Legea vaccinării – care sunt cele mai importante prevederi și ce obligații au medicii

Zilele trecute, un vechi și controversat proiect a fost scos din sertare, după mai bine de doi ani: legea vaccinării obligatorii. 

Comisia de Sănătate din Camera Deputaților a avizat pozitiv acest proiect care a stârnit, desigur, un val de critici. 

Dar ce conține, de fapt, acest proiect de lege? 

Cele mai importante prevederi sunt următoarele:

Articol 4: Scopul activității de vaccinare a populației este asigurarea dreptului la sănătate individuală și colectivă, prin eliminarea sau reducerea morbidității, invalidității şi a mortalității prin boli transmisibile prevenibile prin vaccinare.

Articolul 6: Vaccinarea copiilor cu vaccinurile incluse în calendarul național al vaccinurilor, aprobat prin Hotărâre de Guvern precum și cu vaccinurile administrate în situații epidemiologice speciale întregii populații este obligatorie. 

Aceste situații epidemiologice se stabilesc tot prin Hotărâre de Guvern la recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății. 

Citește și: Coronavirus | Medicii și asistentele, în prima linie

Articolul 9: Statul român asigură vaccinuri eficace și sigure, autorizate. 

Articolul 10: Tot statul român este și cel care asigură condiții pentru tratamentul oricăror reacții adverse ale vaccinării, precum și compensarea efectelor de durată. Asta doar dacă este dovedit că reacțiile de durată sunt din cauza vaccinului. 

O confirmare a reacţiilor adverse şi a relaţiei de cauzalitate se face de către Grupul Tehnic de Coordonare a Activităţilor de Vaccinare (GTCAV). În situaţia în care reacţiile adverse sunt datorate unor nereguli ce sunt imputabile producătorului vaccinului, Ministerul Sănătăţii se va asigura că este recuperată o contravaloare, plătită ca măsură compensatorie.

Articolul 11: Ministerul Sănătății este entitatea care derulează campanii de informare a populației cu privire la efectele vaccinării, singur sau în parteneriat cu societățile comerciale producătoare, distribuitoare de vaccinuri, asociații sau fundații. 

Articolul 12: Serviciul medical de vaccinare include și informarea şi consilierea părinţilor cu privire la rolul vaccinului, toate riscurile asociate administrării, reacţiile postvaccinale şi atitudinea terapeutică în cazul apariţiei lor. De asemenea, părinții sunt informați și cu privire la consecințele refuzului administrării.

Categoriile de vaccinări obligatorii sunt următoarele:

a)  vaccinările stabilite prin Calendarul Naţional de Vaccinare pentru copii.

b) vaccinările impuse de situaţii epidemiologice, care implică vaccinarea ca măsură de intervenţie, în vederea limitării bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare;

c) vaccinările pentru personalul medico-sanitar din unităţile sanitare publice şi private;

d)  vaccinările pentru alt personal din unităţile publice şi private care, prin natura atribuţiilor, sunt expuse suplimentar la boli infecţioase sau pot reprezenta surse de infecţie care ar putea pune în pericol sănătatea publică.

Citește și: Ministrul Sănătății vrea o lege a malpraxisului

Articolul 21: Răspunderea privind prezentarea copilului la vaccinare revine părinţilor, reprezentantului legal sau, după caz, a persoanei care se ocupă de creşterea şi îngrijirea unui copil.

Articolul 22: Copiii pentru care vaccinarea este contraindicată: proiectul de lege propune ca medicul specialist în domeniul în care se manifestă riscul sau intoleranța unui copil să constate contraindicația de vaccinare. Abia apoi, direcțiile de sănătate publică trebuie să emită un certificat în acest sens pentru respectivul copil, însă tot pe baza documentelor medicale.

În cazul vaccinărilor obligatorii, consimțământul pentru vaccinare se prezumă ca fiind dat. La înregistrarea administrării vaccinului, medicul care face injecția menţionează în fişa copilului și prezenţa părintelui. Însă situația se schimbă dacă părintele refuză în scris vaccinarea copilului.

Articolul 23: La data înscrierii copiilor într-o școală sau grădiniță, instituţia are obligaţia de a solicita prezentarea unei adeverinţe emise de către medicul de familie care să ateste efectuarea sau neefectuarea vaccinărilor obligatorii. Acest document nu poate împiedica accesul la educație sau în instituțiile de învățământ. 

„Se asigură respectarea dreptului constituţional la educaţie, şi eliminarea oricărui risc de discriminare a vreunui copil pe motive legate de vaccinarea sa”, explică susținătorii proiectului de lege. 

Citește și: Aproape 30 de medici au fost sancționați, anul trecut, de Colegiul Medicilor din România

Articolul 24: Însă este un termen pentru ca un copil să recupereze vaccinul nefăcut. 

Ce spune proiectul: În cazul nerespectării calendarului de recuperare pentru antigenele vaccinale obligatorii cu schema de vaccinare propusă completată, în termen de un an de la data admiterii în colectivitate (școală sau grădiniță), comisia judeţeană de vaccinare sau a municipiului București are  obligaţia de a notifica inspectoratul şcolar judeţean respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului București.

Antigenele vaccinale obligatorii la intrarea în colectivitate a copiilor sunt cele împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, rujeolei, rubeolei, oreionului, hepatitei B.

Articolul 27: Ministerul Sănătăţii şi CNAS finanțează vaccinarea.

Articolul 59: Medicii sunt obligați să furnizeze informații corecte, dovedite științific legate de vaccinuri și activitatea de vaccinare. 

Explicații: „Medicii trebuie să fie absolut liberi să îşi spună liber părerea despre vaccinuri, inclusiv să studieze, solicite şi primească informaţii, în conformitate exclusiv cu normele deontologice profesionale şi cu propria conştiinţă”.

Medicii sunt obligați și să raporteze Reacţii Adverse Postvaccinale Indezirabile (RAPI) conform metodologiei elaborate de Institutul Național de Sănptate Publică. În proiect este subliniat faptul că medicii sunt singurii care pot argumenta cu date exacte în privința vaccinului. În acest context, susținătorii proiectului de lege consideră că este oportună introducerea unor avertismente sau a unor amenzi în cazul în care un cadru medical nu are în vedere aceste informații.

Sancțiunile propuse sunt: avertisment, amendă de la 500 de lei la 1.000 de lei (se aplică la a doua constatare a contravenției, efectuată în termen de maximum 6 luni de la aplicarea avertismentului).

Pentru a trece acest proiect de lege are nevoie de votul din Camera Deputaților. Ulterior, președintele Klaus Iohannis o promulgă și după ce este publicată în Monitorul Oficial începe să producă efecte.

Citește și: Ministerul Sănătății publică lista de criterii de evaluare a angajaților