?>

Menținerea sănătății mintale a personalului medical – ce pot face managerii de spitale

Menținerea sănătății mintale a personalului medical – ce pot face managerii de spitale

Medicii și personalul medical sunt adevărați eroi ai zilelor noastre. Pe lângă riscurile majore la care sunt expuși, punându-și zilnic viețile în pericol în lupta cu noul coronavirus, aceștia au de înfruntat și consecințele psihologice ale acestei situații fără precedent.

Epuizarea extremă cauzată de volumul mare de muncă și de perioada lungă în care au fost în prima linie, contactul direct cu suferința cauzată de epidemie, izolarea de familii, distanțarea socială, și teama de a contacta virusul sunt factori care îi pot afecta psihic și pe cei mai puternici dintre ei. 

Studiile arată că tot mai mulți lucrători medicali sunt afectați de anxietate, depresie și stres post-traumatic. Având în vedere că de sănătatea fizică și psihică a medicilor depinde salvarea vieților pacienților, menținerea sănătății mintale a acestora trebuie să fie o prioritate în toate clinicile și spitalele din întreaga lume. 

Medicii și asistentele medicale, printre profesioniștii cei mai afectați de depresie

Medicii și asistentele medicale sunt principalii angajați care au cel mai mare risc de depresie, iar în această perioadă solicitantă poate avea efecte “devastatoare”, potrivit unui studiu publicat în Frontiers in Psychology. 

Autorii raportului spun că medicii pot suferi de depresie din cauza stresului pe care îl are meseria, a orelor lungi de muncă sau a responsabilității mari pe care o implică tratarea și salvarea unui om. De asemenea, orele prelungite de muncă, numărul mare de pacienți consultați zi de zi, dar și sarcinile birocratice stau la baza instalării depresiei medicilor de familie, a medicilor specialiști, a asistentelor medicale și nu numai.

Citește și: Ce este stresul de compasiune si care sunt riscurile asociate profesiei medicale?

Oamenii de știință mai spun că depresia are la bază și expunerea frecventă la cazuri cu impact emoțional puternic și la traumele prin care trec pacienții.

Alături de personalul medical, angajații cu cel mai mare risc de depresie sunt cei care lucrează în restaurante, asistenții sociali, artiștii, profesorii, personalul din administrație și contabilii.

Studiu: Un sfert din personalul medical s-a gândit să își dea demisia după debutul pandemiei 

Angajații din spitale, fie că ne referim la medici sau la personalul medical auxiliar, sunt supuși unui risc de a dezvolta probleme de sănătate mintală, iar pandemia acutizează burnout-ul, epuizarea și depresia. Potrivit unui sondaj, aproape jumătate din personalul medical intervievat a declarat că starea lor mintală s-a înrăutățit. Mai mult decât atât, unu din patru angajați medicali a declarat că a luat în considerare să își dea demisia după debutul pandemiei de coronavirus, iar unu din zece angajați în domeniul sănătății chiar a luat această decizie, arată studiul. 

Acest lucru poate avea consecințe grave pentru sistemele medicale de pretutindeni. Sindromul de burnout în rândul personalului medical este asociat cu un risc sporit de incidente privind siguranța pacienților, o calitate slabă a îngrijirii, comunicare deficitară îngrijitor-pacient și o satisfacție redusă a pacientului, potrivit unui raport din 2019 al Academiilor Naționale de Științe, Inginerie și Medicină.

“Aceasta este o criză, așa cum nu s-a mai văzut niciodată”, spune medicul Mary Jo Kreitzer de la Universitatea din Minnesota. “Dacă a existat vreodată un moment pentru a face un bilanț și să ne uităm de unde am plecat și unde am ajuns – și cum să ne asigurăm că nu se va mai întâmpla – acum este acesta.”

Citește și: Studiu: Nivel crescut de stres în rândul salariaților medicali. Top 16 efecte negative ale pandemiei, în România

55% dintre medicii din București suferă de stres profesional

Orice persoană care a lucrat sau a trecut pragul unui spital sau al unei clinici știe că stresul și oboseala există în spitalele din țară cu mult dinaintea pandemiei, însă nu au fost făcute multe studii pe această temă. Cea mai recentă evaluare a fost realizată în 2017 de Colegiul Medicilor din București potrivit căreia 55% dintre medicii din acest oraș sufereau de stres personal (mai mult decât în Franța, Germania sau SUA – cu valori în jurul a 40%), 52% de stres profesional, 36% de stres legat de interacțiunea cu pacientul, iar 24% de toate cele trei tipuri. Același studiu a arătat atunci că ar trebui implementate programe de management al stresului, debirocratizat sistemul și adecvate resursele, de la dotări, la personal.

Ce spune Ministerul Sănătății privind nivelul de epuizare și sănătatea mintală a personalului medical

În ultimul an nu a fost realizată o evaluare la nivel național privind nivelul de epuizare și sănătatea mintală a personalului medical, potrivit unui răspuns oficial transmis presei. Conform oficialilor „fiecare manager de spital, care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv, trebuie să asigure normele legale de muncă, inclusiv, respectarea  timpului de muncă și a timpului de repaus de către personalul medical”.

Pe de altă parte, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) și-a propus anul acesta, în premieră, să vadă nivelul de preocupare a conducerii spitalelor privind instalarea sindromului de epuizare la personal și ce măsuri au luat pentru diminuarea lui. Instituția așteaptă răspunsurile până la finalul lui martie, în baza cărora vor face o serie de recomandări, iar din 2023 vor introduce gestionarea burnout-ului ca un criteriu de evaluare a spitalelor.

Citește și: Criza personală la locul de muncă: cum abordezi această situație

Recomandările OMS pentru managerii de unități sanitare privind sănătatea mintală a personalului din sănătate

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a realizat un ghid de sănătate mintală care cuprinde recomandări pentru bunăstarea psihică în timpul pandemiei de coronavirus. Ghidul cuprinde capitole adresate personalului din sănătate, șefilor de echipe, departamente sau unități medicale.

Recomandări pentru liderii de echipă sau managerii de unități sanitare

  1. Protejarea personalului împotriva stresului cronic și a sănătății mintale precare în timpul acestei crize înseamnă o capacitate mai bună de a-și îndeplini rolurile. Fiți conștienți că situația actuală nu va dispărea peste noapte și că ar trebui să vă concentrați pe capacitatea profesională pe termen mai lung.
  1. Asigurați o comunicare de bună calitate cu tot personalul și actualizări informaționale precise. Rotiți lucrătorii de la funcții de stres mai mare la funcții de stres mai mic. Formați echipe din persoane fără experiență și colegi mai experimentați. Acest sistem ajută la furnizarea de sprijin, la monitorizarea stresului și la consolidarea procedurilor de siguranță. Asigurați-vă că personalul de informare intră în comunitate în perechi. Inițiați, încurajați și monitorizați pauzele de lucru. Implementați programe flexibile pentru lucrătorii care sunt direct afectați sau au un membru al familiei afectat de un eveniment stresant.
  1. Dacă sunteți șef de echipă sau manager într-o unitate de sănătate, facilitați accesul și asigurați-vă că personalul știe unde poate accesa servicii de sănătate mintală și asistență psihosocială. Managerii și conducătorii de echipă se confruntă, de asemenea, cu factori de stres similari cu personalul lor și cu o presiune potențială suplimentară în nivelul de responsabilitate al rolului lor. 

Citește și: Tehnici simple care vă eliberează de stres în timpul pandemiei de COVID-19

  1. Instruiți personalul, incluzând asistenții medicali, șoferii de ambulanță, voluntarii, profesorii și conducătorii comunității și lucrătorii din spațiile de carantină, cu privire la modul de a oferi sprijin emoțional și practic de bază persoanelor afectate.
  1. Gestionați situațiile de urgență legate de sănătatea mintală (de exemplu, delir, psihoză, anxietate severă sau depresie) în cadrul serviciilor de urgență sau de îngrijire medicală generală. Este posibil ca personalul instruit și calificat corespunzător să trebuiască să fie dislocat în aceste locații, când timpul îi permite.  De asemenea, capacitatea generală a personalului de asistență medicală în domeniul sănătății mintale și sprijin psihosocial ar trebui să fie mărită.
  1. Asigurarea disponibilității medicamentelor psihotrope esențiale și generice la toate nivelurile asistenței medicale. Persoanele care trăiesc cu probleme de sănătate mintală de lungă durată sau convulsii epileptice vor avea nevoie de acces neîntrerupt la medicația lor și trebuie evitată întreruperea bruscă.

Citește și: Sănătatea mentală a cadrelor medicale: simptome, riscuri și cum să obții ajutor

Miza nu o constituie doar sănătatea cadrelor medicale – în pandemie sau în afara ei – ci întregul sistem de sănătate și tratarea pacienților. În concluzie, asistența psihologică pentru personalul medical și menținerea sănătății mintale în rândul acestora trebuie să fie o prioritate pentru ca sistemul de sănătate să funcționeze optim.

Deși nu există momentan o reglementare din partea Ministerului Sănătății în acest sens, rămâne în datoria liderilor de echipe, departamente medicale sau managerilor de spitale și clinici să sprijine angajații și să se asigure că depășesc cu bine această perioadă. Iar dacă ești printre cei care se simt copleșiți în această perioadă, nu ignora acest lucru și nu exclude posibilitatea de a vorbi cu un psiholog sau psihoterapeut.

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România. 

Despre Autor

Alexandra Ariton

Fire curioasă și creativă, privesc cu entuziasm comunicarea online. Cred în storytelling și puterea textelor care informează, captează și inspiră publicul.

Facebook Comment