a evita isteria în masă tipică acestor situații. În fond, această criză forțează apariția unei noi “rutine normale”: populația trebuie să rămână în case, să își schimbe activitățile, să renunțe la joburi sau să stea izolați de cei dragi. Asta ne face vulnerabili și anxioși, mai ales când întreg sistemul medical este în stare de alertă. 

Însă același sistem medical ajută populația să reziste în situații dificile și traumatizante pentru psihic și fizic. 

O astfel de soluție este telemedicina, care a luat un puternic avânt în prezent, la nivel global. Este și unul dintre serviciile de asistență medicală esențiale recomandate de Organizația Mondială a Sănătății prin care sistemele de sănătate pot răspunde eficient la pandemia COVID-19.

Este nevoie de distanțare și între cadrele medicale și pacienți, pentru a evita riscul de infecție – iar serviciile de telemedicină ajută enorm. Cu toate că nu se pot realiza toate investigațiile necesare în cazul pacienților cu probleme medicale complexe, acest mod de operare este esențial: simptomele și recuperarea pot fi monitorizate prin apeluri video sau audio, iar pacienții cu simptome ușoare stau acasă, încetinind astfel răspândirea virusului.  

Aici poți citi Hotărârea privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, pe perioada instituirii stării de urgență în România, care include propuneri ale specialiștilor din domeniul medical, dar și ale pacienților și cu privire la asistență medicală la distanță. 

  1. Platforme online de monitorizare a bolii

Pentru a urmări și preveni răspândirea exponențială a coronavirusului, este nevoie să existe o evidență a celor infectați, cât și a celor cu care au intrat în contact. Însă sistemul medical tradițional este supraîncărcat, iar sistemele de monitorizare clasice sunt depășite de situație – aici intervin soluțiile digitale de monitorizare a infecțiilor prin „monitorizare  participativă”.

Există platforme de acest fel în mai multe țări, care permit culegerea de informații relevante despre sănătate, furnizate direct de la grupuri mari de populație, prin: sondaje online, împărtășirea de date direct din aplicații mobile, senzori chiar și social media. Astfel, populația ia parte la eforturile de combatere a răspândirii infecției, ceea ce aduce și un sentiment de control și de participare civică – iar asta reduce teama generată de COVID-19. 

Un exemplu este COVIDmeter, realizat de Danish Serum Institute (Danemarca), care roagă cetățenii danezi să completeze un chestionar privind starea lor de sănătate (atât în cazul simptomelor de COVID-19, cât și a altor boli) – aceste date sunt folosite pentru monitorizarea răspândirii infecției în diferite comunități.

Aceste platforme care se bazează pe participarea cetățenilor sunt eficiente, nu implică costuri și oferă date în timp real, iar aceste avantaje conferă o imagine mai bună asupra răspândirii infecției, dar și a valurilor viitoare.

  1. Comunicare constantă pentru toate grupurile de populație

Pentru că există diferite grupuri de oameni – copii, adolescenți, adulți, vârstnici – și canalele de comunicare cele mai eficiente diferă. Majoritatea autorităților au implementat strategii diferite de comunicare oficială, precum: 

  • recomandări generale și practici de protecție împotriva infectării (cum ne spălăm corect pe mâini, în ce intervale orare putem ieși afară, cum să punem în practică distanțarea socială, cum ne facem cumpărăturile, cum ne purtăm în public șamd), 
  • recomandări speciale pentru grupurile vulnerabile sau vârstnici,
  • actualizări ale statisticilor (numărul de cazuri de infecție, numărul celor vindecați, rata mortalității etc.)

Aceste eforturi de comunicare oficială din partea autorităților statului, inclusiv medicale, se fac pe diferite canale, precum:

  • afișe informative și educative în cadrul cabinetelor medicale, privind regulile de urmat în cazul simptomelor de coronavirus, dar și în comunități (în instituții, magazine, scările de bloc șamd.)
  • materiale vizuale și videoclipuri explicative care sunt promovate pe internet, atât pe site-urile oficiale, cât și pe social media
  • materiale de informare trimise prin poșta fizică sau prin poșta electronică
  • ghiduri și răspunsuri la întrebările frecvente, publicate pe site-urile oficiale ale autorităților și ale instituțiilor medicale. 
  1. Deschiderea liniilor speciale de comunicație 

Pentru a calma populația îngrijorată – atât cei care suferă de simptome ale infecției cu coronavirus, dar și cei care suferă de anxietate și atacuri de panică ori alte tulburări mentale, cei care suferă de violență domestică, vârstnici, cei aflați la risc șamd. – autoritățile au pus la dispoziție mai multe linii telefonice speciale. 

Eforturile medicilor și ale sistemelor de sănătate internaționale sunt variate și în continuă dezvoltare, pe măsură ce cresc și nevoile populației, iar acestea de mai sus sunt doar o parte dintre ele. Desigur, este nevoie de o colaborare activă între instituții și cetățeni, cât și de multă empatie, susținere emoțională și eforturi egale pentru a depăși o perioadă pe care sperăm că o vom depăși cât mai bine, curând.

Citește și: Efectele pandemiei de coronavirus asupra specialităților medicale: care sunt cele mai căutate specialități, în prezent?

Despre Autor

Andreea Enea

Content Specialist cu 10+ ani de experiență în jurnalism, content marketing și comunicare. Cred în puterea poveștilor cu sens care inspiră, educă, apropie și deschid inimi și comunități. Visez să aplic cât mai mult mixul de people skills și experiență cu o gândire analitică puternică și pasiune pentru conținut autentic, cu semnificație pentru oameni - așa cum au nevoie.

Facebook Comment