?>

Cât de mare e impactul COVID-19 asupra accesului la servicii medicale de sănătate mentală, neurologică și adicții

Cât de mare e impactul COVID-19 asupra accesului la servicii medicale de sănătate mentală, neurologică și adicții

În iarnă se va împlini un an de la începutul pandemiei SARS-CoV-2 în lume, iar criza globală nu pare să încetinească foarte mult – deși eforturi se fac în fiecare stat, omenirea se confruntă cu o situație excepțională care e trăită la nivel individual și global, și până și cele mai reziliente persoane resimt stresul și epuizarea mentale și emoționale.

Bineînțeles, nu toată lumea are nevoie de ajutor specializat în gestionarea reacțiilor la stres. Însă ce se întâmplă cu grupurile vulnerabile, în această perioadă? 

Cum pot persoanele vulnerabile să aibă grijă de binele lor mental și emoțional, izolate în casă, în condițiile în care sănătatea mentală este cel mai neglijat sector de sănătate publică?

Pandemia este gestionată diferit de la persoană la persoană, indiferent de statut, de vârstă sau condiții socio-materiale, și există reacții comune normale la amenințările pandemiei.

Dar există categorii de persoane care se află la un risc crescut de a suferi probleme psihice și emoționale, mai ales din cauza lipsei accesului la servicii de sănătate mentală, neurologică și servicii de prevenirea abuzului de substanțe. 

Servicii care ar fi trebuit prioritizate în perioada COVID-19, când cererea lor crește. Din păcate, situația stă diferit în numeroase țări.  

În 6 octombrie, OMS a publicat rezultatele unui sondaj privind impactul COVID-19 asupra serviciilor de sănătate mentală, neurologică și de consum de substanțe în 130 de state membre, chiar înainte de Ziua Mondială a Sănătății Mintale (10 octombrie). Rezultatele atrag atenția asupra nevoii urgente de investiții în această direcție. 

Conform rezultatelor studiului (făcut între 15 iunie-15 august 2020), aceste tipuri de servicii de sănătate au de suferit cel mai mult, din cauza: 

  • un număr insuficient sau o redistribuire spre alte zone a lucrătorilor din domeniul sănătății, ca răspuns la criză (în 30% din țări), 
  • utilizarea unităților dedicate serviciilor de sănătate mintală ca unități de carantină sau de tratament pentru pacienții cu coronavirus (în 19% din țări)
  • un stoc insuficient de echipamente de protecție pentru salariații medicali (în 28% din țări). 

89% dintre țări au confirmat că sănătatea mintală și sprijinul psihologic (cu focus pe tulburări precum depresie, anxietate și sindrom de stres posttraumatic) sunt parte din priorități în planurile naționale de răspuns la pandemia COVID-19, însă doar 17% au confirmat că au direcționat finanțare suplimentară în această direcție. 

Cu o capacitate aparent redusă de a răspunde, nu este foarte clar cum va face față lumea în fața acestei crize de sănătate mintală care se apropie – și care poate sta pe termen lung.

Din păcate, eforturile sunt extrem de mici și chiar problematice pe termen lung pentru populație, căci persoanele care au nevoie de aceste servicii sunt numeroase, iar situația a intensificat și reacțiile acestora la contextul pandemiei: 

  • anxietate, atacuri de panică, depresie (simptome care țin o perioadă îndelungată de timp); 
  • tristețe, insomnie, trăiri de disperare sau furie, care afectează pe mai multe zile activitatea; 
  • consumul crescut de alcool, droguri sau alte substanțe (mai ales după o perioadă de abstinență), 
  • tendințe suicidale. 

Printre cele mai vulnerabile grupuri se consideră:

  • Persoanele cu patologii psihiatrice
  • Persoanele cu patologie somatică
  • Persoanele singure și izolate de familie/societate
  • Persoanele care se luptă cu diferite adicții 
  • Vârstnicii, pensionarii (care adesea locuiesc singuri)
  • Copiii și adolescenții
  • Persoanele implicate în activitățile/serviciile de prevenire sau tratare a cazurilor de infecție COVID-19 (prin urmare, și întreg personalul medical și auxiliar de îngrijire)
  • Persoanele care suferă un stres imens în această perioadă: deces în familie din cauza COVID-19, pierderea locului de muncă, limitarea accesului la servicii medicale și de reabilitate, lipsa soluțiilor pentru îngrijirea copiilor sau a persoanelor dependente de îngrijitor etc.

Citește și: COVID-19 | Stresul traumatic secundar poate afecta personalul medical

Ce efecte au avut epidemiile trecute, inclusiv SARS și MERS, asupra sănătății mentale? 

Așa cum s-a întâmplat și în epidemiile istorice de până acum, efectele asupra sănătății mentale a populației pot avea un impact major. 

Un exemplu în acest sens sunt cercetările făcute pe comunitățile afectate de epidemia de virus Ebola. Morțile subite a atâtor oameni din preajma lor au dus la foarte multe cazuri de depresie și anxietate, de atacuri de panică generală și de stigmatizare și excludere socială a supraviețuitorilor.  

Alt exemplu este o analiză a pacienților admiși în spital cu coronavirusurile SARS și MERS: stările depresie, anxietatea, insomnia și problemele de memorie au apărut în rândul a 33%, respectiv 42% dintre ei – simptome care au continuat și după recuperare.

Astăzi, pandemia de COVID-19 a dus la măsuri comunitare de încetinire a răspândirii virusului (și pentru a evita solicitarea medicilor în pandemie), dar acestea au dus la rândul lor la izolare fizică, la închiderea școlilor (care au afectat dezvoltarea copiilor), la concedieri și închideri de businessuri în toată lumea. 

Forța de muncă și salariații din sănătate, cei mai afectați de problemele psiho-emoționale pe termen lung

Relativ puțini oameni din întreaga lume au acces la servicii de sănătate mintală de calitate. 

În țările cu venituri mici și medii, mai mult de 75% dintre persoanele cu tulburări psihice, neurologice și de consum de substanțe nu primesc deloc tratament pentru starea lor. Mai mult, stigmatul, discriminarea, legislația punitivă și abuzurile asupra drepturilor omului sunt încă răspândite.

Apar tot mai multe dovezi care confirmă faptul că și această pandemie va avea consecințe îndelungate asupra sănătății mintale și neurologice – și nu toți oamenii vor primi ajutor în egală măsură. 

Problemele privind accesul de bază la serviciile pentru sănătate psihică, neurologică și adicții (din spitale, institute, clinici și centre comunitare șamd.) afectează în mod disproporționat persoanele care au astfel de probleme, conform OMS. 

Salariații sunt mai puțin afectați decât cei care lucrează “cu ziua” sau au venituri foarte mici. Iar persoanele care luptă cu virusul în linia întâi sunt direct afectați de epuizare, depresie, burnout și chiar PTSD (sindrom de stres posttraumatic) – care nu ar trebui minimizat deloc.

Citește și: O noua epidemie invizibila – Cum sa combati depresia in calitate de asistent medical

Cum arată serviciile de sănătate publică în lume: statisticile OMS

Serviciile publice de sănătate mentală, neurologică și consum de substanțe sunt esențiale în bunul mers al unei societăți, în orice moment. 

În pandemie însă, la nivel global, printre cele mai afectate facilități de infecția cu coronavirus – și care au devenit, practic, focare de infecție chiar și în România – au fost centrele de îngrijire și azilele de bătrâni și instituțiile psihiatrice.

Pe fondul crizei, o sănătate mentală afectată devine riscantă pentru că vorbim și de lucrătorii în sănătate aflați la risc direct, dar și de forța de muncă care susține economia unei țări. La fel și persoanele deja suferinde, fie de boli neurodegenerative, fie de afecțiuni psihiatrice care pot uita măsurile de protecție sau pot suferi și mai mult izolați în instituții. 

Mai mult de-atât, sănătatea mentală precară afectează și imunitatea – prin urmare, crește riscul de îmbolnăvire și de infecție. 

Pre-pandemie, problemele de sănătate psihică netratate reprezentau 13% din povara globală a bolilor, dar tot nu a existat un interes ridicat în rezolvarea acestora și îmbunătățirea serviciilor medicale și de suport prin finanțări de la guvern. 

Prin urmare, pandemia a luat “pe nepregătite” foarte multe țări – în special cele cu venituri mici spre medii. 

Conform studiului: 

  • cel puțin 1 din 5 persoane din zone de conflict suferă de o afecțiune mentală
  • statele cheltuie în medie doar 2% din bugetul sănătății pe sănătatea mentală
  • 75-78% dintre țările respondente au întrerupt accesul la programele de sănătate mentală în școli și la locul de muncă 
  • 67% dintre țări au întrerupt accesul la serviciile de consiliere și psihoterapie
  • 53% dintre țări au întrerupt programele de management și prevenire a supradozajului  

Mai mult decât atât, și serviciile pentru grupurile vulnerabile au fost afectate de criza în sănătate:

  • 35% dintre state au confirmat întreruperi ale intervențiilor de urgență pentru stări de convulsii, stări severe de sevraj, stări de delir a pacienților.
  • 72% dintre cei afectați au fost copiii și adolescenții, 70% au fost vârstnicii, iar 61% au fost femeile cu nevoi de îngrijire pre și postnatală

Un aspect pozitiv poate fi considerat faptul că statele respondente au apelat la câteva soluții în această perioadă, cum ar fi: utilizarea telemedicinei și a teleterapiei, crearea de linii telefonice de ajutor pentru suport psihosocial și mental (focusul este pe tulburări precum depresie, anxietate și sindrom de stres posttraumatic). 

Citește și: Covid-19: Consiliere psihologică online pentru cadrele medicale. Cum poți accesa aceste servicii?

Însă aceste soluții bazate și pe tehnologie au fost înregistrate direct proporțional cu gradul de dezvoltare și economia țărilor: țările slab dezvoltate au apelat la aceste soluții în proporție de 40-46%, în timp ce țările cele mai dezvoltate care au participat la studiu le-au folosit în proporție de aproape 90%.

Foarte interesant în acest studiu OMG este aspectul legat de nevoia de cercetare mai aprofundată și de supraveghere mai bună a situației. Astfel:

  • 1 din 2 țări nu strâng niciun fel de date despre manifestările afecțiunilor mentale, neurologice sau adicțiilor la pacienții cu COVID-19
  • 2 din 3 state spun că au studii planificate (sau în curs de realizare) privind impactul COVID-19 asupra sănătății mentale
  • Iar doar 1 din 10 state respondente studiază efectele COVID-19 asupra sănătății creierului! 

„Vedem deja consecințele pandemiei COVID-19 asupra bunăstării mintale a oamenilor și acesta este doar începutul. Dacă nu ne asumăm responsabilități serioase de a crește investițiile în serviciile de sănătate mintală chiar acum, consecințele asupra sănătății, a sectorului social și economic vor fi foarte mari”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al Organizației Mondiale a Sănătății într-un comunicat. 

Soluția cea mai bună? Protejarea grupurilor vulnerabile din comunitate

Într-adevăr, dezvoltarea actuală unui vaccin anti-COVID-19 cât mai curând are șanse foarte mari să producă, în câțiva ani, sfârșitul pandemiei. Suntem deja pe drumul cel bun și speranța a crescut în rândul oamenilor, ceea ce mai poate atenua din neputința și stresul acumulat și suplimentat de știrile negative despre noul val de infecții.

Dar ce vom face cu pandemia de persoane cu tulburări psihice și neurologice sau cu dependențe de substanțe, care continuă să evolueze în umbră? 

Citește și: Importanta familiei in mentinerea sanatatii mintale a cadrelor medicale

Sănătatea publică este mai importantă ca oricând în orice societate.  

Cel mai probabil, un aspect cheie care trebuie asumat și acționat în consecință este minimizarea impactului acestei crize globale, așa cum ne dorim cu toții pentru a nu repeta istoria. Asta se va întâmpla doar dacă nu uităm de oamenii cei mai vulnerabili de lângă noi și dacă statele vor plasa pe un loc prioritar accesul și îmbunătățirea serviciilor de sănătate mentală, neurologică și pentru adicții pentru cei care au nevoie. 

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Despre Autor

Andreea Enea

Content Specialist cu 10+ ani de experiență în jurnalism, content marketing și comunicare. Cred în puterea poveștilor cu sens care inspiră, educă, apropie și deschid inimi și comunități. Visez să aplic cât mai mult mixul de people skills și experiență cu o gândire analitică puternică și pasiune pentru conținut autentic, cu semnificație pentru oameni - așa cum au nevoie.

Facebook Comment