Asistenții medicali de viitor: 5 strategii de sprijin, pentru a beneficia cu toții de un sistem de sănătate mai bun

Într-un articol recent, vă povesteam de ce asistenții medicali sunt pilonul sistemelor de sănătate și că, în pandemie, peste 90% din îngrijirea medicală a celor afectați de COVID-19 a fost asigurată de către asistenți. 

Astăzi, vorbim despre cum anume ar trebui sprijiniți asistenții medicali nu doar pentru a asigura servicii de sănătate sigure și de calitate în viitor, dar și pentru a le proteja profesia și viața și a rezolva deficitul în nursing care afectează întreaga lume.

Raportul „Asistenții: O voce de urmat – O viziune a viitorului sănătății”, realizat de International Council of Nurses (ICN), evidențiază strategii naționale și soluții urgente pentru evoluția sistemului medical și susținerea profesiei de asistent medical, pentru a beneficia cu toții de un sistem de sănătate mai bun. 

Acest progres este esențial în contextul afecțiunilor moderne, al populației îmbătrânite și al crizelor în sănătate care vor continua să apară negreșit în viitor.  

Situația asistenților medicali și transformarea sistemului de sănătate, în contextul COVID-19

Asistenții medicali lucrează pentru a educa, a preveni, a trata și îngriji pacienții cu atenție, compasiune, grijă și reziliență, chiar și sub presiune. 

Din păcate, mulți și-au sacrificat viața în pandemie, suferind nu doar de o expunere constantă la virus, dar și de lipsa unui salariu decent, distanțare față de familie, lipsa echipamentelor adecvate, abuzuri sau violențe.

Azi, spunem că asistenții medicali sunt eroii din prima linie. Însă tot ei sunt oameni cu aceleași nevoi și drepturi ca toți ceilalți. Iar pandemia nu a făcut decât să arate că multe sisteme de sănătate se pot prăbuși rapid pentru că nu țin pasul cu aceste nevoi. 

Conform raportului ICN, e nevoie de o nouă – și rapidă – transformare a felului în care vedem și tratăm asistența medicală, pentru a putea transforma totodată și sistemul medical.

O parte dintre strategiile propuse – care au tot fost promovate de-a lungul anilor, fără succes –  sunt următoarele:

• Îngrijirea categoriilor vulnerabile – pandemia a afectat în special vârstnicii și pacienții din centrele de îngrijire. Această categorie a populației are nevoie de același nivel de asistență medicală de calitate precum alte categorii de pacienți (ex: îndeajuns personal de asistență, aprovizionarea cu echipamente PPE).
• Comunicare eficientă și de încredere – pandemia a stârnit o epidemie de dezinformare și suprainformare, iar comunicarea slabă a guvernelor a redus încrederea populației în sistem. Asistenții sunt mereu aproape de pacienți și trebuie implicați în strategii de comunicare, pentru a-i ajuta să se informeze și să facă alegeri corecte.  
• Sănătate publică – asistenții de igienă și sănătate publică sunt cruciali și eficienți în situații epidemice, dar multe națiuni au neglijat și-au redus programele de sănătate publică. Odată cu pandemia, importanța acestora a revenit în prim-plan. 
• Acces și inovaţie – pandemia a dat peste cap și prioritizarea serviciilor medicale pentru diferite tipuri de pacienți (ex: cei cu afecțiuni cronice), riscând probleme grave de sănătate pentru aceștia și inegalitatea accesului la sănătate. Se caută noi moduri prin care să fie permis accesul tuturor la sănătate cu ajutorul tehnologiilor inovatoare.   
• Cămine sănătoase – comunități sănătoase – sănătatea populației nu este doar responsabilitatea sistemului medical, ci a mai multor sectoare publice. Acestea trebuie să folosească asistența medicală pentru a preveni și trata cauzele problemelor medicale din comunitate, nu doar simptomele.

Citește și: 10 lecții importante de la asistenții medicali cu experientă către asistenții debutanți

Asistența medicală de viitor: cum putem susține asistenții pentru un sistem de sănătate mai bun pentru toți?

În ultimii 2 ani, personalul de asistență medicală și-a asumat unele dintre cele mai critice roluri și responsabilități, la muncă. În timp ce-și îndeplinesc aceste atribuții contra cronometru, pentru a salva pacienți, își sacrifică sănătatea fizică, psihică și emoțională.

ICN argumentează – așa cum arată și alte studii în domeniu, în diverse țări, inclusiv România – că sunt necesare mai multe investiții în nursing, mai multe poziții senior cu putere de decizie, o educație continuă și păstrarea forței de muncă. 

Aceste nevoi urcă lent, dar sigur, pe lista de priorități discutate de organizații și lideri în sănătate din întreaga lume. Conform raportului ICN, asistenții medicali pot fi susținuți cel mai bine prin:

1. Siguranță la locul de muncă
2. Recunoașterea rolului vital al nursingului 
3. Investiții în asistență medicală
4. Dezvoltarea continuă a profesiei de asistent medical
5. Educația medicală continuă

1. Un loc de muncă în siguranță

La începutul anului 2021, ICN a fost anunțat că peste 2800 de asistenti medicali și-au pierdut viața din cauza COVID-19, în 60 de țări – o subestimare, în orice caz, cauzată de date insuficiente. 

Nu este o situație nouă pentru lucrătorii medicali esențiali – ei trebuie să lucreze în zone cu risc de expunere la boli infecțioase, oricând apar focare precum cele recente – ebola, rujeola, gripa porcină, SARS, și acum SARS-CoV-2.

În primele etape ale pandemiei, au existat multe necunoscute – fiziopatologia, modul de transmitere, natura contagioasă – privind coronavirusul. Această incertitudine, plus frica generală și lipsa de PPE fac ca locul de muncă din spitale și clinici să fie nesigur (pe lângă stresul psihologic, stigmatizarea și izolarea socială). 

Riscurile pe care și le asumă personalul de asistență medicală: 

• Expunerea la agenți patogeni (și protecția inadecvată / insuficientă)
• Programul lung de muncă (statul peste program)
• Stresul psihologic (inclusiv teama că pot infecta familia / comunitatea) 
• Oboseala și epuizarea profesională (burnout)
• Stigma socială, care poate afecta grav psihicul
• Violența fizică și psihologică

Te-ar putea interesa și: Îndatoririle care nu se găsesc în fișa postului, dar pe care orice asistent medical le va face din prima zi

49% dintre asociațiile naționale de nursing (ANN) intervievate în studiul ICN au raportat incidente de violență sau discriminare împotriva asistenților.  

Ca urmare, pentru a asigura un loc de muncă sigur, este nevoie de aprovizionarea cu PPE, un program mai scurt, mai multe pauze de odihnă, mutarea temporară din zona de risc și compensații financiare, în caz de expunere. 

Iar pentru a sprijini crearea unui loc de muncă sigur pentru personalul de asistență medicală, următoarele lucruri merită prioritizate:

1. Recunoașterea eforturilor, sacrificilor și competențelor lucrătorilor din sănătate
2. Implementarea unor standarde de siguranță, salubritate, igienă, prevenire și controlul infecțiilor etc. în toate cadrele de asistență medicală
3. Colectarea datelor privind numărul de infectări și decese în rândul personalului (plus expunerea la agenți patogeni, nivelul măsurilor de protecție) 
4. Investigarea și comunicarea publică (unde e posibil) privind situațiile de neglijență ori eșecuri sistematice care duc la deces/boli grave, inclusiv recomandări pe viitor
5. Pregătirea forței de muncă în nursing prin:
   1. Educație medicală continuă în programe de prevenire și control al infecțiilor
   2. Predicții privind nevoia de echipamente/alte resurse pentru a evita lipsa lor în situații grave
   3. Fonduri pentru programele de prevenire și control al infecțiilor și echipamente PPE
   4. Siguranța locului de muncă pentru personal și pacienți, prin acces sigur la apă, surse de energie și ventilație, gestionarea deșeurilor solide
6. Asigurarea unui nivel minim, dar sigur, de personal medico-sanitar
7. Îmbunătățirea stării mentale și psihologice a lucrătorilor medicali
8. Crearea de bune practici (evidence-based) aprobate la nivel național privind programele de prevenire și control al infecțiilor, adaptate la contextul local

2. Recunoașterea rolului esențial al nursingului în sănătate

De la începutul pandemiei, presa globală a abordat eforturile și munca asistenților medicali într-o lumină bună, așa cum o și meritau. Însă nu a fost așa dintotdeauna. 

Medicilor sunt cei cărora li se atribuie, în general, un statut mai înalt. Restul personalului devine invizibil în lumina reflectoarelor, deși asistenții sunt cei care petrec cel mai mult timp cu pacienții și se expun cel mai mult la riscuri. 

Mai mult de atât, în jur de 90% din forța de muncă e reprezentată de femei, ceea ce adâncește inegalitatea și discriminarea profesională. 69% dintre organizațiile de sănătate globale sunt conduse de bărbați, iar 80% dintre locurile în consiliu sunt ocupate de bărbați. 

Nursingul are nevoie de recunoaștere când vine vorba de îndatoriri, abilități și competențe ale meseriei de asistent medical.   

Odată cu pandemia, asistenții medicali au devenit eroi. E un semn bun, dar asistenții medicali nu au nevoie să fie văzuți ca ființe perfecte. Ei trebuie să devină și în ochii publicului profesioniști capabili, educați, cu gândire critică și atenție la detalii, care lucrează cu și pentru oameni. 

Recunoașterea rolului critic pe care îl joacă trebuie să apară consistent în media, pe termen lung – nu pentru a ridica în slăvi profesia, ci pentru a conștientiza cu toții ce presupune munca reală și luptele celor care ne asigură îngrijirea medicală. 

Citește și: Recunoștința față de asistenți, esențială în timpul pandemiei de Covid-19

În acest fel, se poate ajunge mai ușor la un dialog între pacienți și furnizorii de servicii medicale privind noi moduri de a le proteja sănătatea.

66% dintre asociațiile naționale de nursing au observat o înțelegere publică mai bună privind munca asistenților. Din păcate, nu există îndeajuns de multe interviuri sau reportaje în care să vedem asistenți în rolul de experți. 

De aceea, profesia are nevoie de o voce mai puternică, care să fie auzită de populație:

• Imaginea asistenței medicale joacă un rol important în formarea stereotipurilor – așadar, e nevoie de o corectare a acestor stereotipuri negative în media.
• E nevoie de mai mulți profesioniști care să participe în discursul public.
• Asistenții medicali se feresc să ia inițiativă și să vorbească public, pentru că se tem fie de consecințele la job, fie de reprezentarea media – e nevoie de mai multe oportunități pentru apariții publice și training în comunicare.

3. Investiții în asistența medicală

Știm de ani buni că există un deficit substanțial de asistenți. Înainte de criza COVID-19, a fost cea mai critică problemă a sistemelor de sănătate de peste tot în lume. Acum este la fel. Iar stresul și presiunea resimțite continuă să mărească deficitul de personal.

19% dintre asociațiile naționale de nursing care au participat la studiul ICN au confirmat o creștere a numărului de asistenti medicali care părăsesc profesia din cauza pandemiei. 

Motivele principale? Volumul prea mare de muncă, lipsa de resurse, burnout-ul și stresul. 

Problema aceasta poate fi rezolvată prin diferite strategii și schimbări de perspectivă:

• Creșterea forței de lucru în nursing merită văzută ca o investiție care crește productivitatea și duce la o bunăstare națională
• Susținerea pacienților în a deveni parteneri activi în îngrijirea lor, asumându-și mai multă responsabilitate pentru starea lor și managementul afecțiunilor
• Eliminarea piedicilor și a barierelor care limitează potențialul asistenților în a profesa 
• Îmbunătățirea culturii organizaționale în unitățile sanitare, pentru ca meseria de asistent să devină una dezirabilă
• Implementarea tehnologiilor și a resurselor de care au nevoie pentru a crește productivitatea și calitatea serviciilor de asistență medicală.

Citește și: Care sunt obligațiile OAMGMAMR față de asistentul medical și care sunt beneficiile reale ale calității de membru

4. Dezvoltarea profesiei de asistent medical

La noi, majoritatea asistenților medicali din clinici și spitale sunt asistenți medicali generaliști. 

În alte țări, există alte titluri sau chiar și mai multe calificări pentru cei din nursing, cum este, spre exemplu, asistentul medical înregistrat în practică avansată (APN), care au studii post-universitare, dar și asistenți în roluri de educatori, roluri guvernamentale șamd.

Această precizare este importantă pentru că, în contextul pandemiei, a ieșit la iveală faptul că personalul de nursing este subevaluat și subreprezentat la nivelul de luare a deciziilor – confruntându-se cu politici depășite și limite în dezvoltarea profesională. 

În special APN – sau la noi, asistenții medicali șefi – au oportunitatea de a se implica mai mult în stabilirea reglementărilor și politicilor corecte privind practica medicală și standardele de lucru, având un rol cheie în evoluția profesiei de asistent. 

Mai precis, calitatea îngrijirilor și satisfacția unui job depind de calitatea persoanelor aflate în roluri de leadership, de o cultură organizațională sănătoasă și de calitatea echipei – aspecte care sunt (sau trebuie să fie) puternic influențate de asistenții șefi.

Asistenții au acum posibilitatea de a educa personalul de asistență medicală cu privire la rolul lor și pot susține politici care elimină barierele în calea evoluției meseriei lor. 

Când au șansa aceasta, asistenții lideri au puterea de a influența pozitiv și pe termen lung sistemele de sănătate, care devin astfel mai puternice și mai orientate spre pacienți.

Te-ar putea interesa și: Totul despre examenul de grad principal pentru asistenți medicali, moașe, surori medicale și oficianți medicali

Ca urmare, asistenții medicali trebuie să fie lăsați să se implice ca policy makers. Pentru a-i ajuta, e nevoie de:

• Noi modele de îngrijire eficientă, pe baza de fonduri și politici ce susțin forța de muncă în asistență medicală
• Receptivitatea medicilor față de implicarea asistenților în stabilirea formelor de îngrijire
• Un număr mai mare de experți în asistență medicală care să aibă o voce în discursul public
• Mai multe oportunități de educație, pentru a continua dezvoltarea profesională

41% dintre asociațiile naționale de nursing intervievate de ICN au raportat un interes crescut al sistemelor de sănătate în a pregăti mai mulți asistenți medicali în practică avansată. 

5. Educația medicală continuă

Nici educația nu a scăpat nevătămată de efectele negative ale pandemiei. Programele au fost întrerupte sau amânate, chiar și anulate. 

Vestea bună este că peste 30% dintre asociațiile naționale de nursing au raportat o creștere în numărul aplicanților și al asistenților care urmează studii post-doctorale. 

Modernizarea metodelor de învățare va permite adaptarea la realitatea post-pandemică și soluții la punctele vulnerabile ale educației în asistență medicală. Deja se practică simularea virtuală, și alături de digitalizare poate permite accesul la educație și în mediul rural sau remote pentru studenți, ceea ce înseamnă mai multă flexibilitate și diversitate. 

Citește și: Totul despre punctajul EMC. Ce este, cum se calculează și cum se obțin punctele

Programele universitare vor trebui să se adapteze pentru a asigura pregătirea asistenților medicali în a lucra și în afara unităților de îngrijire acută, orientându-se mai mult pe sănătate publică și comunitară și asistența medicală multidisciplinară (team-based).

Metode de susținere a educației medicale continue în nursing:

• Investiții financiare în educație
• Oportunități de învățare și practică în unități clinice
• Recunoașterea și recompensarea abilităților și experienței dobândite
• Utilizarea tehnologiei pentru învățare, e-learning și strategii pedagogice potrivite pentru simulare virtuală
• Focus pe îngrijiri multidisciplinare integrate
• Focus pe îngrijirea holistică a pacientului (nu a bolii) și pe starea sa de bine 
• Susținerea cercetării educaționale în domeniu
• Mai multe roluri de leadership și de mentorat
• Standarde profesionale pentru practică și acreditări  

Din punct de vedere istoric, crizele globale de sănătate au condus forțat la schimbări majore în felul în care se practică asistența medicală. La fel, COVID-19 forțează națiunile să învețe să creeze sisteme de sănătate mai bune și o responsabilitate împărtășită de toate sectoarele implicate, nu doar de sănătate. Inclusiv de către noi ca pacienți.

În viziunea experților privind asistența medicală de viitor, asistentul medical este implicat activ, dedicat și se află în centru când vine vorba de luarea deciziilor în sistemul medical.

Ești asistent medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.

Andreea Enea

Content Specialist cu 10+ ani de experiență în jurnalism, content marketing și comunicare. Cred în puterea poveștilor cu sens care inspiră, educă, apropie și deschid inimi și comunități. Visez să aplic cât mai mult mixul de people skills și experiență cu o gândire analitică puternică și pasiune pentru conținut autentic, cu semnificație pentru oameni – așa cum au nevoie.