Disconfortul și afecțiunile cauzate de purtarea echipamentului de protecție: ce e de făcut?

Disconfortul și afecțiunile cauzate de purtarea echipamentului de protecție: ce e de făcut?

În contextul noului val de infecții record în România, precum și în alte țări care deja au intrat în carantină (lockdown), măsurile ferme de protecție și distanțare fizică sunt mai importante ca niciodată. 

Însă, când vine vorba de personalul medical (și non-medical) din unitățile sanitare, lucrurile sunt mult mai complicate și riscante: 

  • au cel mai mare risc de infecție pentru că intră în contact direct cu pacienții cu COVID-19, iar asistenții medicali și medicii au procentul cel mai mare de infectare dintre categoriile profesionale
  • Personalul medical trebuie să ia măsuri de precauție suplimentare pentru a se proteja și a preveni transmiterea infecției la locul de muncă 
  • Purtarea echipamentelor personale de protecție are efecte negative asupra sănătății și chiar a productivității lucrătorilor din sănătate.

O parte a acestor consecințe ale purtării îndelungate de EIP (sau PPE, conform prescurtării din engleză pentru acest tip de echipamente) au fost descrise chiar de către utilizatorii lor,  personalul medical din sistemul românesc, răspunsurile lor fiind prezentate într-un studiu recent realizat de către sindicaliștii de la Federația Solidaritatea Sanitară din România.

Studiul, intitulat Evaluarea impactului pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate,  se bazează pe cercetarea datelor primite de la respondenți (majoritatea fiind asistenți medicali și medici) în perioada 24 septembrie – 12 octombrie 2020, primite în baza unui chestionar adresat tuturor salariaților din sistemul sanitar. 

El dezvăluie atât problemele cu care se confruntă sistemul sanitar românesc, cât și posibilele soluții, abordări mai potrivite și recunoașteri binemeritate, oferite chiar de către cei care le îndură și care își riscă viețile și cariera în pandemie.

Citește și: Studiu: Nivel crescut de stres în rândul salariaților medicali. Top 16 efecte negative ale pandemiei, în România

Disconfortul și afecțiunile cauzate de utilizarea echipamentului individual de protecție: ce spun medicii și asistenții din România?

După 9 luni de activitate continuă în contextul unui deficit major de profesioniști în sănătate, mai ales pe specialitățile-cheie în pandemie, și în lipsa unui plan bun de gestionare a situației de criză, din păcate este lesne de înțeles de ce problemele de sănătate fizică și mentală ale lucrătorilor din sănătate s-au accentuat teribil.

Eforturile constante și mari, depuse în lucrul cu și în îngrijirea pacienților infectați de COVID-19 – acum, mai mult ca oricând cu sute de cazuri la ATI, în creștere – cât și înrăutățirea condițiilor de muncă au afectat întreaga breaslă a angajaților din sistemul medical. 

Ca într-un joc de domino, efectele negative ale pandemiei – așa cum au fost descrise de respondenți – se întind de la degradarea stării de sănătate, nivelul foarte ridicat de stres, perturbări ale atenției și ale vieții afective și psihice, stigmatizarea și izolarea față de comunitate sau familie, la deteriorarea calității serviciilor medicale oferite și a calității comunicării cu pacienții și colegii. 

De asemenea, ca efect negativ principal al lucrului în pandemie fără un plan bine pus la punct și cu drepturi adesea încălcate, lucrătorii din sănătate au indicat și “numeroase simptome și afecțiuni determinate de utilizarea echipamentului individual de protecție”.

Citește și: Principalele 4 tipuri de măști de protecție și eficacitatea lor

Care sunt aceste simptome și afecțiuni principale apărute din cauza utilizării PPE?

Printre concluziile studiului cu privire la purtarea echipamentelor de protecție de către medici și asistenți medicali, descoperim că topul principalelor efecte negative asupra activității profesionale și a sănătății acestora arată astfel:

  • Generează disconfort accentuat (cca. 72,9%)
  • Crește timpului alocat fiecărei manopere (66%) 
  • Îngreunează comunicarea cu pacienții (63,7%)
  • Cauzează deshidratare (55,3%)
  • Suferă de dermatită de contact (36%). 

O altă descoperire rezultată din răspunsurile respondenților din sistemul medical din țară este legată și de drepturile care nu li s-au respectat în acest timp, inclusiv faptul că, “deși Guvernul s-a angajat să limiteze la 3 ore activitatea continuă în același echipament individual de protecție, 68,2% dintre respondenți au indicat că nu beneficiază de acest drept asociat protecției muncii”.

Practic, utilizarea (adesea îndelungată) a echipamentului individual de protecție afectează atât calitatea actului medical și productivitatea salariatului medical, cât și sănătatea personală a acestuia. 

Citește și: Angajații din Sănătate fac apel la respectarea condițiilor de muncă decentă

Ce PPE folosesc lucrătorii medicali? 

Echipamentele individuale de protecție (PPE) sunt utilizate, teoretic, diferit în funcție de personalul din spitale. Printre tipurile de echipament se numără: masca simplă sau N95 sau FFP2, halat de unică folosință și/sau combinezon, mănuși, ochelari sau vizieră pentru protecția ochilor, ghete/papuci de spital închiși în față.

Aici se pot regăsi recomandările de utilizare rațională a PPE în pandemia de COVID-19

Cu toate că întreg personalul din sănătate ar trebui să beneficieze de cele mai adecvate echipamente de protecție, există un deficit global de PPE. Prin urmare, în loc ca protecția salariaților medicali să fie prioritară, aceștia sunt expuși adeseori pentru că nu dispun de echipament corespunzător pentru lucrul cu pacienții infectați.

Acestea reprezintă și un stres suplimentar pentru lucrătorii deja extenuați și aflați la risc ridicat de infecție, care trebuie adeseori să poarte ce au disponibil mult mai multe ore decât este recomandat.

Aprox. 46% dintre respondenți spun că utilizează mască FFP3, combinezon/halat impermeabil de unică folosință, cu mânecă lungă, șort impermeabil de unică folosință, mănuși de unică utilizare și ochelari de protecție/ecran de protecție facială.

Aprox. 26% utilizează doar mască N95 sau FFP2 standard/echivalent, mănuși și halat de unică folosință, în timp ce aproape 15% poartă doar mască chirurgicală.

Majoritatea celor care poartă echipamentele de protecție, în toate aceste cazuri de mai sus, se referă la o proporție mare de asistenți medicali, urmați de medici.

Citește și: Cum să te protejezi eficient împotriva Coronavirusului: măsuri de prevenție și tipuri de echipamente de protecție

Disconfortul utilizării echipamentelor de protecție: ce probleme de sănătate riscă salariații medicali? 

Din păcate, un procent foarte ridicat de respondenți au mărturisit că măsurile luate pentru protecția și siguranța lor, în unitatea în care lucrează, sunt doar parțial eficiente (44%) sau chiar insuficiente (22%). Doar o treime dintre respondenți consideră că măsurile luate sunt suficiente.  

Lipsa sau deficitul de PPE reprezintă o mare problemă pentru salariați, care primesc insuficiente cantități de echipamente necesare în funcție de pacienți și de personal. Ca măsură disperată de gestionare a deficitului, lucrătorii ajung să reutilizeze echipamentele, iar acest fapt se traduce în lipsa protecției angajaților medicali și creșterea riscului de infectare – ceea ce poate duce ușor la o situație alarmantă cu mii de victime.  

Ca urmare a acestor probleme întâmpinate de angajați, dar și ca răspunsuri directe din partea lor, efectele negative ale purtării echipamentului individual de protecție sunt:

  • Risc de afecțiuni renale prin deshidratare, risc de afecțiuni gastrice (mulți lucrători nu au timp să ia o gustare sau să se hidrateze sau poartă mască unică timp de 12 ore!)
  • Respirație dificilă
  • Dermatită de contact
  • Deshidratare urmată de stare de rău generalizată
  • Afectarea stării de sănătate din cauza echipamentelor de proastă calitate
  • Lipsa siguranței la locul de muncă
  • Rinită alergică și astm din cauza soluțiilor dezinfectante
  • Prea mulți pacienți, prin urmare, nu a fost timp de protecție.

Ca efecte secundare se numără:

  • Atacuri de panică generate de lipsa de aer sau hipoxie, după multe ore petrecute în PPE
  • Disconfort accentuat din cauza purtării materialelor de protecție
  • Greutate în mișcare
  • Dureri de cap din cauza presiunii vizierei și a elasticului măștilor
  • Muncă epuizantă din cauza echipamentului
  • Reacții adverse la anumite substanțe dezinfectante.

Citește și: Comparație între scuturile faciale și măștile de protecție

Ce se poate face pentru a remedia situația echipamentelor: soluții propuse de angajații medicali  

Este de așteptat ca, în topul solicitărilor sau așteptărilor pe care lucrătorii medicali le consideră necesare în perioada imediat următoare, să regăsim pe primul loc asigurarea materialelor de protecție împotriva infectării cu SARS-CoV-2 pentru toți salariații, cu un procent de 92,2%. 

Foarte mulți respondenți au mărturisit, în acest sens, că au nevoie de asigurarea echipamentelor de protecție în calitatea și la cantitatea necesară („suficiente și complete”), de eliminarea sincopelor existente în aprovizionarea cu cele necesare, de criterii raționale de acordare a echipamentului individual de protecție. 

Aprovizionarea cu PPE necesare, mai ales cu cele de calitate nu este doar necesară ca soluție, dar și extrem de crucială în lucrul corespunzător cu pacienții, fără a pune în pericol sănătatea personală a angajatului medical. 

La momentul actual, situația pare critică. Cum a mărturisit un respondent, este important fie asigurate echipamentele de protecție corespunzătoare, nu un halat la 2-3 săptămâni și o mască chirurgicală pe tură de 12 ore

Corelat cu această problemă majoră, există și problema reutilizării echipamentului individual de protecție care duce la infectarea lucrătorilor. Prin urmare, o altă soluție propusă de respondenți este eliminarea discriminărilor în ceea ce privește acordarea echipamentelor PPE. 

Totodată, aceștia cred că măsurile de protecție pot fi respectate mai bine și mai ușor dacă:

  • Se elimină deficitul de personal
  • Se reduce birocrația
  • Se comunică mai bine
  • Se reduce programul de lucru
  • Se rotește personalul.

Un răspuns foarte relevant în acest sens, cu posibile soluții de viitor, de la un respondent al studiului: Sisteme de acces control organizat. Sisteme de securitate video. Sisteme acces control de respectare a circuitelor. Program de muncă reorganizat în ture. Spații speciale de recreere. Sisteme de telecomunicații prin telemedicina. Sisteme de comunicare și transmitere a informațiilor, actelor,  probelor  inteligente  pentru  limitarea contactului între  personalul medical.

De asemenea, aceștia ridică și problema deficiențelor actuale de dezinfectanți și de medicamente necesare, cerând asigurarea acestora “la discreție”, pentru a nu-și face griji în privința acestor măsuri minime de protecție. 

Printre îngrijorările acestora se mai numără și absența circuitelor adecvate care să elimine riscurile mari de infectare actuale, cât și adoptarea unor protocoale potrivite de lucru. 

Conform aceluiași studiu, aproximativ 10% dintre respondenți au declarat că au fost infectați cu COVID-19 (medici și asistenți). 

Extrapolând, dacă se păstrează același procent la numărul de lucrători din sănătate din țară, s-ar estima un număr de 30.000 de persoane deja infectate, în loc de 6300 (numărul de lucrători medicali infectați, la momentul studiului). 

Citește și: Studiu: Aproximativ 30.000 de angajați din sistemul medical au fost deja infectați cu COVID-19

Este un semnal de alarmă și o consecință a stresului și a riscurilor la care este supus personalul medical, inclusiv cauzat de lipsa de echipamente de protecție de calitate, dar și a testării limitate în rândul acestora. Ideal, este necesară testarea tuturor angajaților din sănătate pentru a gestiona valul de infecții din această perioadă și din anul următor.  

Despre respondenții studiului:

Respondenții sunt în mare parte de sex feminin (84%) și lucrează pe secții precum urgențe, boli infecțioase, medicină internă, suport medical, medicină generală, pediatrie și chirurgie. Majoritatea dintre aceștia înregistrează o vechime în muncă considerabilă.

Studiul a presupus trimiterea unui chestionar către 45.000 de angajați din domeniul sanitar din țară, dar și către salariații cu cont de Facebook – dintre aceștia, au participat 1709 respondenți, dintre care 1130 cu răspunsuri complete. 

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Despre Autor

Andreea Enea

Content writer curios, cu educatie jurnalistica old-school si cu metode de lucru new-school. Cred in puterea povestilor cu si despre oameni, care aduc un impact educational, o stare de multumire si mai multa semnificatie in viata fiecaruia dintre noi. Pe cat posibil, viata si munca mea orbiteaza in jurul unui cuvant numit contentment.

Unde te afli in cariera?

mai sunt 3 intrebari

In ce orase ai vrea sa lucrezi?

mai sunt 2 intrebari

Ce iti doresti de la urmatorul job?

mai este o singura intrebare

Am ani de experienta
si as vrea sa ma dezvolt profesional ca .

Ce alte aspecte ti-ai dori sa imbunatatesti profesional?

este ultima intrebare

Multumim pentru raspunsuri!

Alatura-te celei mai mari comunitati digitale din Romania dedicata exclusiv specialistilor medicali si acceseaza Gratuit resurse pentru a te implini profesional.
Inscrie-te pentru a primi oferte relevante si sfaturi de cariera direct in casuta ta de email!
Înapoi
Facebook Comment