Cum înveți să oferi primul ajutor în sănătate mintală și de ce ar trebui ca fiecare specialist medical să știe asta?

​Una din patru persoane este afectată pe parcursul vieții de tulburări de sănătate mintală, depresia fiind principala cauză de dizabilitate la nivel mondial. În Europa, peste 40 de milioane de oameni sunt diagnosticați cu depresie, adică de două ori populația României.

Conform unui studiu din 2017, mai mult de două milioane de români suferă de depresie. Mai mult decât atât, 76,4% dintre cei cu probleme de sănătate emoțională sau mintală nu au acces la nicio formă de tratament de specialitate. Doar 11.5% primesc un tratament adecvat problemelor cu care se confruntă. Acestea sunt datele oficiale. Însă dacă luăm în calcul problema subdiagnosticării și faptul că foarte multe persoane aleg să nu meargă la doctor, ne putem da seama că situația este cu adevărat îngrijorătoare. 

În timpul pandemiei de COVID-19, acest fenomen s-a înrăutățit. Cazurile de anxietate și atacurile de panică au crescut cu 38% față de cele înregistrate în perioada octombrie 2019 – februarie 2020, conform calculelor preliminare realizate de depreHUB, un hub care oferă servicii de consiliere și terapie pentru depresie.

Așadar, tot mai multe persoane se confruntă cu probleme de sănătate emoțională. Cum îi putem ajuta? Cum putem contribui la bunăstarea, atât fizică, cât și psihică a pacienților noștri și de ce este important să știm să oferim primul ajutor și în cazul sănătății mintale? 

Citește și: Cât de mare e impactul COVID-19 asupra accesului la servicii medicale de sănătate mentală, neurologică și adicții

Ce înseamnă primul ajutor în sănătate mintală?

Să începem prin a explica ce înseamnă, de fapt, primul ajutor atunci când vorbim de sănătate mintală. Conform Sphere (2011) şi IASC (2007), Primul Ajutor Psihologic (PAP) înseamnă un răspuns de ajutorare pentru o persoană aflată în suferinţă care necesită sprijin. 

The National Child Traumatic Stress Network și The National Center for Post Traumatic Stress Disorder au dezvoltat Primul ajutor psihologic (PAP), un ghid menit să reducă suferința celor în nevoie și să încurajeze adaptarea la noile condiții. Ghidul se adresează celor care, prin profesia lor, au rolul de a ajuta, așa cum este și cazul personalului medical.

Ghidul de acordare a primului ajutor psihologic este bazat pe trei principii esențiale: Privește; Ascultă; Fă legături.

PAP implică următoarele teme:

• Oferirea de îngrijire şi sprijin practic, fără a fi deranjant;
• Evaluarea nevoilor şi grijilor;
• Ajutorarea persoanelor în a-şi satisface nevoile de bază (de exemplu, hrană şi apă, informaţii);
• Ascultarea oamenilor, fără a-i constrânge să vorbească;
• Consolarea oamenilor şi ajutarea lor să se calmeze;
• Ajutarea persoanelor să aibă acces la informaţii, servicii şi ajutor social;
• Protejarea oamenilor de alte vătămări. 

Sunt situații în care persoanele care necesită ajutor medical, sunt adesea puternic afectate și de situațiile traumatizante prin care trec și au nevoie de mai mult decât primul ajutor, ca în cazul:

• persoanelor rănite grav, care au nevoie de intervenții medicale de urgență;
• persoanelor prinse sub dărâmături;
• persoanelor imobilizate, cu dizabilități fizice sau mintale;
• persoanelor care se pot răni singure ori care sunt atât de confuze încât nu pot avea grijă de ele însele ori de copiii lor;
• copiilor, vârstnicilor.

Citește și: Secretul profesional medical: ce reglementări și aspecte legale există și când poate fi divulgat

Pașii de urmat în acordarea primului ajutor în sănătate mintală 

O persoană care tocmai a trecut printr-o situație traumatizantă poate fi confuză, speriată, aflată în stare de șoc, se poate învinovăți pentru ce s-a întâmplat etc. 

Este important:

• să fim calmi pentru a o ajuta să se liniștească;
• să îi respectăm tăcerea dacă nu dorește să vorbească;
• să găsim un loc liniștit pentru a vorbi;
• să fim sinceri și să îi oferim informații reale despre ce s-a întâmplat, care este situația rudelor/apropiaților, cum poate avea acces la ceea ce are nevoie;
• să respectăm intimitatea și confidențialitatea informațiilor oferite de persoana în cauză.

Ce pași trebuie urmați: 

1. Evaluați riscul de a se răni singuri sau de a-i răni pe ceilalți

Atunci când vorbim despre o criză de sănătate mintală a pacientului, primul lucru ce trebuie făcut este o evaluare a acestuia, căutând semne de auto-vătămare fizică, un potențial comportament suicidal sau tendința de a fi agresivi și de a-i răni pe cei din jur. 

Semnele la care să fiți atent: aceștia discută despre faptul că vor să își facă rău sau au încercat în trecut; amenință că se vor sinucide sau amenință că vor răni pe cineva; se comportă imprevizibil, au schimbări bruște de dispoziție; se declară o persoană singură, care nu mai are familie sau apropiați; abuzează de substanțe interzise.

Citește și: Pacienții nervoși | modalități de prevenție sau de rezolvare a conflictelor cu aceștia

2. Ascultați fără să îi judecați 

Într-o situație de criză, așa cum este o urgență medicală, să fii un bun ascultător necesită eforturi. Acest lucru se întâmplă și în cazul unei urgențe de sănătate mintală. Este foarte important să faceți pacientul să se simtă înțeles, respectat și acceptat, printr-o conversație în care ascultați activ, fără să îi judecați. De asemenea, trebuie să fiți atenți la limbajul non-verbal. Ascultarea activă include contact vizual, un limbaj corporal adecvat, cu fața către interlocutor, într-o postură relaxată sau care să nu denote agresivitate.

3. Consolați-i și oferiți-le informații 

Asigurați-vă că abordați întotdeauna situația într-un mod deschis. Oamenilor care suferă o criză de sănătate mintală trebuie să li se explice că nu sunt vinovați de situația în care se află, și nu trebuie să se simtă judecați. Nu le faceți reproșuri, nu le vorbiți pe un ton răstit și oferiți-le informații, dacă se simt confuzi. 

Citește și: Ce este inteligența emoțională și de ce este importantă în domeniul medical

4. Evaluați ce fel de ajutor au nevoie 

Fiecare situație este unică și fiecare pacient poate avea nevoi diferite. O persoană care consumă droguri va avea nevoie de alt fel de prim-ajutor decât o persoană suicidală, spre exemplu. Trebuie să evaluați pacientul și să decideți dacă au nevoie de ajutor imediat oferit de un către un alt  doctor specialist sau de sprijin și tratament din partea unui psihiatru. 

5. Încurajați-i să se trateze

Dincolo de primul ajutor în ceea ce privește sănătatea mintală, nu puteți obliga pacienții să urmeze un tratament sau să facă ceva ce nu își doresc, însă îi puteți încuraja să caute ajutor specializat și să încerce să găsească soluții pentru problemele pe care le au.

De asemenea, sunt lucruri pe care le pot face prin forțe proprii pentru a-și îmbunătăți starea mintală: exerciții fizice și meditație; participarea la grupuri de sprijin; cititul de cărți despre dezvoltare personală sau care îi pot ajuta să depășească un viciu sau o pierdere; menținerea legăturii și comunicarea cu familia și prietenii, dacă aceștia îi susțin etc.

Poate pot părea sfaturi la îndemână pentru cei care le cunosc, însă pentru pacient aceste lucruri nu sunt întotdeauna clare. Atunci când situația pare să îi depășească, un sfat bun din partea unui cadru medical poate însemna foarte mult pentru persoana respectivă. 

Citește și: Relaționarea dintre medic și pacient

COVID-19 și sănătatea mintală: o treime din pacienți sunt afectați

Un studiu publicat în revista de psihiatrie The Lancet Psychiatry arată că una din trei persoane diagnosticate cu COVID-19 se confruntă cu urmări pe termen lung în privința sănătății mintale sau dezvoltă simptome neurologice. Potrivit rezultatelor studiului, sechelele neurologice sau cu caracter psihiatric, la 6 luni de la diagnosticare, au fost observate în cazul a 33,62% dintre participanții care fuseseră infectați cu coronavirus. Cele mai dese urmări au fost anxietatea, (17% dintre persoanele cu diagnostic COVID) și tulburările de dispoziție (14%). Pentru 13% din persoanele afectate a fost vorba despre primul diagnostic neurologic sau psihiatric.

Riscul unor diagnostice neurologice sau psihiatrice a fost, în ansamblu, cu 44% mai mare după COVID-19 decât după gripă şi cu 16% mai mare după COVID-19 decât după o infecţie obișnuită a căilor respiratorii.

Așadar, ne putem aștepta la astfel de consecințe și în rândul pacienților COVID din România și, cel mai probabil, cadrele medicale se vor confrunta cu astfel de situații tot mai frecvent în următoarea perioadă. 

Citește și: Sănătatea mentală a cadrelor medicale: simptome, riscuri și cum să obții ajutor

De ce este important să știți să oferiți primul ajutor în sănătate mintală 

Dacă lucrați în cadrul asistenței medicale primare, cu siguranță ați întâlnit mulți pacienți care suferă și au probleme de sănătate mintală, în special tulburări afective, de anxietate și abuz de substanțe. Pe lângă depresie, anxietate şi tulburări de adaptare, vă puteți confrunta cu  tulburarea de stres posttraumatic, tulburarea obsesiv-compulsivă şi fobiile specifice. Deși nu este rolul medicului primar de a diagnostica aceste probleme, este foarte important să le poată identifica, întrucât tratamentul corect al pacientului depinde de acest lucru. Bolile mintale severe sunt rare în asistenţa primară, însă medicii trebuie să fie atenţi, să le sesizeze rapid şi să îndrume aceste persoane spre asistenţa de specialitate psihiatrică.

De asemenea, trebuie avut în vedere că stigma asociată cu problemele de sănătate mintală poate determina reticența în a căuta sprijin atât pentru COVID-19, cât și pentru afecțiuni psihice. Așadar, un prim ajutor psihologic poate avea un impact pozitiv pe mai multe planuri, atât pentru pacienți, cât și pentru întregul sistem de sănătate. 

În concluzie, se conturează o nevoie tot mai mare de ajutor în sănătate mintală, iar personalul trebuie să fie pregătit să își sprijine pacienții. Atunci când suferința pacientului, fie ea fizică sau mintală, este înțeleasă și tratată corespunzător, atunci și recuperarea sa va fi una mai rapidă. Iar un pacient atent la nevoile sale și care se îngrijește de sănătatea sa înseamnă un pacient care va avea nevoie de mai puține tratamente medicale sau de spitalizare în spitalele deja aglomerate și va duce o viață mai lungă și mai bună. 

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Alexandra Ariton

Fire curioasă și creativă, privesc cu entuziasm comunicarea online. Cred în storytelling și puterea textelor care informează, captează și inspiră publicul.