Uneori, după vizualizarea unui CV sau susținerea unui interviu cu un potențial angajat, poate apărea senzația că totul este prea perfect pentru a fi adevărat – o senzație absolut corectă! Din fericire, există câteva semne la care orice angajator, manager sau recrutor se poate uita pentru a observa o persoană nepotrivită, deși CV-ul lor strălucește. Dacă aveți un candidat care face cel puțin unul dintre lucrurile descrise în cele ce urmează, ar trebui să vă gândiți de două ori înainte de a-i face o ofertă.
1. Vorbesc (doar) despre sine
Într-adevăr, este un interviu, o sesiune de întrebări și răspunsuri, în care în marea majoritate a timpului, candidatul este cel care trebuie să răspundă. Totuși, dacă acesta vorbește aproape exclusiv despre el, atunci ar trebui să există niște semne de întrebare. În toate discuțiile întreținute, trebuie să apară cel puțin de câteva ori numele altor persoane. Atunci când se întreabă despre aspirațiile de carieră pe care le are, ideal ar fi ca răspunsul să implice numele unei persoanei de succes pe care candidatul o admiră. De asemenea, dacă se discută despre experiența de la fostele locuri de muncă, ar fi indicat să se facă unele comentarii pozitive cu privire la adresa unui fost coleg, manager, supervizor sau persoană alături de care a lucrat.
Situațiile descrise mai sus reprezintă doar exemple și nu trebuie generalizate, însă dacă un candidat participă la interviu și nu menționează nici măcar o singură dată numele altei persoane, semnele sunt destul de rău prevestitoare. Acestea ar putea rezulta într-un angajat care nu este dispus să depună un efort în plus, care termină toată cafeaua dimineața fără a se apuca de treabă sau care scoate la imprimantă 1000 de copii în condițiile în care știe că un coleg are un deadline în dimineața respectivă și are nevoie de acea imprimantă.
Cel mai indicat ar fi să se opteze pentru un candidat care vorbește frumos și apreciativ despre alți oameni – o persoană care poate recunoaște și aprecia, sincer, meritele altor persoane pentru dezvoltarea lor personală.
2. Își asumă meritele pentru toate întâmplările (fericite)
Această tipologie de candidat este similară cu prima, însă prezintă anumite caracteristici particulare. Spre deosebire de candidatul care vorbește doar despre sine, acest candidat va menționa foști colegi sau parteneri în răspunsurile sale, dar cu o mică excepție. Atunci când este vorba despre o persoană care să-și asume meritele pentru un succes, el va fi acela întotdeauna.
Într-adevăr, interviul este locul ideal pentru a-ți „vinde” reușitele și pentru a-ți promova potențialul, dar un candidat care face să pară că toate reușitele sale au ținut numai și numai de meritele lui proprii nu sugerează ceva eficient. Acest candidat poate deveni persoana aceea care fură ideile altor colegi sau care culege meritele întregii echipe.
Ce ar trebui să cauți la un candidat? O persoană care vorbește cu entuziasm despre munca în echipă, despre colaborările avute în trecut, care pare să înțeleagă și să promoveze spiritul în echipă și importanța colegilor pentru ducerea unei sarcini la bun sfârșit.
3. Nu își discută neajunsurile sau punctele slabe (deloc)
Există numeroase articole care sfătuiesc candidații să aleagă orice alt răspuns în afară de „sunt un perfecționist!” atunci când sunt întrebați care sunt punctele lor slabe, iar acestea există deoarece foarte mulți candidați se tem să admită că au făcut greșeli sau că au anumite puncte slabe ce trebuie șlefuite în timp. Această tipologie de candidat nu poate numi absolut nimic în neregulă cu ei, în afara faptului că sunt perfecționiști până la ultimul detaliu. Ideea de bază este modul în care se expune problemă – de exemplu, un candidat care are dificultăți în compunerea unui mesaj creativ de succes, poate spune că lucrează la modul său de scriere și la imaginație sau că este o perfecționistă și că nu se poate decide cum este mai bine. Există candidați care aleg să discute despre pașii pe care îi urmează (sau i-ar putea urma) pentru a lucra asupra calităților nedezvoltate cu scopul de a le îmbunătăți, precum există și candidați care oferă răspunsul superficial al „perfecționismului”.
Se recomandă optarea pentru un candidat care are curajul de a-și expune punctele slabe angajatorului, deși acest lucru l-ar putea costa poziția pentru care aplică, cu dorința de a lucra asupra lor și de a le îmbunătății. A fi capabil să îți identifici și să menționezi slăbiciunile sunt caracteristici ce stau la baza unei persoane cu un potențial de dezvoltarea mult mai mare, spre deosebire de o persoană care deja se consideră superioară și lipsită de puncte slabe.
4. Au o mulțime de momente lipsite de profesionalism
Există posibilitatea ca și cele mai punctuale persoane să fie blocate în trafic uneori și să întârzie pentru prima oară în 5 ani, chiar în ziua interviului său. De asemenea, este posibil și ca același candidat să fi atașat CV-ului și o monstră a activităților desfășurate exact în momentul în care i-a căzut internetul, rezultând într-un CV incomplet. Totuși, dacă acest candidat continuă să prezinte semne de neprofesionalism pe toată durata interviului, atunci s-ar putea ca aceste mici scăpări să facă parte din personalitatea sa. Prin lipsă de profesionalism se pot înțelege și scăpări în limbaj, menționarea unor persoane sau întâmplări irelevante, iar lista poate continua.
Dacă în afară de aceste mici scăpări lipsite de profesionalism, stabiliți o conexiune cu acest candidat, atunci e posibil ca lucrurile să se așeze în viitor. Totuși, dacă o persoană dă dovadă de lipsă de profesionalism într-o situație ușor stresantă, precum un interviu, atunci este posibil ca în viitor lucrurile să degenereze în momentele în care este pus în fața unor situații critice la locul de muncă. Oricine poate avea o zi mai proastă, dar trebuie făcută distincția între o zi proastă și niște trăsături de personalitate. Cele mai comune semne ale lipsei de profesionalism sunt: întârziatul, ținuta neadecvată, adresare prea personală, lipsa de respect față de mediul în care se află sau față de celelalte persoane prezente, remarci nepotrivite sau un ton inadecvat.
5. Candidat prea bun pentru a fi adevărat
Cel mai probabil, această tipologie de candidat este cea mai riscantă – cum îți poți da seama că un candidat perfect este real sau este totul de fațadă? În majoritatea cazurilor, candidații perfecți pentru un job nu există – toată lumea are minusuri și aspecte la care poate lucra, însă acest lucru depinde și prin ce înțelege angajatorul ca fiind un candidat perfect. Este normal ca toți candidații să-și dorească să arate că ei au aptitudinile perfecte pentru jobul pentru care aplică, dar pentru majoritatea situațiilor este suspect ca o persoană să se plieze 100% pe o poziție. Cel mai adesea, aceste persoane reprezintă acei candidați care își înfloresc CV-urile și care își exagerează calitățile.
În calitate de angajator, uneori te poți simți vinovat dacă te gândești să refuzi pe cineva care este mai mult decât calificat pentru o poziție. Pentru a diminua din această vină, poți încerca să te gândești altfel asupra problemei – dacă o persoană își poate face treaba cu ochii închiși, atunci acest job nu reprezintă o oportunitate de dezvoltare și învățare, ci mai degrabă o plafonare. De asemenea, un candidat care deja excelează la poziția pe care o primește, poate începe să se reorienteze foarte rapid către alte poziții cu potențial de creștere – atunci când apare o oportunitate mai bine plătită, mai provocatoare și cu mai mulți factori pozitivi, acest candidat perfect nu va avea de ce să nu plece din companie, fapt ce va cauza o nouă serie de angajări.
În orice caz, angajatorii, managerii și recrutorii trebuie să se bazeze uneori și pe instinct când vine vorba de o astfel de situație, să vadă dacă merită să riște pentru un candidat „perfect” sau să mai caute printre cei nu la fel de calificați. Este firesc să se dorească angajarea unei persoane cât mai pregătite pentru o poziție, însă avantajele pe care le oferă învățarea unei persoane nu la fel de pregătite sunt: persoana respectivă se va dezvolta armonios în companie și va dezvolta sentimentul de apartenență mediului respectiv, candidatul nu va vrea la fel de ușor să părăsească firma și în plus, va simți că are potențial de creștere și de dezvoltarea pe poziția sa în viitor.
Specialist in comunicare in functia de redactor online, cu o fire pozitiva si plina de viata, care adora sa se exprime in scris. Cele mai eficiente calitati dobandite in urma profesarii ca redactor online sunt cele de organizare eficienta a timpului si exersarea permanenta a imaginatiei si a creativitatii.