Hărțuirea morală în domeniul medical. Tot ce trebuie să știi!

Hărțuirea este una dintre cele mai mari probleme din mediile profesionale. Deși pare un cuvânt dur, ea este mai întâlnită mai des decât ne-am imagina, chiar și în instituțiile medicale.

Definiția acceptată a hărțuirii la locul de muncă este tratarea cu scopul intimidării a persoanelor din partea colegilor, a subordonaților sau  managerilor, cu scopul de a cauza vătămări fizice sau emoționale. Hărțuitorii agresează adesea verbal, nonverbal, psihologic sau chiar fizic. 

Hărțuirea morală nu doar că afectează performanța la locul de muncă, îngrijirea pacienților și recrutarea și retenția lucrătorilor din domeniul sănătății talentați, ci are și efecte secundare mentale și emoționale asupra acestora. Deci, cum poate fi eradicată aceasta în instituțiile medicale?

Citește și Ce să faci dacă te simți discriminat la locul de muncă: ce spune Codul Muncii

Hărțuirea este o problemă în România, dar până recent victimele nu aveau prea multe de făcut în afară de demisie sau mutarea în altă secție. În acest articol vom aborda fenomenul hărțuirii, dar și metode de a o stopa și sancțiuni și repercusiuni pentru hărțuitori care au intrat în vigoare odată cu adoptarea legii nr.167/2020.

Ce este hărțuirea și cum să o depistezi din stadii incipiente?

Hărțuirea este un fenomen atât de amplu și întâlnit la toate nivelurile. Deseori este subtil și manifestat de-a lungul unei mari perioade de timp. El poate să fie întreprins la toate nivelurile astfel:

• Hărțuirea din partea managerilor implică abuz de putere, inclusiv recenzii negative ale performanței care nu sunt justificate, strigăte sau amenințări de concediere, sau refuzarea timpului liber sau transferul către un alt departament.
• Oamenii care lucrează la același nivel hărțuiesc adesea prin bârfe, sabotaj la muncă sau critici. Hărțuirea poate apărea între oameni care lucrează în echipe, dar și între secții diferite. Răspândirea unor zvonuri poate să intre tot la categoria hărțuirii.
• Angajații pot la rândul lor să îi hărțuiască pe superiori prin lipsa de respect, refuzul de a îndeplini sarcinile, răspândirea unor zvonuri sau chiar întreprinderea unor acțiuni care-l fac pe superiorul ierarhic să pară incompetent.

Hărțuirea poate apărea mai frecvent în mediile de lucru care:

• sunt stresante sau își schimbă frecvent condițiile;
• au sarcini dificile de muncă;
• au politici neclare despre comportamentul angajaților;
• au o comunicare și relații slabe cu angajații;
• au mai mulți angajați plictisiți sau îngrijorați de securitatea locului de muncă.

Exemple de hărțuire la locul de muncă:

• Comunicarea agresivă constă în țipetele frecvente, trimiterea unor  e-mailuri degradante sau folosirea un limbaj corporal agresiv și intimidant;
• Umilirea –  mustrarea constantă a angajaților în fața altora sau a pacienților;
• Manipularea sau reținerea informațiilor sau a resurselor prin nepermiterea angajaților să aibă acces la informații importante, să comunice sau să se conecteze cu echipa cu privire la probleme specifice ce țin de responsabilitatea rolului și de îngrijirea pacientului.

Ce este de făcut?

Dacă te confrunți cu această problemă, cel mai probabil te simți neputincios și simți că nu poți să faci nimic pentru a o opri. Cu toate acestea, există câteva modalități, chiar dacă agresorul este superiorul ierarhic. 

În primul rând, ia-ți un moment pentru a-ți reaminti că agresiunea nu este niciodată din vina ta, indiferent de ce a declanșat-o. Chiar dacă cineva te hărțuiește făcând să pară că nu-ți poți face treaba, intimidarea va dura chiar mai mult și îți afecta mai mult abilitatea de a lucra.

Citește și Fenomenul de „bullying” în mediul spitalicesc și cele două tipuri de victime – pacienții și personalul medical

1. Calea amiabilă

Colegii tăi pot fi cel mai mare atu. Dacă ai colegi în care poți avea încredere, vorbește cu ei despre incidentele și hărțuirea la care ești supus. Unii pot trece prin același lucru ca tine. În acest fel vă puteți sfătui cu privire la pașii următori. Dacă sunt de acord, poți să îl rogi să fie drept martor în timp ce discuți cu hărțuitorul moral despre problemele pe care ți le cauzează. În cazul în care te temi de o astfel de întâlnire din cauza repercursiunilor, este mai bine să excluzi pentru a nu te afunda în problemă.

Un alt plan este să vorbești cu echipa de HR, managerul sau cineva care simți că te poate ajuta, cineva cu care poți să faci un plan de gestionare a comportamentului agresorului. Dacă există proceduri la nivel intern, profită de acestea și urmează-le pentru a putea să schimbi modul în care lucrezi. În cazul în care hărțuirea implică și șantaj cu privire la anumite fapte, repercusiunile vor fi cu atât mai grave pentru hărțuitori.

2. Calea legală

Dacă procedurile interne nu dau roade și ești în continuare hărțuit iar mediul de lucru a devenit insuportabil, există și o cale legală pe care poți să o urmezi. Legea 167/2020 reglementează prevenirea și sancțiunea hărțuirii morale la locul de muncă. 

Prevederile înscrise în cadrul legii se aplică la toate nivelurile, atât pe orizontală – între angajați aflați pe aceleași trepte ierarhice, cât și pe verticală, între angajați care ocupă poziții diferite.

Conform acesteia, hărțuirea morală este definită astfel:

Constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:

a) conduită ostilă sau nedorită;

b) comentarii verbale;

c) acțiuni sau gesturi.

Constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înțelesul prezentei legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă.

Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală. Niciun angajat nu va fi sancționat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă.

Angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condițiile legii și ale regulamentului intern al angajatorului. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravențională sau penală a angajatului pentru faptele respective.

Citește și Cum să lucrezi profesionist când echipa ta este condusă de un șef toxic

Angajatorul are obligația de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă.

Este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă.

Angajatul, victimă a hărțuirii morale la locul de muncă, trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărțuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condițiile legii. Intenția de a prejudicia prin acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită.

Astfel, potrivit aceleiași legi, comportamentul de hărțuire care provoacă deteriorarea condițiilor de muncă va putea fi sancționat cu amenzi între 10.000 și 15.000 de lei. Organizațiile au obligația să asigure măsuri pentru prevenirea și combaterea faptelor de hărțuire psihologică și pot fi sancționate cu până la 50.000 de lei în situațiile în care această obligație nu este respectată. Legea prevede și amenzi pentru situațiile în care organizațiile instigă la hărțuire – amenzi cuprinse între 50.000 și 200.000 de lei.

Concluzie

Hărțuirea la locul de muncă, în special în domeniul medical, poate avea efecte dăunătoare asupra pacienților și a personalului implicat.  Tocmai de aceea fiecare instituție trebuie să aibă un regulament prin care să prevină și să combată, dar și să sancționeze comportamentele care dăunează mediului de lucru.

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.