Pasionată de anatomie și de tot ceea ce înseamnă corpul uman, sunt mereu în căutare de informații și de subiecte interesante pe care le scriu cu mare drag pentru toată lumea.
Tițoi Roxana Marinela este studentă în anul al II-lea la Școala Sanitară Postliceală „Carol Davila”, din Târgoviște. Am stat de vorbă și am aflat ce înseamnă să fi student la o școală postliceală, dar și ce presupune profesia de asistent medical din punctul ei de vedere.
„Sunt o persoană optimistă și energică, încerc de fiecare dată să mă depășesc pe mine și să fac treaba așa cum trebuie, sunt o fire care iartă repede, dar am și părți rele. Sunt foarte vocală, iar acest lucru pe mulți îi poate deranja, mă supăr repede dar îmi trece la fel de repede. Aceasta sunt eu.”
Am ales această școală pentru a-mi creea un viitor mai bun, recunosc că în prim-plan a fost familia cea care m-a îndrumat, dar apoi a devenit o mare plăcere să descopăr lucruri noi și am simțit că altceva nu mi se potrivește.
Am ales să fiu asistent medical generalist din dorința de a ajuta oamenii și de a-i îndruma spre o viață sănătoasă. Vreau să le fiu alături atunci când au nevoie de o mângâiere sau o vorbă bună dar și cu tratamentul adecvat.
Până în prezent mi-am făcut o impresie foarte bună, ceea ce nu-mi place este partea cu școala online care nu ne dă dreptul să facem practică în spitale. Părerea mea este că în timpul practicii învățăm mult mai bine și putem să punem în evidență cunoștințele acumulate in perioada de teorie.
Diferența dintre liceu și școala postliceală este că aici, în școala postliceală, ne axăm strict pe profesia ce o vom urma.
Cum am mai spus și mai sus, practica în spitale mi se pare foarte utilă, am învățat foarte multe lucruri ce țin de această meserie, cum ar fi să iau o tensiune, un puls, temperatura, cum să notez în foaia de observație sau cum să recoltez, mai exact cum să pun în practică ce am învățat la cursuri.
Relația cu profesorii este una foarte bună, am profesori minunați, oameni de la care am de învățat multe și care își dau silința să pleci mereu cu lecția învățată, în schimb, cadre medicale nu prea am întâlnit, însă de la cei cu care am comunicat am învățat lucruri esențiale. Sunt oameni foarte bine pregătiți, modele de urmat.
Anul școlar este structurat în două semestre, primul semestru începe cu practica care durează zece săptămâni, apoi sunt cursurile, care și ele durează tot zece săptămâni, semestrul al doilea este structurat la fel ca și primul semestru.
Printre lucrurile cele mai importante pe care le-am învățat până în acest moment consider că ar fi acela de a ajuta pacientul, de a-i face educație pentru sănătate pentru a preveni anumite boli, de a încuraja pacientul să meargă mai des să se consulte și să facă investigații, în special dacă este vorba de o femeie și să le dăm încredere că sunt pe mâini bune.
Cea mai mare satisfacție, cred că este aceea de a ajuta pacientul să depășească momentele grele cu care se confruntă din cauza bolii, o mare satisfacție cred ca o ai cand un pacient este externat, sănătos și merge acasă la familie.
După absolvirea școlii o să încep mai întâi cu o perioadă de voluntariat, apoi sper să îmi găsesc ceva rapid, nu contează în ce spital sau pe ce secție, aș merge cu siguranță, oricare ar fi m-aș adapta ușor și aș învăța repede.
Cu siguranță, îmi doresc sa profesez aici în România. Nu sunt de acord cu medicii care pleacă în străinătate când oameni din țară noastră au așa mare nevoie de ei.
Sfatul meu pentru cei care vor să urmeze acest drum este să o facă din suflet și din plăcere.
Ești asistent medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.
Pasionată de anatomie și de tot ceea ce înseamnă corpul uman, sunt mereu în căutare de informații și de subiecte interesante pe care le scriu cu mare drag pentru toată lumea.