Medicina nucleară, o specialitate modernă și hi-tech: cum arată cariera de medic sau de asistent în domeniu?

Cu toate că este adeseori subestimată, medicina nucleară este o specialitate ultramodernă, high-tech și chiar cool pentru studenții la medicină. Are un potențial fantastic în avansarea medicinei, lucrează cu tehnologii senzaționale și ajută în diagnosticul și tratarea bolilor grave pentru populație (cancer, boli endocrine și neurodegenerative, cardiopatie ischemică).

Printre cea mai importantă aplicație este faptul că poate depista cancerul în diferite faze, metastazele, comportamentul bolii și cum reacționează corpul la terapie. 

Medicina nucleară este una de top și a ajuns în centrul atenției și la noi în țară, în ultimii doi ani: se pregătește înființarea Centrului Național de Medicină Nucleară – inițiat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei.” 

Scopul? Implementarea și dezvoltarea unor metode de diagnostic și tratament care nici nu există încă în țară – sau sunt slab dezvoltate din cauza infrastructurii medicale și a lipsei de personal specializat. 

Rezultatele? Inovație tehnologică cu impact puternic asupra calității serviciilor medicale și a siguranței pacienților, dar și în dezvoltarea unei specialități moderne și atractive pentru viitorii specialiști medicali.

Dar ce presupune această specialitate de top? Și ce face un medic sau un asistent în medicină nucleară? Merită o astfel de carieră pentru viitor?  

Ce este medicina nucleară

Medicina nucleară este o specialitate medicală care utilizează proprietățile nucleare ale izotopilor radioactivi pentru a investiga tulburări ale metabolismului, structurii și funcției diferitor organe și glande (creier, inimă, rinichi, ficat, tiroidă, etc.) și sisteme (osos, digestiv), în condiții fiziologice și fiziopatologice. 

Este un domeniu inovator care se bazează pe substanțe radioactive pentru a diagnostica și a trata boli adeseori grave (neurologice, oncologice, ortopedice, renale, coronariene etc.). 

Gama de proceduri include imagistică și nonimagistică, cele mai cunoscute fiind: 

• scintigrafia planară, 
• tomoscintigrafia de monoemisie (SPECT), 
• tomoscintigrafia prin emisie pozitronică (PET)
• imagistica modernă hibridă de tip PET-CT, SPECT-CT 
• proceduri in vitro, 
• imagistică in vivo cu radiofarmaceutice, 
• chirurgia radio-ghidată,
• Măsurarea densității masei osoase 

Interesant de știut e că medicina nucleară este una istorică, apărând înaintea altor tehnici de imagistică precum ultrasunetele și fiind, alături de radiologie, singurele tehnici “hi-tech” disponibile medicilor acum mai bine de jumătate de secol. 

Citește și: Pneumologia, o specialitate căutată și de viitor: de ce să devii medic pneumolog?

Apariția ei odată cu materialele radioactive se datorează contribuției mai multor specialiști în fizică, chimie, inginerie și medicină, ceea ce face greu de precizat momentul exact la care medicina nucleară a luat naștere – acest domeniu medical complex a apărut în anii ‘30 și s-a dezvoltat foarte mult în anii ‘50.

Cu toate că folosirea ecografiei, a CT-ului și RMN-ului au sustras atenția de la investigațiile medicinei nucleare acum 50 de ani, dezvoltarea unor noi metode de imagistică precum SPECT sau PET au readus în atenția specialiștilor și a populației această specialitate.

Cum arată rezidențiatul în medicină nucleară

Pentru a deveni medic în medicină nucleară, este nevoie de absolvirea studiilor superioare la o facultate de medicină din țară, cât și de un rezidențiat în această specialitate. 

Rezidențiatul în medicină nucleară durează 4 ani de zile și include stagii în tehnici și domenii precum:

• Scintigrafie, tomoscintigrafie pozitronică și imagistică de fuziune PET și PET-CT, radioimunoanaliză și imunologie, terapie radionuclidică, osteodensitrometrie
• ecografie generală
• Cardiologie
• Neurologie
• Endocrinologie
• Oncologie clinică
• Tomografie computerizată
• Rezonanță magnetică nucleară
• Bioetică

Printre cele mai mari avantaje ale medicinei nucleare se numără:

• Diagnosticarea timpurie a afecțiunilor – profesioniștii din domeniul medicinei nucleare își apreciază foarte mult cariera pentru că lucrează cu aparate și proceduri ce îi ajută să depisteze afecțiunile pacienților din faze incipiente, asigurându-le tratamente sau intervenții cu mari șanse de vindecare
• Acuratețea procedurilor – cu cât sunt mai moderne procedurile medicale, cu atât sunt mai precise. Iar precizia face toată munca mai ușoară, permițând un diagnostic și o examinare mult mai detaliate. De asemenea, pacienții pot evita operații complicate și intervenții dificile, apelând la serviciile de medicină nucleară. 
• Opțiuni avansate de tratament – medicina nucleară nu se referă doar la echipamente inovatoare, ci și la tratamente îmbunătățite pentru boli grave (ex: chimioterapia și terapia cu radiații pentru tratarea cancerului).

Citește și: Cum devii medic de boli infecțioase – una dintre cele mai căutate specialități de viitor

Diferența între radiologie și medicină nucleară

Dacă radiologia se concentrează mai mult pe o secțiune a corpului și oferă imagini 2D, medicina nucleară se concentrează pe organe, țesuturi, sisteme, folosind substanțe radioactive și imagini 3D. 

În primul caz, pacientul este scanat cu radiații de sursă externă, în timp ce în cazul medicinei nucleare, pacientul este sursa radiațiilor (substanțele radioactive fiind introduse în organism).

Cu ajutorul medicinei nucleare și a tracerilor radioactivi, afli cum funcționează efectiv organele, glandele sau sistemele corpului – radiologia oferă anatomia respectivului organ. 

Domeniul medicinei nucleare este foarte complex și high-tech, dar și orientat spre cercetare și studii clinice a radiofarmaceuticelor. Este considerată o specialitate foarte nișată, la care se ajunge pentru informații esențiale și detaliate, când alte investigații sau tehnici de imagistică nu oferă un diagnostic clar asupra afecțiunii pacientului. 

Poate, de aceea, domeniul radiologiei pare mai versatil și atractiv pentru studenții la medicină, pentru că oferă mai multe oportunități ușoare de job și un program dinamic. 

Ce face un medic în medicină nucleară 

Un medic de medicină nucleară este specializat în diagnosticarea și tratarea diferitor boli, folosind materiale radioactive și investigații imagistice moderne. El aprobă, analizează și interpretează imaginile rezultate pentru a oferi un diagnostic. 

El poate prescrie și recomanda diferite planuri de tratament sau de medicație pacienților săi, inclusiv care implică utilizarea de substanțe radioactive, și colaborează adesea cu medicii care au trimis pacienții, inițial.

Pentru că în medicina nucleară se lucrează cu instrumente de imagistică nucleară și dozimetrie a radiațiilor, medicii sunt experți în felul în care radiațiile și materia interacționează și este obligatoriu să respecte toate protocoalele de protecție și decontaminare în practică.

De asemenea, au cunoștințe solide de informatică și prelucrarea imaginilor, îmbinând experiența clinică cu experiența de cercetare și cu lucrul cu tehnologiile.

Ca parte integrantă a echipei de medicină nucleară, specialistul poate și testa noi tehnici și echipamente, poate dezvolta și menține un program de control al calității pentru acestea, poate face calcule dozimetrice sau programe pentru utilizare clinică.

Citește și: Epidemiologia, de la Hipocrate la COVID-19: ce face un medic epidemiolog, care este fișa postului și ce rol are în sănătatea publică?

Pe scurt, un medic de medicină nucleară are ca atribuții:

• Utilizarea de substanțe radioactive pentru diagnosticarea și tratamentul bolilor
• Analiza (“citirea”) imaginilor pe ecranul unui computer, în timpul investigației imagistice
• Deciderea asupra diagnosticului, a tratamentului sau a următorilor pași
• Supravegherea pacienților și consultarea cu alți medici 
• Utilizarea de programe și soft-uri pentru interpretarea investigațiilor
• Respectarea normelor de protecție speciale, dar și de decontaminare
• Muncă de cercetare și testare a diferitor materiale radioactive și echipamente utilizate 
• Cursuri de perfecționare și de radioprotecție frecvente

Într-un departament de medicină nucleară, există o întreagă echipă multidisciplinară experimentată. 

Medici, asistenți, tehnicieni, farmaciști, personalul administrativ, cu toții contribuie la performanța și desfășurarea procedurilor în modul cel mai sigur și eficient. Fiecare are un rol important: pregătirea și administrarea tracerilor, realizarea și interpretarea datelor și a imaginilor, având în egală măsură nevoie de soft-uri și echipamente performante etc.

Printre cele mai importante abilități în medicina nucleară se numără: 

• gândirea analitică și critică, 
• rezolvarea de probleme, 
• abilități digitale și tehnice, 
• o viziune foarte bună, 
• abilități de comunicare și inteligență socială, compasiune
• răbdare și atenție la detalii
• dezvoltare continuă

Ce face un asistent medical în acest domeniu?

Atât cariera de medic specialist, cât și cea de asistent medical pe această secție independentă sunt de viitor, challenging, moderne și interesante. 

Este mult mai ușor, însă, să devii asistent medical în medicină nucleară pentru că studiile durează mai puțin – fie cursuri la o școală postliceală sanitară (acreditată!) din țară, fie la facultate de Asistență Medicală. 

Ulterior, după ce iei și certificatul de membru OAMGMARM, poți lucra ca asistent medical generalist într-o unitate sanitară, dar pentru o specialitate ai nevoie de cursuri în acea direcție, precum cele de specializare în sănătate publică, balneofiziokinetoterapie sau, în cazul de față, în laborator, radiologie și imagistică medicală. 

Practic, poți lucra în mai multe secții similare – experiența în radiologie te recomandă și pentru medicina nucleară, unde este foarte important să știi cum să folosești echipamentele folosite și cum să respecți normele de radioprotecție și protecție față de contaminare. 

Ce fel de atribuții poți avea, ca asistent în medicină nucleară:

• Pregătești echipamentele de investigații și verifici parametrii tehnici specifici
• Pregătești fiecare pacient înainte de începerea investigației și îl ajuți să se poziționeze corect, conform indicațiilor medicului
• Pregătești instrumentarul și aparatura și asiști medicul pe durata procedurilor medicale.
• Poți efectua anumite proceduri medicale, investigații și tratamente, asigurând bunul mers și respectarea parametrilor tehnici și a indicațiilor medicului
• Supraveghezi pacienții de la început până la finalul investigației sau procedurii
• Respecți normele și regulamentele de protecție și de acordare a serviciilor medicale, aplicarea normelor de etică profesională și deontologie medicală și legislația în vigoare
• Asiști medicul în discuția cu pacientul
• Gestionezi fluxul de pacienți din sala de așteptare 

Citește și: Medic ori farmacist, dar și antreprenor? Cum creezi un business plan pentru o afacere mică

Sporuri și salarii ale medicilor și asistenților în domeniu

Salariile sunt reglementate de Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017. Conform acestei legi, salariile medicilor din unitățile medico-sanitare din România, în unitățile de stat, sunt:

• Salariul unui medic primar, de la 12500 lei (gradație 0)
• Salariul unui medic specialist, de la 9900 lei (gradație 0)
• Salariul unui medic rezident anul I – 5700 lei
• Salariul unui medic rezident anul II – 6100 lei 
• Salariul unui medic rezident anul III – 6700 lei
• Salariul unui medic rezident anul IV-V – 7300 lei
• Salariul unui medic rezident anul VI-VII – 7900 lei

Salariile asistenților medicali depind de încadrare și de studiile absolvite, cât și de specialitate. Majoritatea acestor salarii se încadrează între 3500-5500 lei, inclusiv pentru asistenții medicali în radiologie și imagistică, radioterapie și radiodiagnostic. Salariile pentru asistenții care au studii postliceale se încadrează între 3500-4000 lei. 

În privința sporurilor în funcție de secție, personalul medical din medicina nucleară le primește în funcție de conducerea fiecărei unități sanitare cu personalitate juridică. Printre aceste sporuri se pot număra:

 Spor de 10% din salariul de bază:

• personalul de specialitate medico-sanitar numit şi autorizat să îndeplinească atribuţii de şef de unitate nucleară, responsabil cu radioprotecţia şi responsabil cu gestiunea surselor nucleare, pe timpul cât execută aceste atribuţii

Spor de până la 30% din salariul de bază: 

• personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar care îşi desfăşoară activitatea cu surse de radiaţii sau generator de radiaţii, diferenţiate pe categorii de risc radiologic
• personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din cadrul direcțiilor de sănătate publică care îşi desfăşoară activitatea cu surse de radiaţii sau generatoare de radiaţii, diferenţiat pe categorii de risc radiologic

 Spor de la 35% până la 50% din salariul de bază

• personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar care își desfășoară activitatea în laboratoarele de cardiologie intervenţională și radiologie intervențională;
• personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar încadrat în secții/compartimente cu paturi de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică
• personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar încadrat în laboratoare de radioterapie; 

Important: personalul trebuie să fie pregătit prin cursuri corespunzătoare de medicină nucleară, dar și de radioprotecție; laboratoarele de medicină nucleară au nevoie de autorizații de utilizare specifice, eliberate de DSP și CNCAN. 

Ești specialist medical și ești în căutarea unui loc de muncă? Creează-ți un cont aici, iar noi îți prezentăm cele mai bune oferte de angajare de la clinici și spitale de top din România.