Cum arată sporurile personalului medical și ce a redus ordonanța austerității? 

Salariile din sistemul sanitar sunt calculate în funcție de funcție, grad profesional și vechime, cu majorări progresive prin gradații ce pot ajunge până la 2,5% peste salariul de bază pentru angajații cu peste 20 de ani experiență. Pe lângă aceste venituri fixe, cadrele medicale beneficiază și de sporuri pentru condiții periculoase, vătămătoare sau deosebit de periculoase, stabilite procentual din salariu.

Dar o ordonanță recentă de austeritate a schimbat situația, plafonând sporurile pentru condiții periculoase sau vătămătoare la maximum 300 de lei brut pe lună – o scădere drastică față de nivelul anterior. Tot aceeași ordonanță de urgență (nr. 36/2025) prevede și reducerea numărului de zile de concediu suplimentar pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare. Concediul suplimentar a fost redus la 3-5 zile lucrătoare pe an, față de maximum 10 zile, anterior. Măsurile se aplică personalului medical plătit din fonduri publice, din unitățile sanitare publice.

Deși ministrul Sănătății spune că personalul medical nu este afectat de aceste măsuri, sindicaliștii anunță că vor acționa în instanță ordonanța cu măsurile de austeritate. 

Cum arată salariul de bază al angajaților din sistem?

Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 este cea care reglementează la nivel național sistemul de salarizare pentru angajații plătiți din fonduri publice, inclusiv pentru medici, asistente și restul personalului sanitar.

Potrivit acestei legi, salariile din sistemul sanitar sunt stabilite pe baza funcției, a gradului profesional și a vechimii în muncă. Cu alte cuvinte, salariile de bază cresc odată cu vechimea în muncă, printr-un mecanism de gradații. Legea prevede cinci trepte, fiecare acordată după un anumit număr de ani lucrați și exprimată procentual față de salariul de bază. 

Astfel:

• între 3 și 5 ani vechime se aplică o majorare de 7,5%;
• între 5 și 10 ani – 5%;
• între 10 și 15 ani – tot 5%;
• între 15 și 20 de ani – 2,5%;
• peste 20 de ani – încă 2,5%.

Aceste procente se adaugă succesiv, fiind incluse în noul salariu de bază la momentul trecerii în gradația următoare. Cea mai înaltă treaptă, gradația 5, se acordă angajaților cu peste 20 de ani vechime și aduce o majorare de 2,5%, rezultând astfel un nou salariu de bază.

Salariile personalului medical diferă în funcție de specializare, structura în care lucrează (unități clinice, servicii de urgență sau medicină legală). De exemplu, pentru medicii de la unitățile clinice (spitale clinice judeţene de urgenţă, spitale regionale, spitale clinice de specialitate de urgenţă, spitale de specialitate etc.), lefurile de bază arată în felul următor:  

• Medic primar / medic primar dentist – 12.500 lei
• Medic specialist / medic specialist dentist – 9.900 lei
• Medic rezident:
  • Anul VI–VII – 7.900 lei
  • Anul IV–V – 7.300 lei
  • Anul III – 6.700 lei
  • Anul II – 6.100 lei
  • Anul I – 5.700 lei
• Medic – 6.400 lei
• Medic dentist – 6.400 lei

Farmaciști:

• Farmacist primar – 5.528 lei
• Farmacist specialist – 5.315 lei 
• Farmacist – 4.475 lei
• Farmacist rezident (anul III) – 4.388 lei
• Farmacist rezident (anul II) – 4.345 lei
• Farmacist rezident (anul I) – 4.302 lei

Asistenți medicali licențiați, moașe și alte specializări universitare:

• Principal – 4.345 lei
• Asistent medical / moașă – 4.173 lei
• Debutant – 3.950 lei

Citește și: De ce nu fac angajatorii salariile publice, în domeniul medical privat

Cum se calculează sporurile?

În România, personalul medical primește sporuri reglementate în baza unui Regulament, acesta fiind o anexă la Legea 153 din 2007, anterior menționată. Toate aceste sporuri au mai multe semnificații, importante pentru a înțelege evoluția sporurilor după implementarea măsurilor de austeritate adoptate de Guvern:

• Spor pentru condiții de muncă reprezintă compensația financiară acordată personalului care își desfășoară activitatea în condiții vătămătoare, periculoase, deosebit de periculoase sau grelet. Acest spor se acordă și pentru activitatea desfășurată în condiții de stres, risc, izolare, altitudine sau în zone cu căi de acces dificile.
• Condiții normale de muncă sunt acele situații în care activitatea se desfășoară fără ca mediul de lucru și igiena să determine consecințe asupra securității și sănătății personalului.
• Condiții de muncă deosebit de periculoase includ situațiile ce pot provoca îmbolnăviri prin expunere la agenți biologici, substanțe chimice periculoase sau suprasolicitare neuropsihică deosebită, indiferent de utilizarea echipamentelor de protecție. Exemplele includ: transmiterea aerogenă a unor boli precum TBC, HIV/SIDA, hepatite virale B, C, D; agresiuni din partea pacienților cu tulburări psihice; risc ridicat de contagiune în timpul campaniilor de combatere a epidemiilor grave; servicii sociale pentru copii care comit fapte penale fără răspundere penală.
• Condiții de muncă periculoase sunt acele condiții unde, în ciuda măsurilor de securitate și sănătate, pot apărea evenimente ce afectează integritatea fizică sau psihică a personalului.
• Condiții de muncă vătămătoare apar atunci când se înregistrează depășiri ale noxelor fizice, chimice, fizico-chimice sau biologice, care duc la suprasolicitarea unor funcții sau sisteme ale organismului.
• Condiții de muncă periculoase sau vătămătoare combină elemente din ambele categorii menționate anterior.
• Condiții de muncă deosebite, cum ar fi stresul sau riscul, se referă la posturi care presupun suprasolicitare fizică sau psihică datorată responsabilității ridicate, luării rapide a unor decizii critice, ortostatismului prelungit sau efortului fizic intens. Aceste condiții pot duce la uzura prematură a organismului și sunt amplificate de factori de mediu nefavorabili.
• Condiții grele de muncă implică efort fizic mare în medii dificile, cum ar fi munca în mine sau pe platforme maritime de foraj.
• Condiții deosebite de muncă reprezentate de izolare sunt întâlnite în localități aflate la altitudine, cu acces dificil sau unde recrutarea de personal se face cu dificultate.

Te-ar putea interesa și: Aproape trei sferturi din personalul medical din România sunt nemulțumiți de salarii

Care sunt sporurile reduse prin măsurile de austeritate?

Măsurile pentru reducerea cheltuielilor bugetare au fost adoptate de Guvern printr-o ordonanță publicată deja în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că produce deja efecte. Această ordonanță arată că sporurile pentru condiții periculoase sau vătămătoare a fost plafonat la 300 lei brut lunar. 

În mod normal, sporurile pe care le primesc angajații din sănătate pentru condiții periculoase sau vătămătoare sunt reprezentate de procente cuprinse între 5% și 15% din salariul de bază. Însă acestea nu mai pot depăși suma de 300 lei, potrivit noilor modificări. 

Exemple de sume care ar putea fi reduse din salariu au fost oferite de reprezentanții Federației Solidaritatea Sanitară, și anume:

• asistent medical, PL (gradația 5), spor 15%: de la 700 lei la 300 lei (scădere de 400 lei)
• Asistent medical principal PL (gradația 5), spor 15%: de la 728 lei la 300 lei (scădere de 428 lei)
• medic primar (gradația 5), spor 15%: de la 1.500 lei la 300 lei (scădere de 1.200 lei).

Totuși, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a subliniat recent, într-o vizită la Galați, că spre deosebire de alte categorii de angajați la stat, cadrele medicale nu vor suferi de tăieri de sporuri şi de alte beneficii, precum plata orelor suplimentare. 

„Sănătatea nu a fost afectată până în acest moment de măsurile fiscale. Sporurile pentru condiții deosebit de periculoase nu au fost afectate, însă mie nu mi se pare normal să plătesc la fel medicul care vede un pacient pe lună cu un medic care vede o sută de pacienți pe zi”, a spus ministrul. 

Sporul pentru condiții deosebit de periculoase poate fi cuprins între 35% și 85% din salariul de bază, în funcție de riscurile la care sunt expuși angajații. Se pare că, totuși, salariații din sistemul de sănătate au fost afectați de măsurile acestei ordonanțe, potrivit Federației Sanitas. Reprezentanții aceștia au anunțat că atacă în instanță ordonanța și cer justiției „să facă dreptate salariaților care prin efectele Ordonanței au pierdut sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare și/sau zilele de concediu de odihnă suplimentare”.

Ești specialist medical și vrei un loc de muncă mai bine plătit? Înscrie-te gratuit pe MEDIjobs, iar noi îți vom aduce cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.